Fed menține dobânda de referință în intervalul 3,75%-4%, în ciuda inflației ridicate

Rezerva Federală a SUA a anunțat miercuri că a decis să mențină dobânzile neschimbate, după ce luna trecută le-a majorat pentru prima dată în ultimii trei ani. Decizia era așteptată de piețele financiare.

Banca centrală americană a păstrat dobânda de referință în intervalul 3,75%-4%, urmărind două obiective principale: ocuparea maximă a forței de muncă și reducerea inflației la 2% pe termen lung.

Spre deosebire de luna trecută, când majorarea dobânzilor cu 0,25 puncte procentuale a fost aprobată în unanimitate, de această dată au existat opinii diferite în conducerea Fed. Lisa Cook, membră a Consiliului Guvernatorilor Fed, și Beth Hammack, președinta Rezervei Federale din Cleveland, au votat împotriva menținerii dobânzilor. Cele două au susținut o nouă majorare de 0,25 puncte procentuale.

În comunicatul publicat după reuniune, Fed a recunoscut că inflația rămâne ridicată. Banca centrală a precizat că va analiza noile date economice pentru a stabili măsurile necesare în vederea reducerii inflației la ținta de 2%. Potrivit celor mai recente date, inflația anuală din SUA a crescut la 3,7% în septembrie, de la 3,4% în august. Fed a declarat că „va asigura stabilitatea prețurilor”.

Următoarea reuniune a Rezervei Federale este programată pentru 8-9 decembrie.

Acordul de mediu revizuit pentru secțiunile 2 și 3 din Autostrada Sibiu-Pitești, posibil în decembrie

Acordul de mediu revizuit, necesar pentru construcția secțiunilor 2 și 3 ale Autostrăzii Sibiu-Pitești, ar putea fi emis în luna decembrie. Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, după o discuție cu ministrul Mediului, Natalia Intotero, privind urgentarea procedurilor.

„Am stabilit împreună un calendar fezabil, astfel încât documentul să poată fi emis de Ministerul Mediului în cursul lunii decembrie”, a transmis miercuri Ștefan-Ovidiu Popa, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului Transporturilor, în ultimele șase luni procedurile au fost întârziate, iar constructorii nu au putut lucra la capacitate maximă pe șantierele celor două secțiuni. Popa a mai precizat că, după emiterea acordului de mediu revizuit, va lua măsuri pentru eliberarea autorizației de construire necesare continuării lucrărilor.

Autostrada Sibiu-Pitești este un proiect strategic pentru România și Uniunea Europeană. În 15 octombrie, ministrul de atunci al Mediului, Diana Buzoianu, anunța că documentul „mai are de parcurs etapele legale până la semnare pentru că încă nu s-au primit răspunsurile de la CNAIR”.

Buzoianu explica atunci că traseul autostrăzii pentru care fusese emis acordul de mediu a fost modificat ulterior, la solicitarea CNAIR, ceea ce a determinat reluarea procedurii pentru obținerea unui nou acord. Ministrul mai afirma că sunt așteptate din partea CNAIR și răspunsuri la observațiile formulate de ANMAP asupra studiilor depuse pentru avizare.

Potrivit acesteia, între autoritățile de mediu și compania de drumuri au avut loc mai multe întâlniri pentru accelerarea procesului de reavizare, iar între timp a fost adoptată și o hotărâre de Guvern menită să faciliteze parcurgerea etapelor necesare.

Termen important pentru România: documentele PNRR trebuie transmise până la 6 noiembrie

România are termen până la 6 noiembrie pentru a transmite documentele prin care să demonstreze îndeplinirea țintelor și jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul vine în contextul în care Comisia Europeană evaluează ultimele două cereri de plată, în valoare cumulată de aproximativ 6,45 de miliarde de euro, potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Discuții la Bruxelles privind recunoașterea rezultatelor

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, cu vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de coeziune și reforme, Raffaele Fitto, pentru a discuta modalitățile prin care rezultatele obținute de România în implementarea PNRR pot fi recunoscute de Comisia Europeană.

„Prioritatea mea în acest moment este să găsim, împreună cu ministerele de linie și serviciile Comisiei Europene, soluțiile necesare pentru ca România să încaseze fiecare euro din PNRR la care are dreptul”, a declarat Ghigiu.

Ministrul a solicitat o abordare flexibilă în evaluarea rezultatelor, dar care să respecte Decizia de Punere în Aplicare a Planului. El a susținut că îndeplinirea obiectivelor ar trebui să poată fi demonstrată și prin documentele oficiale și mecanismele de certificare existente în România.

Stadiul plăților din PNRR

PNRR revizuit are o alocare de 20,1 miliarde de euro, din care aproximativ 13,5 miliarde de euro reprezintă granturi, iar restul împrumuturi. România a încasat până acum aproximativ 13,2 miliarde de euro.

Comisia Europeană evaluează cererea de plată numărul 5, în valoare de aproape 2,1 miliarde de euro, și cererea de plată numărul 6, ultima, în valoare de circa 4,35 de miliarde de euro.

Alte teme abordate la Bruxelles

Discuțiile de la Bruxelles au vizat și programele finanțate prin Politica de Coeziune 2021-2027, precum și viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.

Ștefan Valeriu Ivan preia mandatul provizoriu de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica

Ștefan Valeriu Ivan a preluat mandatul de membru provizoriu al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, după ce acționarii companiei l-au ales prin Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor din 23 octombrie 2026. Anunțul a fost făcut de companie printr-un comunicat.

Mandatul are o durată de cinci luni și este valabil până pe 22 martie 2027, însă poate înceta mai devreme dacă procedura de selecție a membrilor Consiliului de Supraveghere se va încheia înainte de acest termen.

