STB în insolvență: prețul biletului de 3 lei, considerat „neserios” de administratorul judiciar

Tribunalul București a admis cererea Societății de Transport București (STB) de intrare în insolvență, în calitate de debitor, și a desemnat un administrator judiciar provizoriu la solicitarea mai multor creditori. Consorțiul desemnat este format din EURO INSOL SPRL, TURMAC INSOLVENCY SPRL și CERES INSOLV SPRL. Remus Borza, managing partner la Euro Insol SPRL și parte din consorțiul desemnat, a explicat implicațiile procedurii, inclusiv posibilul impact asupra tarifelor de transport.

Potrivit acestuia, un preț al biletului pentru o călătorie de 3 lei este considerat „neserios” și „derizoriu” și nu acoperă costurile de exploatare. Remus Borza a precizat că va propune Consiliului General al Municipiului București majorarea tarifului măcar cu rata inflației. De asemenea, el consideră că gratuitățile și reducerile ar trebui reanalizate în funcție de veniturile beneficiarilor, menționând că actualul sistem acordă gratuitate integrală unor categorii cu pensii mai mari de 3.000-4.000 de lei.

Datorii și creditori: ANAF, principalul creditor

Amploarea creanțelor și a datoriilor STB, inclusiv cele către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), furnizorii de energie și de carburanți, urmează să fie cunoscută în aproximativ o lună. Creditorii au termen până pe 23 octombrie să își înregistreze declarațiile de creanță la grefa Tribunalului București, iar administratorul judiciar are termen până pe 11 noiembrie să le verifice. Pe 12 noiembrie este programată afișarea tabelului preliminar de creanțe, moment în care va fi cunoscut pasivul companiei. ANAF este creditorul majoritar, cu o creanță de 1,4 miliarde de lei.

Termen de un an pentru planul de reorganizare

Remus Borza estimează că un plan de reorganizare, implicit unul de rambursare a datoriilor, va fi finalizat în aproximativ un an, după soluționarea tuturor contestațiilor previzibile. El a explicat că, până când nu există un tabel definitiv de creanțe, nu poate fi propus un plan de reorganizare, iar etapa de contestații s-ar putea întinde pe 10-12 luni. Planul ar urma să includă un grafic de rambursare a creanțelor pe o perioadă de minimum 2-3 ani.

Administratorul judiciar a anunțat că va verifica toate contractele companiei, pentru a identifica eventuale disfuncționalități. „Vom începe să luăm la puricat toate contractele, pentru că or fi niște băieți deștepți care au prosperat în curtea STB-ului”, a declarat Remus Borza.

El a descris rolul administratorului judiciar ca fiind acela de a pune un diagnostic corect companiilor aflate în dificultate și de a aplica un tratament eficace care să le readucă în circuitul economic ca entități viabile, stabile, profitabile și de încredere.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat anterior că noua cerere de insolvență a STB a fost depusă cu nouă bibliorafturi atent verificate, după ce cererea inițială fusese respinsă.

Dacia conduce topul exportatorilor români după primul semestru din 2026

Industria auto domină clasamentul celor mai mari exportatori ai României la finalul primului semestru din 2026, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Topul celor mai mari 1.000 de exportatori este deschis de Automobile Dacia, urmată de Ford Otosan România și Robert Bosch, iar Star Assembly, filială a Mercedes-Benz, ocupă de asemenea o poziție importantă în clasament.

Pe lângă companiile din sectorul auto, primele poziții ale clasamentului sunt ocupate de firme din domeniile energiei, aluminiului, tutunului și farmaceutic. În sectorul energetic, OMV Petrom și Rompetrol Rafinare figurează în top, alături de Transelectrica, operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, controlat de statul român prin Secretariatul General al Guvernului, cu 58,68% din acțiuni.

ALRO, pe locul 16 în clasamentul exportatorilor

Unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați pe verticală din Europa, ALRO, ocupă locul 16 în topul exportatorilor. Compania își justifică poziționarea prin competitivitatea sa pe piețele internaționale și prin rolul strategic al exporturilor în modelul său de dezvoltare, după extinderea prezenței comerciale inclusiv în Asia de Nord, în special în India, Vietnam și Coreea de Sud.

