Proiect strategic de securitate națională: hidrocentrala de la Pașcani, 85% finalizată după 41 de ani

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a efectuat recent o vizită la hidrocentrala de la Pașcani, un obiectiv considerat strategic pentru securitatea națională, a cărei construcție a fost demarată în anul 1985. Conform declarațiilor sale, lucrările sunt în prezent finalizate în proporție de 85%. Burduja a postat pe rețelele sociale un videoclip realizat la fața locului, explicând progresul și importanța acestei infrastructuri pentru România.

„Lucrarea a fost inițiată în 1985 și acum se află în stadiul de 85% finalizare. Pe durata mandatului meu ca ministru al energiei, am redeschis proiectul, reluând lucrările după decenii de stagnare”, a afirmat liberalul în postarea sa. Această hidrocentrală ar putea avea un impact semnificativ asupra agriculturii din zona Moldovei, având potențialul de a asigura apă pentru irigarea a 46.000 de hectare de teren agricol, dintre care 32.500 în bazinul Siretului și 13.500 în bazinul Prutului.

Beneficiile acestei hidrocentrale sunt diverse, asigurând apă potabilă pentru municipiul Pașcani, oferind protecție împotriva inundațiilor care au afectat regiunea Siretului pe parcursul anilor, precum și generând anual o producție de 25 GWh de energie, care este sigură, accesibilă și curată. Burduja a detaliat că va exista un lac de acumulare cu capacitatea de 60 de milioane de m3, echipat cu grupuri care vor funcționa la vârful consumului, ajutând astfel la reducerea importurilor costisitoare și la scăderea facturilor pentru consumatorii români.

De asemenea, în anul 2022, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a recunoscut această hidrocentrală de la Pașcani ca pe un obiectiv strategic de securitate națională. Burduja a anticipat că lucrările vor fi finalizate în termen de 1-2 ani, menționând că în 2024 echipa sa a reușit să aloce fonduri pentru exproprierile necesare pentru 2000 de hectare, adoptând totodată o hotărâre guvernamentală care a revitalizat șantierul.

În plus, fostul ministru a adus în atenție Legea Hidrocentralelor, pe care a depus-o în Parlament în luna decembrie a anului trecut. Aceasta prevede un regim special pentru proiectele hidroenergetice neterminate, declarate ca având importanță pentru securitatea națională. Burduja a enumerat și alte hidrocentrale care urmează să fie reluate, menționând construcțiile de la Surduc-Siriu, Răstolița, Bumbești-Livezeni și Cerna-Belareca, evidențiind că toate au fost blocate din cauza birocratizării și a obstrucționărilor din partea unor ONG-uri. Peste 52.000 de cetățeni români au aderat deja la petiția pentru susținerea legislației dedicată hidrocentralelor în Parlamentul României.

Războiul din Iran subminează promisiunea lui Merz privind relansarea economiei Germaniei în 2026

În contextul actual marcat de conflictul din Iran, economia Germaniei se confruntă cu o încetinire accentuată, punând în pericol ambiția cancelarului Friedrich Merz de a relansa economia națională până în anul 2026. Această situație a fost detaliată recent de către Iulian Moșneagu, care subliniază că actualele tensiuni regionale au un impact semnificativ asupra planurilor economice germane.

Creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie, alimentată de escaladarea războiului, aduce provocări considerabile pentru economie, generând inflație și afectând încrederea atât a consumatorilor, cât și a investitorilor. Guvernul german a fost nevoit să își revizuiască drastic prognozele economice, reducând estimarea de creștere pentru 2026 la un modest 0,5%, conform celor raportate de Bloomberg.

Primele date economice sugerează o stagnare, cu o creștere de doar 0,2% în primul trimestru al anului, o scădere față de avansul de 0,3% înregistrat la sfârșitul lui 2025. Aceste tendințe îngrijorătoare se aliniază anticipărilor privind o inflație de aproximativ 3,1% în Germania pentru luna aprilie, comparativ cu 3% în întreaga zonă euro. Acest climat de instabilitate a determinat Banca Centrală Europeană să ia în considerare majorări ale dobânzilor, măsuri ce ar putea, de asemenea, să frâneze și mai mult creșterea economică.

