Exporturile de alimente și animale vii au crescut cu 8,1% în primele șapte luni

Deficitul comercial al României cu alimente și animale vii s-a redus cu 13,5% în primele șapte luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat luni Ministerul Agriculturii, pe baza datelor Institutului Național de Statistică.

Exporturile au crescut cu 8,1%, până la aproximativ 4,5 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au diminuat cu 1,4%, la circa 6,7 miliarde de euro.

Produsele lactate și ouăle, cea mai mare creștere

Cea mai mare creștere a exporturilor s-a înregistrat la categoria produselor lactate și a ouălor, cu un avans de 36,7%, până la 352,9 milioane de euro. Deficitul comercial al acestei categorii s-a redus cu 24,4%. Totodată, importurile de carne și preparate din carne au scăzut cu 5,3%.

Ministrul Agriculturii: semnale încurajatoare

„Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor sunt semnale încurajatoare, care ne arată cât de important este să continuăm această direcție. Fermierii și procesatorii au nevoie de predictibilitate, de finanțare și de sprijin pentru a-și duce investițiile la capăt. Programele trebuie continuate, astfel încât rezultatele să se consolideze de la un an la altul”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Acesta susține că România are nevoie de ferme puternice și de fabrici care să prelucreze materia primă în țară, să creeze locuri de muncă și să aducă mai multe produse românești pe piață.

Finanțări pentru fermieri și procesatori

Ministerul Agriculturii anunță că urmărește continuarea finanțărilor pentru fermieri și procesatori, cu accent pe finalizarea investițiilor și punerea în funcțiune a noilor capacități de producție. Consolidarea legăturii dintre ferme și unitățile de procesare este esențială pentru valorificarea producției agricole românești și reducerea, pe termen lung, a dezechilibrelor comerciale din sectorul agroalimentar, se arată într-un comunicat al ministerului.

Instanța de la Bruxelles a rămas în pronunțare în procesul dintre ROMATSA și Pfizer privind poprirea încasărilor de la EUROCONTROL

Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a audiat luni părțile implicate în procesul prin care Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA R.A.) a contestat poprirea asupra încasărilor de la EUROCONTROL, măsură obținută de Pfizer în procesul deschis împotriva statului român. La finalul audierilor, judecătorul de caz a anunțat că se retrage pentru a delibera, termenul anunțat pentru verdict fiind cel târziu 26 noiembrie 2026.

Reprezentanții ROMATSA au susținut în fața judecătorilor eliminarea definitivă a popririi asupra încasărilor de la EUROCONTROL. Audierile vin după ce, la finalul lunii august, regia a obținut temporar, printr-o ordonanță a instanței de la Bruxelles, cu efect din 9 august, suspendarea popririi asupra încasărilor care ar fi trebuit să vină de la EUROCONTROL. Efectele acestei ordonanțe provizorii durează până în momentul în care judecătorul de executare de la Tribunalul din Bruxelles va pronunța o decizie definitivă asupra cererii de suspendare.

Declarațiile directorului general Adrian Cojoc

Directorul general al ROMATSA, Adrian Cojoc, a declarat că în cadrul audierilor au fost susținute pledoariile avocaților ROMATSA, ai statului român, ai EUROCONTROL, precum și cei care i-au reprezentat pe cei de la Pfizer. „Azi au fost susținute pledoariile avocaților ROMATSA, ai statului român ai EUROCONTROL precum și cei care au reprezentat Pfizer. În urma acestora judecătorul de caz a anunțat că se retrage pentru a delibera, termenul anunțat pentru verdict fiind cel târziu 26 noiembrie 2026. Dorim să mulțumim tuturor părților implicate, îndeosebi reprezentanților Ministerului Finanțelor pentru bună coordonare în susținerea cauzei”, a afirmat Adrian Cojoc.

Contextul cauzei

ROMATSA a fost notificată la începutul lunii de EUROCONTROL cu privire la procedura de executare silită inițiată de Pfizer România SRL împotriva statului român, pentru recuperarea unei creanțe de peste 3,4 miliarde de lei. Potrivit directorului general Adrian Cojoc, regia este afectată, în calitate de terț, de o procedură de executare silită aferentă unui litigiu în care nu este și nu a fost parte.

ROMATSA este furnizorul național de servicii de navigație aeriană, desemnat pentru întregul spațiu aerian al României (FIR București). Regia are peste 1.700 de angajați, dintre care peste 800 de controlori de dirijare și informare trafic aerian și 350 de specialiști în electronica siguranței traficului aerian. ROMATSA se autofinanțează integral din tarifele plătite de operatorii aerieni pentru serviciile furnizate, adică peste 98% din veniturile sale, și nu primește subvenții de la bugetul de stat.