„Această poziționare este susținută și de rezultatele obținute în primul semestru din 2026, perioadă în care veniturile au crescut cu 20%, profitabilitatea operațională s-a îmbunătățit, iar exporturile au reprezentat peste 84% din venituri”, a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație ALRO.

Exporturile primilor 1.000 de companii reprezintă 82% din total

Cei mai mari 1.000 de exportatori ai României au realizat aproximativ 82% din totalul exporturilor în primul semestru al anului, conform datelor INS. În primele șapte luni ale anului, exporturile FOB au însumat 58.269,5 milioane de euro, iar importurile CIF au totalizat 77.546,3 milioane de euro.

În această perioadă, exporturile au crescut cu 3,1%, iar importurile au avansat cu 2,0% față de același interval din 2025. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2026 a fost de 19.276,8 milioane de euro, mai mic cu 214,7 milioane de euro, respectiv o scădere de 1,1%, comparativ cu primele șapte luni ale anului precedent.

Top 20 exportatori români

Clasamentul primilor 20 de exportatori cuprinde, în ordine: Automobile Dacia, Ford Otosan România, Robert Bosch, Star Assembly, OMV Petrom, Rompetrol Rafinare, Michelin România, Autoliv Switzerland (reprezentată fiscal de Autoliv România), Pirelli Tyres România, Aumovio Technologies România, Transelectrica, Flextronics Manufacturing Europe (reprezentată fiscal de Flextronics România), Philip Morris România, Continental Automotive Products, Hella România, ALRO, Joyson Safety Systems Germany, Garrett Motion (reprezentată fiscal de Garrett Motion România), Novartis Pharmaceuticals și Purem Oradea.

Piața chiriilor atinge apogeul sezonier în septembrie

Odată cu începerea noului an universitar, cererea de locuințe de închiriat în marile centre universitare din țară crește semnificativ, iar luna septembrie reprezintă perioada de vârf pentru piața chiriilor. Studenții care își caută locuințe înainte de startul facultății alimentează o cerere suplimentară care influențează prețurile.

„Ca în fiecare an, septembrie reprezintă punctul maxim de interes în piața chiriilor, sub efectul cererii suplimentare generate de studenți. În această perioadă, unii proprietari au un comportament speculativ și încearcă să obțină prețuri mari. Tocmai de aceea îi sfătuim pe studenți să caute din timp și să își securizeze apartamentele din septembrie cât sunt încă oferte suficiente în piață”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Bucureștiul rămâne cel mai scump oraș pentru chiriași

Capitala continuă să fie cea mai scumpă piață de închiriere din România. O garsonieră se închiriază, în medie, cu 400 de euro pe lună, iar pentru un apartament cu două camere bugetul mediu ajunge la 600 de euro pe lună. Chiria medie solicitată pentru un apartament cu trei camere este de 890 de euro pe lună.

Prețurile variază însă în funcție de zonă, dotări, facilități și vechimea imobilului. Printre cele mai accesibile zone ale Capitalei se numără cartierul Militari, unde o chirie medie ajunge la aproximativ 400 de euro pe lună. O altă variantă pentru chiriașii cu buget limitat este zona Giurgiului, din Sectorul 4, unde media este de circa 430 de euro pe lună. La polul opus, în Primăverii, chiria medie poate ajunge și la 3.000 de euro pe lună.

Cluj-Napoca, al doilea oraș ca nivel al chiriilor

Cluj-Napoca ocupă locul al doilea la nivel național în privința prețurilor la închiriere. Pentru o garsonieră, nivelul chiriei este similar celui din București, respectiv 400 de euro pe lună. Pentru un apartament cu două camere, proprietarii solicită în medie 580 de euro pe lună, iar pentru unul cu trei camere, 750 de euro pe lună.

Cartierele Mănăștur și Dâmbul Rotund sunt printre cele mai accesibile zone pentru chiriașii cu buget redus, cu o chirie medie de aproximativ 500 de euro pe lună. În centrul orașului, aceeași categorie de locuință poate ajunge la aproximativ 750 de euro lunar.

