Nouă oferte depuse pentru modernizarea căii ferate Ploiești Triaj – Valea Călugărească

Un număr de nouă companii și asocieri au depus oferte pentru contractul de modernizare a liniei de cale ferată Ploiești Triaj – Valea Călugărească, parte din proiectul mai amplu de reabilitare a liniei Ploiești Triaj – Focșani. Valoarea estimată a contractului este de 285.790.124,40 lei fără TVA, iar licitația este organizată de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA.

Printre ofertanți se numără asocierea formată din Arcada Company – în calitate de lider, Tancrad și Citadina 98. Alături de această asociere, în competiție s-au înscris PORR Construct, Rotary Construcții Mentenanță, STRABAG, Proiect Consult SRL, FCC Construcción S.A., asocierea ZUE – lider și CON-A Operations, asocierea Construct I.N.G. – lider, Daria Const și Europan Prod, precum și asocierea Infra System Proiect – lider și Yapı Merkezi İnşaat ve Sanayi A.Ş.

Procedura de achiziție este în desfășurare, iar finalizarea evaluării tehnice este programată pentru data de 3 noiembrie 2026. Atribuirea contractului va fi decisă în urma evaluării ofertelor depuse.

Intervenție de tip „Light Modernization” pe un tronson strategic

Proiectul reprezintă prima etapă a reabilitării liniei Ploiești Triaj – Focșani și vizează o intervenție de tip „Light Modernization” pe tronsonul Ploiești Triaj – Valea Călugărească. Acest concept presupune lucrări rapide asupra infrastructurii existente, cu obiectivul principal de a elimina restricțiile de viteză și de a readuce linia la parametrii constructivi, spre deosebire de o modernizare feroviară clasică, care implică lucrări ample derulate pe mai mulți ani.

Contractul vizează o secțiune feroviară cu o lungime totală de 17,321 kilometri, împărțită în două sectoare. Primul este tronsonul dintre Ploiești Triaj și Valea Călugărească, cu o lungime de 15,865 kilometri, iar al doilea este racordul dintre Ploiești Sud și Ploiești Vest, în lungime de 1,456 kilometri.

Lucrările prevăzute includ înlocuirea integrală a suprastructurii căii ferate – șine, sisteme de prindere, traverse și piatră spartă – precum și înlocuirea aparatelor de cale, inclusiv a macazurilor. Proiectul prevede și intervenții asupra substratului căii, prin utilizarea de geotextil și geogrile, materiale menite să crească capacitatea portantă și stabilitatea infrastructurii și să reducă riscul de tasări.

Secțiunea inclusă în contract se întinde de la semnalul de intrare Cap Y al stației Ploiești Triaj, de la kilometrul 56+300, până la Cap Y Valea Călugărească, la kilometrul 72+165.

Importanță geostrategică și conexiuni în rețeaua feroviară

Linia face parte din Magistrala 500, care leagă Bucureștiul de Suceava și de nordul țării, și are conexiuni cu Magistrala 1000, pe relația București – Ploiești, și cu Magistrala 300, care deservește direcția Brașov și Valea Prahovei. Importanța tronsonului este și una geostrategică, întrucât asigură legătura dintre Coridorul celor Trei Mări – Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Egee – și Coridorul european Rin–Dunăre.

În zona Ploieștiului există și alte puncte critice ale infrastructurii feroviare, inclusiv în stațiile Ploiești Sud și Ploiești Triaj, unde unele linii, macazuri și sectoare din triaje sunt afectate de restricții de viteză.

Citadina 98 își extinde portofoliul către infrastructura feroviară

Pentru Citadina 98, participarea la licitația CFR vine în contextul unui portofoliu care include proiecte de infrastructură rutieră, portuară și urbană. Compania este implicată, printre altele, în modernizarea DN2L Soveja – Lepșa, în lucrările de modernizare a Falezei Dunării din Galați și în alte proiecte de infrastructură din sudul Moldovei și Dobrogea.