Meta vizează o finanțare de până la 95 de miliarde de dolari pentru infrastructura de inteligență artificială

Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, intenționează să atragă până la 95 de miliarde de dolari prin vânzarea de acțiuni, pentru a finanța extinderea infrastructurii sale de inteligență artificială. Compania a lansat oferte publice de acțiuni în valoare de aproximativ 35 de miliarde de dolari și vizează atragerea altor 60 de miliarde de dolari printr-un program separat.

Potrivit comunicatului oficial al companiei, Meta investește pentru a extinde infrastructura și capacitatea de procesare necesare susținerii acestor oportunități și pentru a aduce superinteligența personală la miliarde de oameni și companii.

Planul a atras interesul unor mari producători de cipuri. Nvidia, AMD și Broadcom și-au exprimat intenția de a cumpăra acțiuni Meta în valoare de până la 5 miliarde de dolari.

Meta a lansat deja oferte publice de acțiuni ordinare și preferențiale în valoare de aproximativ 35 de miliarde de dolari. Compania intenționează să atragă alte 60 de miliarde de dolari printr-un program separat, care va începe după introducerea la tranzacționare a unor noi acțiuni fără drept de vot, așteptată în primul trimestru din 2027.

Compania condusă de Mark Zuckerberg investește masiv în centre de date și cipuri pentru a concura cu OpenAI și Anthropic. Pentru 2026, Meta estimează cheltuieli de capital cuprinse între 135 și 145 de miliarde de dolari.

Rheinmetall a depus notificarea pentru preluarea Șantierului Naval Mangalia la Comisia pentru examinarea investițiilor directe

Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall a transmis o notificare oficială către Comisia pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEISD) privind acordul de preluare a Șantierului Naval Mangalia, potrivit informațiilor transmise de Consiliul Concurenței, care asigură secretariatul acestei entități aflate sub coordonarea Cancelariei premierului.

Notificarea vine după ce lichidatorul judiciar a anunțat că Rheinmetall a câștigat licitația organizată pentru vânzarea integrală a activului. Tranzacția va putea fi finalizată doar după obținerea avizelor obligatorii din partea autorităților responsabile în domeniul concurenței și al investițiilor străine.

Analiza din perspectiva securității naționale

Conform oficialilor Consiliului Concurenței, cererea de autorizare a tranzacției prin care Rheinmetall AG, NVL B.V. & Co. KG și Rheinmetall Real Estate Romania S.R.L. intenționează să achiziționeze Șantierul Naval Mangalia, deținut de Damen Shipyards Mangalia S.A., a fost transmisă Comisiei pentru examinarea investițiilor directe.

CEISD va analiza tranzacția din perspectiva securității naționale, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. De asemenea, este necesar și avizul Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar putea afecta mediul concurențial, având în vedere că grupul german deține deja active și are producție în România.

Pragul valoric de la care investițiile străine directe sunt analizate de Comisie a fost crescut în luna martie de la 2 milioane de euro la 5 milioane de euro.

Contextul tranzacției

Damen Shipyards Mangalia a fost adjudecat în cadrul licitației organizate pe 9 octombrie de lichidatorul judiciar CITR către Rheinmetall Real Estate România SRL. Olandezii de la Damen Holding dețin 49% din Damen Shipyards Mangalia, iar pachetul de control de 51% este deținut de Ministerul Economiei.

Rheinmetall și MSC urmează să preia Șantierul Naval Mangalia pentru un preț de achiziție de 138 de milioane de euro. Potrivit oficialilor Rheinmetall, șantierul va deveni un centru cu dublă utilizare, pentru construcții navale civile și militare.

Rol esențial pentru comenzile navale militare

Pentru divizia Naval Systems, Șantierul Naval Mangalia va avea un rol esențial în construcția celor patru nave militare contractate de Guvernul României. Divizia navală a Rheinmetall are o comandă din partea Guvernului român, finanțată prin programul european SAFE, în valoare de 920 de milioane de euro, conform raportului pe primul semestru al companiei.

Aceasta a fost aprobată de Parlament prin programul SAFE, pentru proiectul de înzestrare a Forțelor Navale Române cu două nave de patrulare maritime de tip Military Offshore Patrol Vessel – MOPV, pentru care a fost alocată o sumă estimată la 836 de milioane de euro fără TVA, și pentru proiectul de înzestrare cu două vedete de intervenții pentru scafandri, unde este estimată o valoare de 84 de milioane de euro fără TVA.

Operatorul economic indicat în ambele cazuri este NVL B.V. & Co. KG/Rheinmetall Naval Systems, iar procedura de atribuire menționată este de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, potrivit informațiilor publicate de Ministerul Apărării Naționale.