Brașov și Constanța: chirii medii și zone accesibile

În Brașov, chiria medie pentru o garsonieră este de 350 de euro pe lună, în timp ce un apartament cu două camere se închiriază, în medie, cu 500 de euro pe lună. Pentru trei camere, chiriașii trebuie să aloce aproximativ 680 de euro lunar. Zona Gării este cea mai accesibilă, cu o chirie medie de circa 450 de euro pentru un apartament, iar cartierul Astra reprezintă o alternativă, cu o medie de 460 de euro pe lună.

În Constanța, o garsonieră poate fi închiriată, în medie, cu 350 de euro pe lună, iar un apartament cu două camere cu 500 de euro. Pentru trei camere, chiria medie ajunge la 650 de euro. Tomis III și Inel I sunt printre cele mai accesibile zone, cu o chirie medie de aproximativ 450 de euro. Scăderi de cel puțin 20% au fost observate și în cazul apartamentelor situate în zona centrală sau în zona Capitol.

Iași, Craiova, Galați și Ploiești: niveluri moderate

În Iași, chiria medie pentru o garsonieră este de 340 de euro pe lună, iar pentru un apartament cu două camere ajunge la 450 de euro pe lună. Un apartament cu trei camere este închiriat, în medie, cu 550 de euro lunar. Zonele CUG și Frumoasa se numără printre cele cu cele mai mici chirii, unde proprietarii solicită aproximativ 350 de euro pe lună pentru un apartament, cu circa 8% mai puțin decât în urmă cu un an. În Alexandru cel Bun, chiria medie este de aproximativ 360 de euro pe lună.

În Craiova, Galați și Ploiești, o garsonieră poate fi închiriată, în medie, cu aproximativ 300 de euro pe lună. Pentru apartamentele cu două camere, chiria medie ajunge la 420 de euro în toate cele trei orașe. În cazul locuințelor cu trei camere, proprietarii din Craiova și Galați solicită, în medie, 500 de euro pe lună, în timp ce în Ploiești nivelul urcă la 600 de euro.

Timișoara, cel mai ieftin mare centru universitar

Timișoara rămâne cel mai accesibil dintre principalele centre universitare din țară în această toamnă. Chiria medie pentru o garsonieră este de 275 de euro pe lună. Un apartament cu două camere este închiriat, în medie, cu 440 de euro lunar, iar pentru unul cu trei camere chiriașii trebuie să aloce aproximativ 500 de euro pe lună.

Oradea și Sibiu, cele mai mici chirii din țară

Cele mai mici chirii pentru garsoniere se găsesc în Oradea, unde media este de aproximativ 250 de euro pe lună. În Sibiu, chiria medie pentru o garsonieră ajunge la 300 de euro pe lună. În cazul apartamentelor cu două camere, Sibiu și Oradea au cele mai mici niveluri medii dintre orașele analizate, de aproximativ 400 de euro pe lună. Pentru apartamentele cu trei camere, chiria medie ajunge, în ambele orașe, la circa 500 de euro lunar.

Comisia Europeană propune reforma achizițiilor publice: statele UE ar putea exclude furnizorii chinezi

Comisia Europeană a propus miercuri o reformă amplă a achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene, menită să încurajeze utilizarea furnizorilor europeni sau locali și să ofere autorităților locale posibilitatea de a exclude, de la bun început, companiile chineze din licitațiile publice.

Miza este considerabilă: achizițiile publice reprezintă aproximativ 2 trilioane de euro anual în UE, echivalentul a 15% din produsul intern brut al blocului comunitar. Din acest total, circa 600 de miliarde de euro în contracte publice sunt supuse unor licitații competitive la nivel european în fiecare an.

Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene responsabil pentru industrie și piața unică, a declarat că această sumă este comparabilă cu planul european de redresare post-Covid și reprezintă de patru sau cinci ori bugetul european anual. El a subliniat că achizițiile publice constituie o pârghie strategică de acțiune, folosită în prezent și de China, India, Statele Unite și alte mari puteri pentru strategiile lor industriale și economice.

Reforma urmărește, în primul rând, simplificarea procedurilor pentru întreprinderi și autoritățile locale, prin reducerea reglementărilor privind achizițiile publice de la aproximativ 900 de pagini la 200 și prin crearea unei noi platforme europene dedicate cererilor de ofertă.

Dacă reforma va fi aprobată de cele 27 de state membre și de Parlamentul European, achizitorii publici vor fi obligați, în principiu, să includă minimum 30% din criterii care nu țin de preț în procedurile lor de achiziții.