Oferta depusă alături de Arcada Company și Tancrad aduce compania într-o competiție pentru un proiect de infrastructură feroviară strategică, într-un moment în care România are în derulare mai multe investiții pentru recuperarea decalajelor acumulate pe rețeaua de cale ferată.

Piața muncii sub presiune: peste 9 milioane de candidaturi înregistrate în 2026

Peste 9 milioane de candidaturi au fost înregistrate de la începutul anului până în prezent pe platforma eJobs.ro, cel mai mare număr de aplicări din ultimii 10 ani. Creșterea este determinată atât de numărul mediu mai mare de aplicări pe candidat, cât și de intrarea unor candidați noi în platformă.

Comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, numărul de aplicări a crescut cu 28%, iar numărul de candidați noi cu 12%.

Concurență acerbă pentru locurile entry level

Cele mai disputate poziții sunt cele care recrutează masiv candidați entry level, retailul fiind exemplul cel mai relevant. În funcție de numărul de aplicări pe job, urmează domeniile IT și telecom, advertising, marketing și PR, respectiv farma.

Un sondaj realizat de platformă arată că mai mult de jumătate dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani sunt dispuși să accepte un loc de muncă fără legătură cu studiile urmate, pentru a-și asigura un venit lunar.

Dezbatere live despre evoluțiile pieței muncii

Situația actuală a pieței muncii și modul în care companiile recrutează în context economic dificil vor fi analizate în ediția de miercuri a emisiunii „Harta de impact”, alături de Ana Călugăru, Head of Communications la eJobs Romania.

Pe agenda ediției de miercuri, 9 septembrie, se află și autostrăzile care se mai deschid până la finalul anului, alături de cele mai relevante subiecte cu impact asupra vieții tuturor.

Decizia privind reactoarele modulare mici de la Doicești, amânată până după evaluarea din septembrie

Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar al Nuclearelectrica, va decide dacă susține sau respinge continuarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești abia după finalizarea unei evaluări a condițiilor stabilite în documentele oficiale privind decizia finală de investiție. Anunțul a fost făcut de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, la finalul ședinței Comandamentului energetic național.

Potrivit oficialului, evaluarea va fi realizată la sfârșitul lunii septembrie de către compania de proiect RoPower Nuclear și de conducerea Nuclearelectrica. Pe baza acestei analize, Ministerul Energiei va primi o propunere, iar reprezentanții săi în Adunarea Generală a Acționarilor vor primi un mandat privind modul în care proiectul va fi dus mai departe.

Nuclearelectrica, controlată de stat prin Ministerul Energiei cu 82,49% din acțiuni, deține jumătate din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas, parte din grupul E-INFRA.

Schimbare la conducerea Nuclearelectrica

Contextul în care vine această decizie este marcat de schimbarea conducerii Nuclearelectrica. Cosmin Ghiță, director general al companiei din septembrie 2017, a anunțat pe 25 august renunțarea la funcție, printr-o informare transmisă Bursei de Valori București. Mandatul său încetează pe 2 octombrie, iar din 3 octombrie compania va avea un director general interimar.

Potrivit Ministerului Energiei, plecarea lui Cosmin Ghiță intervine în contextul unei noi oportunități profesionale. Decizia a fost anunțată în plină criză a energiei, când cele două reactoare de la Cernavodă, operate de companie, au fost oprite din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Anunțul a venit și la câteva săptămâni după publicarea concluziilor raportului Corpului de control al premierului privind dezvoltarea proiectului SMR de la Doicești.

Concluziile Corpului de control și votul acționarilor

Corpul de control al prim-ministrului a identificat atât întârzieri, cât și creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, precum și aspecte legate de partenerii de proiect.

Pe 15 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Nuclearelectrica a votat, cu 93,17% din voturile valabil exprimate, continuarea Strategiei inițiale de dezvoltare a proiectului SMR, aprobată în septembrie 2022.