România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia, din cadrul Programului Security Action For Europe (SAFE), de peste 16,6 miliarde de euro, dar pentru a o atrage trebuie să selecteze companiile cu care să încheie contracte care trebuie să poată fi finalizate la sfârșitul anului 2030.

Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026

Deficitul bugetar al României a scăzut la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026, față de 5,31% în perioada similară a anului trecut, ajungând la 78,3 miliarde de lei, comparativ cu 102,47 miliarde de lei în 2025. Datele au fost prezentate într-o analiză publicată de fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, care avertizează însă că presiunile asupra bugetului rămân ridicate, în special din cauza costurilor cu dobânzile și a obligațiilor financiare deja asumate.

„Datele la zi continuă să confirme efectele măsurilor de consolidare fiscală și marchează o evoluție importantă în corectarea dezechilibrelor bugetare”, a transmis Nazare.

Veniturile au crescut cu 11,9%, cheltuielile cu 5,5%

Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Fostul ministru a subliniat că dinamica mai rapidă a încasărilor contribuie la reducerea deficitului, dar a atras atenția că menținerea tendinței depinde și de controlul cheltuielilor.

Încasările din TVA au crescut cu 24,8%, iar cele din contribuțiile de asigurări sociale cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei față de perioada similară a anului trecut.

Investițiile publice au depășit 107 miliarde de lei

Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025. Potrivit analizei, fondurile europene au finanțat peste 70% din investițiile publice din acest an, reducând presiunea asupra bugetului național.

Veniturile din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%. România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6, iar validarea acestora de către Comisia Europeană este importantă pentru asigurarea finanțării proiectelor.

Fostul ministru a avertizat că sumele alocate sau solicitate nu reprezintă automat bani încasați și că nevalidarea unor finanțări ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului. „În ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate”, a explicat Nazare. Acesta a precizat că a solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor și obligațiile de plată, pentru ca deciziile bugetare să fie luate pe baza costurilor și a surselor de finanțare certe.

Costurile cu dobânzile au crescut cu 10,69 miliarde de lei

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit analizei, creșterea acestor cheltuieli reduce resursele disponibile pentru investiții și servicii publice.

În plus, statul trebuie să gestioneze obligații financiare importante, inclusiv titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, solicitări de decontare pentru schemele de compensare a energiei și presiuni de finanțare în sistemul de sănătate. Nazare a atras atenția și asupra angajamentelor pentru investiții care depășesc creditele bugetare disponibile, subliniind că obligațiile asumate în prezent generează costuri și în anii următori.

Bugetul pentru 2027, construit în funcție de resursele disponibile

Fostul ministru al Finanțelor a arătat că atât rectificarea bugetară, cât și construcția bugetului pentru 2027 vor fi exerciții complexe, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul și să acopere obligațiile deja asumate, inclusiv cheltuielile permanente, investițiile aflate în derulare și angajamentele de apărare prin SAFE.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”, a transmis Nazare. Acesta a susținut că noile cheltuieli trebuie fundamentate pe surse de finanțare sigure, iar proiectele de investiții trebuie evaluate în funcție de stadiul real al lucrărilor și de capacitatea de finanțare. „Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”, a subliniat fostul ministru.

Nazare a avertizat că România trebuie să evite derapajele fiscale care ar putea afecta credibilitatea financiară a țării și ar putea conduce la costuri mai mari de împrumut pentru stat și companii. „Execuția publicată azi reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală”, a mai transmis acesta, precizând că reducerea deficitului trebuie continuată fără sacrificarea investițiilor care susțin dezvoltarea pe termen lung.

Ministerele Finanțelor și Energiei vor prelungirea accizei reduse la carburanți până la finalul anului

Ministerul Finanțelor a publicat în transparență decizională un proiect de hotărâre care prevede menținerea măsurilor de protecție a populației și economiei menite să limiteze creșterea prețurilor la carburanți. Proiectul a fost elaborat împreună cu Ministerul Energiei și prelungește situația de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere pentru perioada 1 noiembrie 2026 – 31 ianuarie 2027, au anunțat cele două instituții.

Actul normativ propune păstrarea tuturor măsurilor aflate în prezent în vigoare, printre care mecanismul de diminuare temporară a accizei la motorina standard, limitarea adaosului comercial la carburanți, regimul de monitorizare a exporturilor și livrărilor intracomunitare, precum și celelalte prevederi instituite prin Legea nr. 162/2026.

Starea de criză, declarată în martie 2026

Pe 26 martie 2026, Guvernul a declarat prin ordonanță de urgență starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, act devenit Legea nr. 162/2026, promulgată de Președintele României în august 2026. Legea este în vigoare până la 31 octombrie 2026 și poate fi prelungită succesiv, prin hotărâre a Guvernului, pentru perioade de cel mult trei luni.