Preferință europeană sau locală și excluderea companiilor din țări fără reciprocitate

Această modificare le-ar permite autorităților să favorizeze o formă de preferință europeană sau locală, de exemplu prin impunerea unor cerințe sociale, de mediu sau de calitate.

De asemenea, autoritățile locale vor putea alege să excludă de la bun început companiile din țările care nu oferă acces reciproc la piețele lor de achiziții publice. Această opțiune ar elimina efectiv companiile chineze din unele licitații europene, într-un context de tensiuni comerciale accentuate între Bruxelles și Beijing.

Séjourné a afirmat că, de acum înainte, nu va fi vina Bruxelles-ului dacă în viitor autobuzele chinezești vor fi preferate celor europene, deoarece cumpărătorii publici au acum posibilitatea de a prefera autobuzele europene.

Cozi record pe Canalul Sulina: transportul cerealelor se scumpește

Traficul pe Canalul Sulina este tot mai aglomerat, iar blocajul nu mai afectează doar intrarea navelor, ci și ieșirea acestora spre Marea Neagră. Aproximativ 13 nave așteaptă în prezent să părăsească canalul, iar timpul de așteptare a crescut de la aproximativ o zi la 3–4 zile.

Managerul de operațiuni al Avalon Shipping, companie ucraineană de transport și servicii maritime cu sediul la Galați, a anunțat că navele se află la Mila 36, unde sunt efectuate formalitățile necesare înainte de ieșirea din canal. Avalon Shipping operează pe Canalul Sulina și în porturile dunărene, inclusiv în porturile ucrainene Reni și Izmail.

Potrivit managerului Katerina Kononenko, în zona Tulcea pot staționa numai șase nave, iar celelalte sunt nevoite să aștepte în zona Ceatal, unul dintre punctele de bifurcație a Dunării în Delta Dunării. „Cu cât lăsăm mai multe nave să intre în canal, cu atât mai multe nave vor trebui să iasă. Iar acum problema începe să afecteze nu doar intrarea, ci și ieșirea”, a explicat aceasta.

Estimări pesimiste pentru perioada următoare

Kononenko estimează că numărul navelor care așteaptă să iasă din canal va continua să crească. „Cred că acest număr va continua să crească. Recomand să urmăriți cu atenție prognoza meteo din regiune”, a transmis managerul.

Problemele de la ieșire se adaugă cozilor deja existente la intrarea pe Canalul Sulina. La începutul săptămânii, aproximativ 80 de nave așteptau în zonă, iar pentru cele care se îndreptau spre porturile ucrainene timpul de așteptare ajunsese între 14 și 17 zile. Pentru porturile românești, estimarea era de 3–5 zile.

Creșteri semnificative ale tarifelor de transport

Aglomerația de pe Canalul Sulina are efecte directe asupra costurilor transportului cerealelor din porturile ucrainene de la Dunăre. Deficitul de nave disponibile și timpii mai mari de așteptare au condus la creșterea tarifelor de transport.

Într-o singură săptămână, tarifele pe rutele scurte către porturile de la Marea Marmara și coasta de est a Greciei au crescut cu aproximativ 10 dolari pe tonă. Pe rutele mai lungi, către estul Mediteranei, Italia și porturile mediteraneene ale Spaniei, creșterea a fost de aproximativ 20–25 de dolari pe tonă, potrivit analiștilor pieței agricole de la ASAP Agri.

Și transportul cu barjele s-a scumpit cu aproximativ 5 euro pe tonă. Pentru transportul porumbului de pe Dunăre până în Egipt, navlul – tariful plătit pentru transportul mărfii cu nava – s-a apropiat la începutul lunii septembrie de 100 de dolari pe tonă. Cu numai câteva săptămâni înainte, la jumătatea lunii august, tariful era de aproximativ 68–69 de dolari pe tonă.

Riscuri pentru depozitarea cerealelor ucrainene

Canalul Sulina este una dintre principalele căi de navigație care leagă Marea Neagră de porturile dunărene din România, Ucraina și Republica Moldova. Potrivit serviciului diplomatic al Uniunii Europene, menținerea rutelor de export este esențială pentru Ucraina, unde încetinirea livrărilor externe duce la acumularea cerealelor în plin sezon de recoltare.

