România accelerează investițiile în infrastructura rutieră
Într-un spectacol grandios de promisiuni și angajamente, Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a declarat cu emfază că România se află într-un ritm „accelerat” de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Fondurile europene, deja alocate, par să fie cheia magică pentru toate marile proiecte, deși istoria ne-a învățat că între alocare și realizare există un hău adânc.
Cu două coridoare pan-europene majore care traversează țara – Coridorul IV și Coridorul IX – infrastructura rutieră a României ar trebui să fie coloana vertebrală a transportului european. Dar, în realitate, aceste axe vitale sunt mai degrabă niște promisiuni prăfuite, în așteptarea unei modernizări care întârzie de decenii.
Autostrada Sibiu-Pitești: 30 de ani de așteptare
După trei decenii de discuții sterile, Autostrada Sibiu-Pitești pare să fi intrat în execuție. Prima secțiune, între Sibiu și Boița, a fost deschisă în 2022, iar acum se promite că vom circula pe segmentul Curtea de Argeș-Pitești. Totuși, rămâne întrebarea: cât de „accelerat” este acest ritm, dacă avem nevoie de 30 de ani pentru a începe efectiv lucrările?
În același timp, centura Bucureștiului, un proiect esențial pentru fluidizarea traficului, este încă în construcție. Cu promisiuni că va fi gata până în 2026, rămâne de văzut dacă termenele vor fi respectate sau dacă vom asista la un alt episod de amânări și scuze birocratice.
A7: Autostrada care „va transforma” Moldova
Autostrada A7, considerată vitală pentru dezvoltarea Moldovei, este un alt exemplu de proiect care „promite”. Cristian Pistol susține că anul acesta vom putea circula până la Adjud. Dar, ca de obicei, există o condiție: „dacă lucrările evoluează conform planului”. O frază care, în România, a devenit sinonimă cu „nu vă faceți prea multe speranțe”.
Deși proiectul este finanțat din fonduri europene, întrebarea rămâne: cât de eficient sunt utilizate aceste fonduri? Și, mai important, cine răspunde pentru eventualele întârzieri sau calitatea îndoielnică a lucrărilor?
Fondurile europene: soluție sau iluzie?
Toate marile proiecte de infrastructură rutieră sunt finanțate din fonduri europene, potrivit lui Pistol. Cu toate acestea, România are o reputație bine-cunoscută pentru pierderea finanțărilor din cauza incompetenței și corupției. Deși oficialii ne asigură că „toți banii alocați sunt deja contractați”, rămâne de văzut dacă aceste fonduri vor fi utilizate eficient sau dacă vor sfârși în buzunarele unor „băieți deștepți”.
În timp ce autoritățile se laudă cu relocarea unor sume neutilizate din alte programe, cetățenii așteaptă cu scepticism să vadă rezultate concrete. Până atunci, rămânem cu promisiuni, termene amânate și o infrastructură care continuă să fie o frână pentru dezvoltarea economică a țării.