Impact estimat: motorina s-ar scumpi cu circa 0,85 lei pe litru

Potrivit evaluărilor Ministerului Finanțelor, la nivelul actual al pieței, încetarea măsurii de reducere a accizei ar determina o creștere estimată a prețului motorinei de aproximativ 0,85 lei pe litru. În condiții de piață neschimbate, prețul mediu al motorinei ar putea urca de la circa 10,90 lei pe litru la aproximativ 11,75 lei pe litru, ceea ce ar însemna un cost suplimentar de aproximativ 42 de lei pentru alimentarea unui autoturism cu un rezervor de 50 de litri.

„Menținerea măsurilor contribuie la limitarea presiunilor inflaționiste și la protejarea puterii de cumpărare a populației, în special în sezonul rece, precum și la reducerea impactului costurilor de transport asupra prețurilor bunurilor și serviciilor. Totodată, proiectul sprijină mediul de afaceri, în special sectoarele transporturilor, agriculturii și logisticii, prin menținerea unor costuri mai reduse cu carburanții”, a transmis Ministerul Finanțelor.

Următorii pași ai deciziei

Proiectul de hotărâre este publicat pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor și urmează parcursul de avizare prevăzut de lege. Documentul va fi inclus apoi pe agenda Guvernului și trebuie adoptat și publicat înainte de 31 octombrie 2026, pentru a asigura continuitatea măsurilor aflate în prezent în aplicare.

Deficitul bugetar, în scădere la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,3 miliarde de lei după primele nouă luni ale anului 2026, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Față de aceeași perioadă din 2025, când deficitul se situa la 5,31% din PIB, scăderea este de 1,5 puncte procentuale, respectiv de peste 23,5% în termeni nominali, de la 102,47 miliarde de lei la nivelul actual.

„Execuția bugetară la nouă luni confirmă că suntem în direcția corectă în procesul de consolidare fiscal-bugetară. Am redus deficitul cu 1,5 puncte procentuale din PIB față de anul trecut, adică cu peste 24 de miliarde de lei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Veniturile bugetare au crescut cu aproape 12%

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, în creștere cu 11,9% față de intervalul similar al anului trecut. Încasările nete din TVA au ajuns la 118,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mari, evoluție influențată de majorarea încasărilor brute din TVA cu 21,4%, pe fondul modificărilor cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025, dar și de creșterea rambursărilor de TVA cu 8,2%.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%, susținute între altele de majorarea încasărilor din impozitul pe dividende cu 15,7% și a celor aferente Declarației unice cu 18,5%. Contribuțiile de asigurări au însumat 165,40 miliarde de lei, cu 6,8% peste nivelul anterior, iar încasările din impozitul pe profit au ajuns la 30,13 miliarde de lei, în creștere cu 8,7%. Veniturile din accize au avansat cu 2,4%, până la 36,55 miliarde de lei, în timp ce veniturile nefiscale au scăzut cu 6,8%, la 38,32 miliarde de lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 48,95 miliarde de lei, cu 39,8% mai mult decât în primele nouă luni din 2025.

Cheltuțele de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei

Cheltuțele bugetului general consolidat au ajuns la 601 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026, în creștere nominală cu 5,5% față de anul trecut, dar ca pondere în PIB au scăzut de la 29,5% la 29,2%. Cheltuielile de personal au însumat 122,25 miliarde de lei, în scădere cu 4,43 miliarde de lei, reducere determinată de diminuarea unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale aplicate în perioada 2025-2026.

Cheltuțele cu bunurile și serviciile au fost de 77,70 miliarde de lei, în creștere cu 9,4%, pe fondul unor plăți mai mari în domeniul sănătății. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut, reprezentând 2,5% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, menținându-se aproape de nivelul din primele nouă luni ale anului 2025, fiind influențate inclusiv de plățile pentru compensarea facturilor la energia electrică și gazele naturale.

Investițiile au depășit 107 miliarde de lei

Cheltuțele pentru investiții au însumat 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, față de 82,61 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, o creștere de 25,154 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, 65,6% din valoarea plăților pentru investiții a fost reprezentată de proiectele finanțate din fonduri europene și din PNRR, inclusiv prin componenta de împrumut a programului.

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei 2021-2027, precum și din PNRR, inclusiv componenta de împrumut, au fost cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8%, mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, determinată, potrivit instituției, de caracterul excepțional al unor plăți efectuate la începutul anului 2025 pentru obligații restante aferente programelor naționale de investiții și alte cheltuieli. Până la sfârșitul lunii septembrie au fost efectuate și plăți în valoare de 6,337 miliarde de lei pentru cheltuieli aferente planului SAFE.