Conform partenerilor, proiectul SMR, cu o durată de viață de peste 60 de ani de la punerea în funcțiune, va înlocui cei 600 MW instalați în fosta termocentrală de la Doicești cu 462 MW de energie curată, generați de șase reactoare modulare mici, o tehnologie a companiei americane NuScale. Vor fi disponibile aproximativ 4.000 de locuri de muncă pe perioada dezvoltării: 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 în timpul construcției și 2.300 în producția și asamblarea componentelor, la care se adaugă dezvoltarea unei industrii conexe și atragerea de investiții asociate.

Comerțul ilegal cu țigări, în expansiune în UE: pierderi de 13 miliarde de euro anual

Comerțul ilegal cu țigări este în plină expansiune în statele membre ale Uniunii Europene, potrivit unui raport al Curții de Conturi Europene publicat marți. Documentul, realizat în urma unui audit desfășurat în România și în alte trei state membre, arată că aproape una din zece țigări este produsă ilicit sau introdusă ilegal pe piață, cauzând o pierdere estimată de 13 miliarde de euro din veniturile fiscale în fiecare an.

Producția ilicită a depășit contrabanda

Curtea de Conturi Europeană precizează în raport că acest comerț s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, deoarece contrabanda, deși rămâne o problemă, a fost depășită de producția ilicită, care a crescut dramatic în blocul comunitar. Potrivit instituției, grupurile de crimă organizată își mută producția în interiorul UE pentru a scurta lanțurile de aprovizionare și a se apropia de consumatori.

„Au fost detectate acum locuri de producție ilegale în aproape fiecare stat membru al UE”, a declarat Petri Sarvamaa de la Curtea de Conturi Europeană.

Audit derulat în patru state membre, inclusiv România

Auditul evaluează eficacitatea acțiunilor întreprinse de Comisia Europeană și de statele membre. Auditorii au efectuat vizite pe teren în Belgia, Spania, Polonia și România, iar raportul include exemple de situri de producție ilicite identificate.

În ceea ce privește România, raportul menționează că țara se bazează pe tehnologie pentru controalele zilnice, dar se confruntă cu o nevoie tot mai mare de echipamente de înaltă tehnologie sau cu o capacitate mai mare de gestionare a datelor.

Prognoze privind iarna 2026-2027: temperaturi scăzute și prețuri record la gaze

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă organizate la finalul ședinței Comandamentului Energetic Național, că primele estimări indică faptul că sezonul rece care urmează va avea anumite momente de temperaturi scăzute. Oficialul a precizat că analiza detaliată a prognozelor va fi realizată în zilele următoare sau cel târziu săptămâna viitoare, într-o ședință dedicată exclusiv iernii și gazelor naturale, care va avea loc la sediul Transgaz.

Demnitarul a dat asigurări că autoritățile urmăresc evoluțiile stocurilor de gaze, descrise drept centuri de siguranță, și analizează măsurile optime de implementat. Potrivit acestuia, nu se pune în discuție, sub nicio formă, securitatea aprovizionării, dar instituțiile rămân în alertă.

Prețuri record pe piața internațională și protecția consumatorilor casnici

Cristian Bușoi a admis că situația gazelor naturale reprezintă următoarea provocare majoră, iar prețurile sunt estimate să crească. Oficialul a menționat că indicele TTF se află deja la niveluri foarte ridicate, la recorduri nemaiîntâlnite nici măcar la începutul crizei din 2022. Printre cauzele invocate se numără închiderea Strâmtoarea Ormuz, pagubele produse de primele bombardamente în Qatar, care afectează capacitățile de producție, și efectele conflictului din Ucraina.

În ceea ce privește consumatorii casnici, secretarul de stat a reiterat că aceștia sunt protejați în fața unei eventuale creșteri a prețului conform OUG nr. 12/2026. Mecanismul reglementat obligă producătorii să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii care deservesc consumatorii casnici și către producătorii de energie termică. Bușoi a precizat că aceste prețuri nu se vor regăsi la populație până la finalul iernii și începutul primăverii, dar a adăugat că prețurile la care industria și marii consumatori se aprovizionează nu sunt indiferente autorităților.