Până în octombrie, peste 9 milioane de tone de cereale ar putea rămâne fără spații adecvate de depozitare.

Trei modele prin care România își protejează biodiversitatea: de la pajiști și ecoducte la infrastructură critică

În România, protejarea biodiversității capătă forme concrete prin proiecte care combină conservarea naturii cu activitatea umană. Trei exemple relevante – pajiștile cu înaltă valoare naturală din sudul Transilvaniei, ecoductele pentru fauna sălbatică și refugiul de biodiversitate dezvoltat în jurul unei stații de tratare a apei – arată că dezvoltarea și natura pot evolua împreună.

Primul model vine din sudul Transilvaniei, unde Fundația ADEPT Transilvania lucrează din 2004 alături de comunitățile rurale pentru conservarea peisajelor agricole cu Înaltă Valoare Naturală. Aproximativ jumătate din cele 4 milioane de hectare de pășuni și fânețe ale României fac parte din astfel de peisaje, comparativ cu circa 30% dintre terenurile agricole la nivel european. Unele pajiști reunesc peste 50 de specii de plante pe suprafețe restrânse. Zona Târnava Mare a devenit cel mai mare sit agricol Natura 2000 din România, iar inițiativele derulate împreună cu fermierii locali susțin administrarea pajiștilor, produsele locale și economia rurală.

Al doilea model vizează conectivitatea habitatelor. În Europa, 19% dintre speciile de păsări sunt amenințate sau aproape amenințate cu dispariția, iar în România procentul ajunge la 27% în rândul speciilor de păsări cuibăritoare evaluate. Din 1991, Grupul Milvus contribuie la protejarea patrimoniului natural prin monitorizarea speciilor și a rutelor de migrație, gestionarea habitatelor, programe de educație și acțiuni de salvare și reabilitare. Peste 3.000 de animale au fost salvate și reabilitate prin programele organizației. Grupul derulează și proiecte dedicate ursului brun și altor mamifere mari, inclusiv prin dezvoltarea ecoductelor – pasaje care permit animalelor să traverseze în siguranță drumurile și căile ferate și contribuie la păstrarea conectivității dintre habitate.

Cel de-al treilea model s-a dezvoltat la marginea Bucureștiului, la Stația de tratare a apei potabile Arcuda, prima de acest tip din Capitală și una dintre primele din România. Stația tratează zilnic aproximativ 500.000 de metri cubi de apă captată din râul Dâmbovița. Pe cele 136 de hectare ale amplasamentului au fost identificate 385 de specii de plante, 49 de specii de păsări și trei habitate protejate de interes comunitar. Prin gestionarea habitatelor, controlul speciilor invazive și politica „zero pesticide”, Apa Nova București contribuie la menținerea echilibrului ecologic al sitului, demonstrând că infrastructura critică și natura pot coexista.

„Biodiversitatea nu este un element de decor al dezvoltării, ci infrastructura naturală de care depind apa pe care o bem, resursele pe care le folosim și reziliența comunităților noastre. Miza nu mai este doar să limităm impactul asupra naturii, ci să integrăm protejarea și regenerarea ecosistemelor în modul în care ne desfășurăm și dezvoltăm activitatea, zi de zi. Arcuda demonstrează foarte concret că acest lucru este posibil: o infrastructură care deservește milioane de oameni poate fi, în același timp, un refugiu pentru biodiversitate. Iar acesta este tipul de progres de care avem nevoie: unul în care dezvoltarea și natura nu concurează pentru același spațiu, ci evoluează împreună”, a declarat Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România.

Cele trei povești pornesc de la realități diferite, dar transmit același mesaj: biodiversitatea nu există separat de oameni. De la practicile comunităților rurale și conectarea habitatelor, până la modul în care este gestionată infrastructura unui oraș, protejarea naturii înseamnă și protejarea relațiilor care permit speciilor, habitatelor și comunităților să existe împreună. Platforma „Romania Unfolds”, inițiată de Veolia România, dedică cel de-al șaptelea episod al miniseriei documentare Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 15 – Viața terestră, aducând în prim-plan inițiative locale care transformă principiile dezvoltării durabile în acțiuni concrete.

