Pădurea Verde intră în etapa de amenajare după șase ani de întârzieri

Consiliul Local Timișoara a aprobat studiul de fezabilitate pentru transformarea Pădurii Verzi în pădure-parc, la șase ani după ce zona a fost preluată de Primărie prin hotărâre de guvern. Votul nu a stârnit emoții, însă consilierii liberali au ridicat mai multe semnale de alarmă legate de întârzieri și de riscurile care planează asupra proiectului.

Consilierul Simion Moșiu a remarcat că, de la preluarea Pădurii Verzi în 2020, „au trecut vreo șase anișori, vegetația mică a devenit mare, copiii au crescut și ei”. El a cerut asigurări că lucrările nu vor implica „betoane, plastic și metal”, iar viceprimarul cu atribuții de primar, Ruben Lațcău, i-a răspuns că proiectul prevede soluții naturale.

Negocieri de trei ani cu Romsilva

Lațcău a explicat că întârzierea a fost cauzată de faptul că liniile parcelare nu au fost predate Primăriei, astfel încât bucățile de pădure erau înconjurate de terenuri ale statului. Potrivit viceprimarului, au fost trei ani de negocieri cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pentru a ajunge la o formulă de asociere care să permită obținerea autorizației de construire. El a calificat problema drept una birocratică, legată de modul în care Romsilva înțelege regimul forestier.

Viceprimarul a dat asigurări că nu va exista „niciun metru pătrat de asfalt sau de beton”, că aleile vor fi naturale, construcțiile din lemn, iar intervențiile non-invazive, cu excepția a două toalete amplasate la marginea pădurii. Nu vor exista sisteme de canalizare, a precizat el.

Riscul revocării hotărârii de guvern

Fostul viceprimar Dan Diaconu a atras atenția asupra unui risc mai grav: nerespectarea termenelor impuse prin hotărârea de guvern. El a arătat că studiul de amenajare a fost aprobat în septembrie 2022, iar hotărârea prevede cinci ani pentru execuția lucrărilor, adică un termen-limită în septembrie 2027. Studiul de fezabilitate votat acum datează din iunie 2025 și are un grafic de lucrări care se încheie tot în septembrie 2027, dar numai dacă ar fi început în iunie 2025.

Diaconu a propus discutarea cu proiectantul și fazarea lucrărilor, astfel încât cel puțin o parte dintre amenajări să fie realizate până în septembrie 2027, pentru a evita situația în care cele 519 hectare de pădure ar trebui returnate.

Lațcău a răspuns că se iau măsuri pe două planuri: proiectantul va fi penalizat dacă nu predă proiectul tehnic până la sfârșitul acestui an, iar în paralel există discuții cu Ministerul Mediului pentru prelungirea perioadei, dacă va fi nevoie. El a vorbit și despre contradicțiile dintre legislațiile instituțiilor statului, descriind fiecare instituție ca fiind „cvasi-independentă” și considerându-se „apărătorul absolut al unei legi pe care doar ea o deține”.

Un proiect început în 2020

Primăria Timișoara a început demersurile pentru preluarea Pădurii Verzi în prima parte a anului 2020, iar guvernul a emis în septembrie 2020 hotărârea prin care ceda cele peste 500 de hectare, cu obligația reamenajării în termen de cinci ani. Ulterior, termenul a fost prelungit și calculat de la data eliberării studiului de amenajare, iar în septembrie 2022 Primăria a primit noua confirmare de la Ministerul Mediului, după rezolvarea problemei liniilor parcelare.

În 2023 a fost desemnat proiectantul, Terra Rosa Proiect SRL, cu un contract de 140.000 de lei, aproximativ 28.500 de euro, fără TVA. Documentația ar fi trebuit să fie gata în opt luni. La începutul acestui an a fost aprobată și o colaborare cu Romsilva, pentru amenajarea pădurii în condițiile legislației silvice și ale protejării fondului forestier.