Nivelul depozitelor de gaze și apelul la înmagazinare suplimentară

Potrivit secretarului de stat, România se află în prezent la un nivel de umplere a depozitelor de 73,57%, peste media europeană și în grafic pentru cantitățile minime cerute de legislația europeană și națională. Cu toate acestea, oficialul a făcut apel, împreună cu directorul general al Transgaz și cu alți colegi, la producători și furnizori să realizeze o înmagazinare a gazului natural peste limitele minime.

Bușoi a explicat că, în cazul în care nu vor exista cantități suficiente, România s-ar putea afla în situația de a importa de pe piața SPOT în timpul iernii și al primăverii, la prețuri foarte ridicate, scenariu pe care autoritățile doresc să îl evite. El a menționat că, deși anul trecut nu s-a atins nivelul de consum din anii anteriori și nu s-au consumat depozitele, acestea rămân centuri de siguranță care oferă confortul că nu se va intra într-un stres al cantităților și al prețurilor mari.

Starea de alertă energetică și situația reactoarelor de la Cernavodă

România se află în stare de alertă energetică din 1 august 2026, după oprirea primului reactor de la Cernavodă, cu o capacitate de 700 MW, din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării. Această situație a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, care au o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual.

Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei, care asigură în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția națională de energie. Deficitul a fost acoperit și din producția de energie pe bază de gaze. Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni.

Starea de alertă a fost prelungită pentru 30 de zile începând din 30 august 2026, prin Hotărârea nr. 21 din 28 august 2026. Autoritățile au constatat menținerea condițiilor care au determinat declararea stării de alertă, raportat la debitul Dunării la intrarea în țară, care era la Baziaș de aproximativ 1.350 mc/s. Deși era prognozată o creștere temporară până la aproximativ 1.600 mc/s în perioada 30-31 august, valoarea rămâne mult sub media multianuală a perioadei, cu o probabilitate ridicată de reluare a scăderii în prima decadă a lunii septembrie, în lipsa unor precipitații semnificative în bazinul Dunării.

Doar o treime dintre gospodăriile estimate au accesat ajutorul de 50 de lei pentru energie

Doar aproximativ 740.000 de solicitanți au beneficiat efectiv de ajutorul de 50 de lei pentru factura la energie, față de 2,1 milioane de gospodării estimate inițial de oficiali, potrivit celor mai recente date oficiale din platforma ePIDS. Schema se află în vigoare de 13 luni și mai poate fi accesată până la finalul acestui an.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat marți, ca răspuns la o întrebare adresată de un reporter, că este nevoie de o analiză a barierelor care au dus la accesarea cu mult sub estimările inițiale a schemei de ajutor. „În ceea ce privește accesarea acelui program, al voucherelor, al sprijinului de 50 de lei pentru consumatorii vulnerabili, sigur, cred că va trebui să facem o analiză în perioada următoare să vedem de ce, care sunt de fapt barierele la accesare”, a afirmat demnitarul.

Declarația a fost făcută în contextul estimărilor privind creșterea facturilor românilor în perioada următoare, ca urmare a provocărilor generate de starea de alertă energetică. Secretarul de stat a precizat că schema merită o evaluare și, posibil, o extindere. „E posibil ca poate o parte dintre gospodării să nu știe de acest program, ceea ce ar fi păcat, pentru că până la urmă este un ajutor. Sunt într-adevăr în mediul rural gospodării care apar ca fiind vulnerabile, dar posibil ca oamenii să fie plecați în străinătate pentru o perioadă la muncă, la diverse activități. Pot fi condiții diferite, dar într-adevăr merită o evaluare, o analiză și să vedem în ce măsură acest ajutor poate fi extins, să beneficieze cât mai mulți români de el”, a declarat Cristian Bușoi la finalul ședinței Comandamentului Energetic Național.