Ștefan Valeriu Ivan are un parcurs profesional legat de sectorul energetic, unde a ocupat anterior funcții de conducere și administrare în companii precum Electrica, Transelectrica și Distribuție Energie Electrică România. De asemenea, este doctor în economie, titlu obținut la Școala Doctorală a Academiei Române, și absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității din București.

Hidroelectrica a precizat că, începând cu 22 octombrie 2026, funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere este ocupată de Ion Ariton. Compania a transmis că își reafirmă angajamentul pentru asigurarea continuității și stabilității activității, în spiritul principiilor unei administrări responsabile și transparente.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România și unul dintre principalii furnizori de pe piața națională, cu un rol strategic în sistemul energetic românesc. Compania operează 187 de hidrocentrale, cu o putere instalată totală de 6,3 GW, și deține un parc eolian cu o capacitate de 108 MW. Prin activitatea de furnizare, Hidroelectrica are o cotă de 13,9% pe piața concurențială de energie electrică din România.

Sindicaliștii avertizează: lipsa de personal de la ANAF amenință colectarea veniturilor bugetare

Federația „Solidaritatea” trage un semnal de alarmă privind deficitul de personal de la Agenția Națională de Administrare Fiscală, susținând că această situație afectează activitatea structurilor fiscale și poate pune în pericol colectarea veniturilor la bugetul de stat. Avertismentul a fost transmis printr-un comunicat de presă, miercuri.

Potrivit organizației sindicale, lipsa de personal s-a accentuat pe fondul pensionărilor și al plecărilor angajaților către sectorul privat sau către alte instituții, în paralel cu restricțiile privind recrutarea și transferurile. Federația avertizează că această situație afectează continuitatea activității și poate genera întârzieri în procedurile fiscale.

Sindicaliștii susțin că în unele compartimente un singur angajat este responsabil pentru mai multe activități, fără să existe un înlocuitor instruit pentru perioadele în care acesta lipsește. De asemenea, organizația afirmă că au fost semnalate inclusiv situații în care parolele necesare accesului la aplicații sunt dezvăluite sau schimbate între colegi, ceea ce ar putea ridica probleme privind confidențialitatea datelor fiscale și urmărirea operațiunilor efectuate.

Suprasolicitarea angajaților și repartizarea sarcinilor

Federația „Solidaritatea” reclamă că, după pensionarea sau plecarea unui angajat, atribuțiile acestuia sunt preluate de colegii rămași, fără ajustarea corespunzătoare a volumului de muncă și a indicatorilor de performanță. Organizația mai susține că repartizarea sarcinilor nu se face întotdeauna pe baza unor criterii transparente și că, în anumite situații, aceasta ar fi influențată de afinități personale sau opțiuni politice.

O altă problemă reclamată este lipsa unei normări a muncii. Potrivit federației, structuri similare din județe diferite pot avea volume de activitate semnificativ diferite, fără ca schemele de personal să reflecte în mod adecvat numărul contribuabililor, specificul economic al zonei sau timpul necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor.

Riscurile identificate în activitatea ANAF

Sindicaliștii avertizează că deficitul de personal poate avea consecințe asupra mai multor activități ale instituției. În trezorerie, lipsa angajaților ar îngreuna efectuarea concediilor de odihnă și respectarea principiului „inițiază, verifică, aprobă”, considerat un mecanism de control al operațiunilor financiare.

În domeniul executării silite, federația susține că activitatea s-ar concentra pe emiterea somațiilor și instituirea popririlor, în detrimentul verificărilor pe teren privind bunurile debitorilor. Sindicaliștii avertizează că întârzierile pot duce la prescrierea unor creanțe și la pierderea posibilității de recuperare a acestora.

În ceea ce privește inspecția fiscală, organizația afirmă că presiunea volumului de lucru poate afecta timpul alocat controalelor și respectarea termenelor procedurale, existând riscul ca unele acte să fie anulate în instanță. Federația mai atrage atenția că întârzierile în soluționarea unor cereri ale contribuabililor pot genera obligații suplimentare de plată pentru stat, în timp ce deficitul de personal ar putea afecta și nivelul încasărilor bugetare.

Ce solicită sindicaliștii

Federația „Solidaritatea” cere efectuarea unui audit intern la nivelul întregii ANAF, care să stabilească numărul posturilor prevăzute în organigramă, al celor ocupate și al celor vacante, precum și evoluția angajărilor și plecărilor din ultimii trei ani, defalcată pe structuri.

Auditul ar urma să identifice compartimentele în care un singur angajat gestionează mai multe activități, să analizeze modul de redistribuire a sarcinilor după plecarea colegilor și să evalueze riscurile psihosociale din structurile cu personal insuficient.

De asemenea, organizația solicită realizarea unui studiu de normare a muncii, corelarea activităților programate cu personalul disponibil și timpul necesar îndeplinirii sarcinilor, precum și înscrierea riscurilor identificate în registrul central al riscurilor, cu măsuri, responsabili și termene de soluționare. Sindicaliștii cer și comunicarea concluziilor auditului către federație.

Soluțiile propuse

Printre măsurile propuse se numără deblocarea urgentă a posturilor vacante și organizarea concursurilor pentru ocuparea acestora, cu prioritate în trezorerie, executare silită și inspecție fiscală. Federația mai solicită măsuri pentru păstrarea specialiștilor în instituție și introducerea unei proceduri transparente de repartizare a sarcinilor, cu consultarea reprezentanților sindicali.

„Considerăm că deficitul de personal, în forma actuală, este un risc strategic pentru capacitatea ANAF de a-și îndeplini misiunea”, transmit reprezentanții Federației „Solidaritatea”, care afirmă că sunt disponibili pentru dialog în vederea identificării unor soluții.