Proiectul prevede amenajarea unor trasee pietonale și pentru biciclete, inclusiv prin valorificarea potecilor existente, de-a lungul cărora vor fi amplasate bănci, mese, leagăne, refugii și puncte de informare. Vor fi realizate podețe peste Behela, iar pentru bicicliști vor fi amenajate rampe și un traseu de tip pumptrack.

Consiliul Local Timișoara a aprobat parteneriatul cu CFR pentru trenul metropolitan

Consilierii locali din Timișoara au aprobat, marți, parteneriatul cu CFR pentru realizarea trenului metropolitan, care ar urma să lege orașul de Aeroportul Internațional și localitățile din periurban. Proiectul a ridicat însă întrebări privind riscul fragmentării orașului, în special în cazul folosirii unor linii feroviare industriale aflate la nivelul carosabilului.

Parteneriatul a fost aprobat fără emoții, în ciuda semnelor de întrebare ale unor aleși locali. Principala sursă de neîncredere a acestora a fost faptul că, folosindu-se eventual și fostele linii de cale ferată industriale, aflate la nivelul carosabilului, s-ar fragmenta și mai mult orașul, în mod special din perspectiva traficului rutier.

Consilierul local Simion Moșiu a intervenit în stilul său caracteristic: „Problema este continuarea proiectului, care sună, desigur, foarte futurist. Dar există cineva – aici mă refer la cei mai luminați arhitecți – care să ne spună cum se va întâmpla fragmentarea orașului dacă aceste căi ferate industriale sunt la nivelul solului? Adică eu așa știu. Există vreun proiect pentru pasaje? Noi nu avem pasaje pe Baader și la UMT. Acum fragmentăm orașul în 20 de bucăți? Este absurd să credem că orașul îl mai fragmentăm o dată în 10.000 de bucăți. Cea mai mare prostie asta e: să avem două căi ferate prin mijlocul orașului.”

Liberalului i-a răspuns viceprimarul cu atribuții de primar Ruben Lațcău. Acesta a amintit că, deși întârziate, lucrările CFR-ului includ și realizarea a patru pasaje prin Timișoara, inclusiv la Baader și UMT. În ceea ce privește felul în care trenul metropolitan se va dezvolta, primarul interimar al Timișoarei a spus că vor fi folosite linii deja existente, iar ceea ce se adaugă va fi detaliat în fazele următoare ale proiectului.

„Cu siguranță proiectul va detalia în studiul de fezabilitate și pasaje denivelate la intersecția cu drumurile principale, de exemplu cu drumul spre Moșnița, cu Calea Buziașului sau cu alte drumuri. Dacă erați îngrijorat de aceste aspecte, să știți că ele vor fi incluse în proiect. Acum eu nu pot să răspund pentru ce face CFR-ul. În mod evident, sunt foarte nemulțumit și eu, domnule Moșiu, ca dumneavoastră, că, deși CFR Infrastructură ar fi trebuit să aibă în execuție, în momentul ăsta, patru pasaje denivelate în Timișoara – Gheorghe Adam, Radu de la Afumați, Bader și cel de la DN6, de la Calea Aradului –, niciunul nu este în execuție în acest moment”, a spus Lațcău.

Acesta a subliniat că singurul mod în care poate fi creată o alternativă de dezvoltare pentru Timișoara este ieșirea din paradigma veche. „Va veni un moment în care nu vom mai avea unde să mai facem drumuri noi sau o bandă în plus. Și e nevoie de astfel de alternative. Oricum, este un drum pe care nu îl parcurgem singuri. În mod evident, vom vrea să folosim, în primul rând, rețeaua de cale ferată pe care o avem în acest moment în Timișoara. Să folosim rețeaua de cale ferată, nu doar cea care este în reabilitare, pe magistrala europeană, ci și cele care nu sunt reabilitate, cea spre Buziaș, spre Jimbolia sau spre Recaș”, a adăugat viceprimarul.