Numărul de beneficiari, sub estimări încă din prima lună

Numărul total estimat nu a fost atins încă din prima lună de funcționare a schemei, când s-au înregistrat aproximativ 600.000 de beneficiari, iar cifrele au variat de la lună la lună. În total, în această perioadă s-au depus aproape 10,5 milioane de cereri, dintre care 9 milioane au fost eligibile.

Înscrierile pentru schema de ajutor au fost lansate pe 23 septembrie anul trecut, iar termenul inițial de 31 martie a fost prelungit până la finalul acestui an. Voucherele se acordă, la cererea beneficiarului, pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și pentru familiile cu un venit net lunar pe membru de familie de maximum 1.784 lei.

Schema, elaborată în comun de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, cu ajutorul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), era gândită inițial pentru a proteja consumatorii vulnerabili. Estimările vizeau aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, respectiv circa 3,5 milioane de persoane, cu un impact bugetar de aproape un miliard de lei.

Petrotel Lukoil intră în insolvență: Tribunalul Prahova deschide procedura

Petrotel Lukoil S.A., operatorul rafinăriei din Ploiești, a intrat în procedura generală a insolvenței, urmare a admiterii cererii depuse de companie de către Tribunalul Prahova. Această decizie a fost pronunțată pe 26 august 2026, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014, care reglementează procedurile de prevenire a insolvenței și cele de insolvență.

Tribunalul a desemnat, de asemenea, administrator judiciar provizoriu Dascăl Insolvency SPRL, cu un onorariu stabilit la 3.500 de lei. Această instituție va avea responsabilitatea de a gestiona procesul de insolvență, asigurându-se că toate acțiunile sunt derulate conform legii.

În urma deschiderii procedurii, instanța a dispus notificarea companiei, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului. De asemenea, informațiile referitoare la deschiderea procedurii vor fi publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență și într-un ziar de largă circulație, asigurând astfel transparența și informarea corectă a tuturor părților interesate.

Petrotel Lukoil a semnalat, prin cererea de intrare în insolvență, angajamentul de a menține activitatea și de a proteja locurile de muncă. Această măsură reprezintă, în opinia conducerii, singura soluție viabilă pentru salvarea rafinăriei și pentru oferirea unui răgaz necesar care să permită relansarea operațiunilor.

Termene stabilite de instanță pentru procedura de insolvență

Tribunalul a stabilit termene precise pentru derularea procedurii. Astfel, 9 septembrie 2026 este data-limită pentru creditorii care doresc să depună cereri de admitere a creanțelor asupra averii companiei. În perioada următoare, până la 29 septembrie 2026, administratorul judiciar va verifica creanțele și va întocmi un tabel preliminar, care va fi afișat și comunicat părților implicate.

Definitivarea acestui tabel este programată pentru 23 octombrie 2026, iar adunarea creditorilor va avea loc pe 3 octombrie 2026, data, ora și locul urmând a fi anunțate de către administratorul judiciar. De asemenea, până la 4 septembrie 2026, administratorul va elaboră un raport detaliat referitor la cauzele stării de insolvență, identificând eventualii responsabili pentru această situație.

Instanța a dispus suspendarea acțiunilor judiciare sau extrajudiciare care urmăresc recuperarea creanțelor împotriva Petrotel Lukoil, conform legislației în vigoare. Cererea unui creditor, Litasco S.A., a fost recunoscută de tribunal ca o declarație de creanță validă.

Decizia Tribunalului Prahova este supusă apelului, iar contestațiile pot fi depuse în termen de șapte zile de la comunicare. Aceasta va reprezenta o provocare importantă pentru companie, care se află într-un moment critic al activității sale. Reprezentanții Petrotel Lukoil au confirmat, într-o declarație exclusivă, necesitatea acestei măsuri, subliniind că scopul principal rămâne continuitatea operațiunilor și protecția locurilor de muncă, esențiale pentru comunitatea locală.