Nouă oferte depuse pentru modernizarea căii ferate Ploiești Triaj – Valea Călugărească

Un număr de nouă companii și asocieri au depus oferte pentru contractul de modernizare a liniei de cale ferată Ploiești Triaj – Valea Călugărească, parte din proiectul mai amplu de reabilitare a liniei Ploiești Triaj – Focșani. Valoarea estimată a contractului este de 285.790.124,40 lei fără TVA, iar licitația este organizată de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA.

Printre ofertanți se numără asocierea formată din Arcada Company – în calitate de lider, Tancrad și Citadina 98. Alături de această asociere, în competiție s-au înscris PORR Construct, Rotary Construcții Mentenanță, STRABAG, Proiect Consult SRL, FCC Construcción S.A., asocierea ZUE – lider și CON-A Operations, asocierea Construct I.N.G. – lider, Daria Const și Europan Prod, precum și asocierea Infra System Proiect – lider și Yapı Merkezi İnşaat ve Sanayi A.Ş.

Procedura de achiziție este în desfășurare, iar finalizarea evaluării tehnice este programată pentru data de 3 noiembrie 2026. Atribuirea contractului va fi decisă în urma evaluării ofertelor depuse.

Intervenție de tip „Light Modernization” pe un tronson strategic

Proiectul reprezintă prima etapă a reabilitării liniei Ploiești Triaj – Focșani și vizează o intervenție de tip „Light Modernization” pe tronsonul Ploiești Triaj – Valea Călugărească. Acest concept presupune lucrări rapide asupra infrastructurii existente, cu obiectivul principal de a elimina restricțiile de viteză și de a readuce linia la parametrii constructivi, spre deosebire de o modernizare feroviară clasică, care implică lucrări ample derulate pe mai mulți ani.

Contractul vizează o secțiune feroviară cu o lungime totală de 17,321 kilometri, împărțită în două sectoare. Primul este tronsonul dintre Ploiești Triaj și Valea Călugărească, cu o lungime de 15,865 kilometri, iar al doilea este racordul dintre Ploiești Sud și Ploiești Vest, în lungime de 1,456 kilometri.

Lucrările prevăzute includ înlocuirea integrală a suprastructurii căii ferate – șine, sisteme de prindere, traverse și piatră spartă – precum și înlocuirea aparatelor de cale, inclusiv a macazurilor. Proiectul prevede și intervenții asupra substratului căii, prin utilizarea de geotextil și geogrile, materiale menite să crească capacitatea portantă și stabilitatea infrastructurii și să reducă riscul de tasări.

Secțiunea inclusă în contract se întinde de la semnalul de intrare Cap Y al stației Ploiești Triaj, de la kilometrul 56+300, până la Cap Y Valea Călugărească, la kilometrul 72+165.

Importanță geostrategică și conexiuni în rețeaua feroviară

Linia face parte din Magistrala 500, care leagă Bucureștiul de Suceava și de nordul țării, și are conexiuni cu Magistrala 1000, pe relația București – Ploiești, și cu Magistrala 300, care deservește direcția Brașov și Valea Prahovei. Importanța tronsonului este și una geostrategică, întrucât asigură legătura dintre Coridorul celor Trei Mări – Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Egee – și Coridorul european Rin–Dunăre.

În zona Ploieștiului există și alte puncte critice ale infrastructurii feroviare, inclusiv în stațiile Ploiești Sud și Ploiești Triaj, unde unele linii, macazuri și sectoare din triaje sunt afectate de restricții de viteză.

Citadina 98 își extinde portofoliul către infrastructura feroviară

Pentru Citadina 98, participarea la licitația CFR vine în contextul unui portofoliu care include proiecte de infrastructură rutieră, portuară și urbană. Compania este implicată, printre altele, în modernizarea DN2L Soveja – Lepșa, în lucrările de modernizare a Falezei Dunării din Galați și în alte proiecte de infrastructură din sudul Moldovei și Dobrogea.

Oferta depusă alături de Arcada Company și Tancrad aduce compania într-o competiție pentru un proiect de infrastructură feroviară strategică, într-un moment în care România are în derulare mai multe investiții pentru recuperarea decalajelor acumulate pe rețeaua de cale ferată.