Au mai fost schimburi de replici cu consilierul local supărat că „deocamdată, noi, în jurul Timișoarei, stăm la barieră ca acum 50 de ani”, viceprimarul răspunzându-i că fosta administrație a fost cea care a fost de acord cu dublarea liniei ferate prin centrul Timișoarei.

În acest context, Dan Diaconu, fostul viceprimar al lui Robu, a intervenit pentru câteva lămuriri. „La momentul respectiv, atunci când vorbeam de dublare, a fost depus inclusiv un studiu de prefezabilitate la Guvernul României, pentru că soluția de a renunța la finanțarea europeană de câteva miliarde de euro nu exista. Ne aflăm, totuși, pe o magistrală importantă și pe un coridor european. Am depus atunci un studiu de prefezabilitate care avea în vedere, inclusiv economic, trecerea în subteran a acestei porțiuni din Timișoara, ceea ce ar fi eliberat un teren sensibil al statului român, utilizabil și cu o valoare mult mai mare decât valoarea lucrărilor”, a explicat Diaconu.

Acesta a sugerat că există soluții de interconectare între rețeaua de transport public și calea ferată, făcând referire la un eventual sistem „train-tram” asemănător celui din orașul înfrățit Karlsruhe. „Există cel puțin două puncte în care se pot interconecta”, a spus el.

Proiectul trenului metropolitan Timișoara a primit recent și aprobarea Ministerului Transporturilor, care a mandatat CFR să încheie parteneriatul cu Primăria Timișoara pentru dezvoltarea rețelei. Trenul ar urma să lege orașul de Giarmata Vii, Ghiroda, Chișoda, Giroc, Rudicica și Moșnița Nouă și să fie integrat cu transportul public STPT. Un prim traseu este prevăzut din zona Aeroportului, prin oraș, spre Chișoda, Giroc și Moșnița Nouă, cu stații noi și o zonă intermodală în zona industrială Buziașului.

Dispută între Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș privind locul de desfășurare a ședinței Colegiului Prefectural

Viceprimărița Timișoarei, Paula Romocean, acuză Consiliul Județean Timiș că ar fi „scos afară” prefectura din Palatul Administrativ, după ce ședința Colegiului Prefectural din 29 octombrie a fost mutată la Primăria Timișoara. Consiliul Județean Timiș respinge acuzația și susține că prefectul și instituția pe care o conduce rămân în sediul actual.

Romocean a lansat marți dimineață un atac la adresa Consiliului Județean Timiș pentru o presupusă „evacuare” a prefecturii din Palatul Administrativ. Rezultatul acestei neînțelegeri ar fi locul de desfășurare a colegiului prefectural de săptămâna viitoare, la sediul primăriei în loc de tradiționala sală de la etajul 1 al Palatului Administrativ.

„Obișnuit cu palate și încăperi nenumărate, lui Alfred Simonis nu-i mai ajunge Palatul Administrativ și a scos afară Prefectura. De ochii lumii, Simonis, ca orice PSD-ist, simulează grija față de timișoreni și timișeni. În avioane Nordis, se felicită că a decis ca prefectul Paul Finta să discute despre siguranța timișenilor cu Poliția, cu ISU și alte instituții abilitate… în stradă. Punem la dispoziția Prefecturii sălile Primăriei pentru ședințele pe care președintele Simonis nu mai vrea să le găzduiască la Consiliul Județean. Sunt ședințe în care se coordonează instituțiile statului și se iau decizii importante, inclusiv pentru gestionarea situațiilor de urgență și siguranța oamenilor. Putem avea dispute politice, dar funcționarea instituțiilor statului nu ar trebui să depindă de ele. Dacă Alfred Simonis a decis să închidă ușa, noi o ținem deschisă”, a transmis Paula Romocean pe Facebook.

Ulterior, și Instituția Prefectului a confirmat că ședința Colegiului Prefectural din 29 octombrie se va desfășura la primărie. De altfel, și prefectul USR Paul Finta, în mesajul în care își anunța demisia, spunea că decizia de contestare a unei hotărâri a Consiliului Județean Timiș ar fi dus la „discuții privind evacuarea”.