În pofida crizei politice interne, CEC Bank a afirmat că piețele nu sunt afectate de instabilitatea politică, însă riscurile externe, inclusiv cele generate de situația din Iran și fluctuațiile ROBOR, rămân o preocupare majoră. Friedrich Merz a reiterat faptul că puterea Iranului este mult mai pronunțată decât se anticipase anterior, subliniind că Statele Unite s-au confruntat cu o umilință pe scena internațională, lipsindu-se de o strategie coerentă în această privință.

Autoritățile germane subliniază că viitorul economiei depinde considerabil de durata crizei energetice și de obstacolele în aprovizionarea cu resursele necesare, petroliere și gaze naturale, din zona Strâmtorii Ormuz. În încercarea de a atenua efectele negative asupra populației și sectorului privat, guvernul a anunțat măsuri de sprijin, însă acestea sunt privite de experți ca fiind insuficiente pentru a stimula consumul, într-un moment în care cetățenii își diminuează cheltuielile.

Reacțiile din mediul de afaceri sunt puternice, fiind solicitate reforme menite să impulsioneze creșterea economică, cum ar fi reducerea birocrației și optimizarea sistemului fiscal. Totuși, capacitatea actualului guvern de a implementa aceste reforme este limitată de fricțiunile interne din cadrul coaliției de guvernare. Deși Berlinul a început un program vast de investiții, inclusiv un fond de 500 de miliarde de euro destinat infrastructurii, se tem că efectele acestuia vor fi semnificativ diminuate din cauza crizei energetice persistente.

A scăzut producția de energie în termocentrale, centrale nucleare și în instalații fotovoltaice

Conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), producția de energie din termocentrale, centrale nucleare și instalații fotovoltaice din România a înregistrat o scădere semnificativă în luna februarie a anului 2026. Această tendință ridică semne de întrebare asupra sustenabilității și eficienței sectorului energetic național.

Statisticile oficiale indică o diminuare cu 1,2% a resurselor de energie primară, în timp ce resursele de energie electrică au crescut cu 2,8% comparativ cu perioada similară din 2025. Resursele de energie primară au totalizat 5274,8 mii tone echivalent petrol (tep), ceea ce reprezintă o scădere cu 62,4 mii tep față de anul precedent. Această reducere a fost acompaniată de o producție internă de 2688,6 mii tep, care a scăzut cu 2,1%, și de un import de 2586,2 mii tep, în scădere modestă cu 0,2%.

În ceea ce privește energia electrică, totalul resurselor a fost de 12138,5 milioane kWh, având o creștere de 326,2 milioane kWh comparativ cu februarie 2025. Este interesant de observat că, deși producția din termocentrale a suferit o scădere de 6,5%, ajungând la 3484,9 milioane kWh, producția din hidrocentrale a experimentat o creștere semnificativă de 46,8%, cu 2497,1 milioane kWh. Centralele nuclearo-electrice, însă, au produs 1878,6 milioane kWh, înregistrând o scădere de 3,2%.”

Producția din centralele electrice eoliene a fost de 1361,4 milioane kWh, cu o creștere notabilă de 35,4%. În contrast, energia solară generată de instalațiile fotovoltaice a scăzut cu 36,2 milioane kWh, totalizând 323,2 milioane kWh. Aceste fluctuații sugerează o nevoie stringentă de a analiza și adapta strategiile energetice ale țării pentru a răspunde cerințelor de eficiență energetică și sustenabilitate.

Consumul final de energie electrică a fost de 8783,0 milioane kWh, cu o mică diminuare de 0,8% comparativ cu februarie 2025. Totuși, în economia națională, consumul a crescut cu 0,3%, iar iluminatul public a înregistrat o creștere de 2,9%. În ceea ce privește consumul populației, acesta a scăzut cu 4,4%, ceea ce poate indica o anumită prudență în utilizarea energiei electrice de către cetățeni.

Exportul de energie electrică a atins 2122,5 milioane kWh, având o creștere de 155,9 milioane kWh, ceea ce sugerează că, în ciuda scăderii interne, România își menține o capacitate competitivă pe piața energetică regională. Consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut semnificativ, atingând 1233,0 milioane kWh, cu o creștere de 236,9 milioane kWh.

Aceste date reflectă provocările și oportunitățile sectorului energetic românesc, fiind evidentă necesitatea implementării unor soluții inovatoare și eficiente pentru a asigura un sistem energetic sustenabil pe termen lung.