Replica din partea Consiliului Județean Timiș a venit din partea vicepreședintelui Alexandru Iovescu. Potrivit acestuia, birourile prefectului și ale prefecturii rămân în Palatul Administrativ, deși Consiliul Județean Timiș este nemulțumit că trebuie să plătească chirie pentru departamentele care nu mai au loc în sediul central, în timp ce prefectura își ocupă spațiile gratuit.

„Useriștii au un talent aparte: când realitatea nu le oferă un scandal, încearcă să improvizeze unul. Iar când nici faptele nu-i ajută, le mai ajustează puțin, până se potrivesc cu povestea pe care vor s-o vândă. De data aceasta, scenariul este despre «uși închise» și o presupusă evacuare a Prefecturii. Numai că realitatea, această piedică permanentă în calea propagandei, pare să-i încurce din nou: prefectul și Prefectura sunt bine-mersi în birourile din Palatul Administrativ. Gratuit. Nu i-a evacuat nimeni, nu i-a dat nimeni afară și nu există vreo criză instituțională. Așadar, ce avem aici? O gravă neînțelegere a faptelor sau o tentativă deliberată de a fabrica un scandal? Greu de spus. Cert este că, în ambele variante, documentarea pare să fi rămas mult în urma comunicării”, a spus Iovescu, într-o postare pe rețelele de socializare.

Cu toate că prefectura ar rămâne unde este și acum, vicepreședintele CJ menționează că „principial” acest lucru rămâne nedrept din punctul de vedere al instituției din care face parte. „Principial, nu consider că este normal ca Prefectura, reprezentanta Guvernului în teritoriu, să folosească gratuit spații ale județului Timiș, în timp instituțiile subordonate ale Consiliului Județean își desfășoară activitatea în chirie. Sau avem două categorii de instituții publice: unele care beneficiază de spații gratuite și altele care trebuie să scoată bani din buget pentru a-și putea desfășura activitatea? (…) Să fie foarte clar: nu s-a pus problema evacuării Prefecturii. Asta este povestea convenabilă construită în jurul subiectului. Discuția reală este despre administrarea responsabilă a patrimoniului județului și despre folosirea corectă a banilor publici. Restul este doar gălăgie. Și, se pare, unii au ajuns să confunde gălăgia cu politica”, a conchis Iovescu.

Potrivit altor informații din partea Consiliului Județean Timiș, ar fi vorba și despre o renovare a sălii unde se organizează de obicei ședințele.

Paul Finta a demisionat din funcția de prefect al Timișului

Paul Finta și-a depus demisia din funcția de prefect al județului Timiș, anunțându-și plecarea miercuri, printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. Acesta a explicat că a fost propus pentru această funcție de USR, partid care a intrat în opoziție.

„Astăzi mi-am depus demisia din funcția de prefect al județului Timiș. Am fost propus de USR, iar USR a intrat în opoziție. Plec”, a transmis Paul Finta.

Bilanțul activității și obiectivele urmărite

Fostul prefect a făcut un bilanț al activității sale și a susținut că, în timpul mandatului, a urmărit aplicarea legii fără favoritisme. Acesta a mulțumit timișenilor pentru încrederea acordată și pentru semnalarea problemelor din comunitate.

În mesajul său, Paul Finta a afirmat că, în cele câteva luni petrecute în funcție, și-a propus să ducă la capăt procesul de restituire a proprietăților naționalizate în perioada comunistă, susținând că a făcut progrese importante în această direcție. De asemenea, acesta a precizat că a mers pe teren pentru a verifica problemele de mediu semnalate de cetățeni și pentru a discuta direct cu aceștia.

„Dacă asta a deranjat, înseamnă că mi-am făcut treaba”

Paul Finta a susținut că a aplicat legea în mod egal, fără favoritisme și excepții. „Dacă asta a deranjat, înseamnă că mi-am făcut treaba. Și sigur am deranjat”, a transmis acesta.

Fostul prefect a amintit și un conflict legat de contestarea unei hotărâri a Consiliului Județean Timiș. Potrivit afirmațiilor sale, demersul ar fi fost urmat de amenințări și de discuții privind evacuarea sa din sediul Prefecturii.

„Prefectul se schimbă, instituția rămâne”

La finalul mesajului, Paul Finta a subliniat că plecarea din funcție nu înseamnă și renunțarea la implicarea în problemele comunității. „Prefectul se schimbă, instituția rămâne, plec din funcție, dar misiunea mea pentru apărarea drepturilor dumneavoastră continuă”, a încheiat acesta.

Paul Finta este avocat de profesie și a fost numit prefect al județului Timiș în data de 18 iunie 2026.

Consiliul Local Timișoara aprobă începerea negocierilor pentru două clădiri private

Consilierii locali din Timișoara au aprobat marți, 20 octombrie, începerea negocierilor pentru achiziționarea a două clădiri private situate pe strada Ludwig van Beethoven la numărul 3 și pe strada Mihai Viteazu la numărul 26. Comisia de negociere cu terții a fost împuternicită să demareze discuțiile cu proprietarii. Ambele imobile au legătură cu domeniul sănătății: unul ar putea rezolva problema accesului la Clinica ORL și ar permite o eventuală extindere, iar celălalt a funcționat ca unitate medicală timp de mulți ani înainte de retrocedare.

Accesul la Clinica ORL, principala miză pentru clădirea de pe Beethoven

Viceprimarul cu atribuții de primar, Ruben Lațcău, a explicat că situația de pe strada Beethoven este mai complexă. Terenul din spatele clinicii ORL aparține Primăriei Timișoara, dar se află în coproprietate cu membri ai familiei Cârpaci, iar instanța a refuzat dezmembrarea acestuia. Scopul achiziției este crearea unui acces pe termen lung în spatele clinicii, atât prin parcela vizată, cât și prin reluarea demersurilor pentru dezmembrare, astfel încât ambulanța să poată ajunge direct la clădirea nouă. În plus, pe lângă rezolvarea problemei de acces, autoritățile au în vedere o eventuală extindere a unității sanitare.

Clădirea de pe Mihai Viteazu, cândva Clinică de Oncologie

Imobilul de pe strada Mihai Viteazu 26 este situat în zona Politehnicii, vis-a-vis de Casa Muhle. Timp de mai mulți ani a funcționat acolo Clinica de Oncologie Medicală a Spitalului Municipal, până în urmă cu aproximativ 12 ani. Retrocedarea și evacuarea spitalului au fost la vremea respectivă evenimente cunoscute în oraș. Lațcău a subliniat că obiectivul este reintroducerea clădirii într-un circuit public, descriind-o drept o clădire valoroasă a orașului, aflată însă într-o stare degradată. Decizia finală va depinde de rezultatele negocierilor, de expertize și de starea tehnică a imobilului.

Rezerve privind starea clădirii și destinația incertă

Consilierii locali au considerat că, întrucât clădirea de pe Mihai Viteazu a fost folosită anterior ca unitate medicală, această funcțiune ar putea fi reluată. În analiza lor, unii dintre aceștia au apreciat că negocierile ar trebui să pună accent mai ales pe teren, iar consilierul liberal Simion Moșiu a ridicat problema stării construcției, sugerând că aceasta „poate ar trebui demolată”. Lațcău a precizat însă că, deși starea clădirii este luată în calcul în negocieri, se dorește păstrarea acesteia, cu intervențiile necesare. În cazul acestui imobil, au fost menționate și ofertele anterioare de vânzare, la 900.000 și 850.000 de euro, iar impozitul a fost majorat cu 400% din cauza stării degradate.

Obstacole în calea negocierilor

Începerea negocierilor nu garantează succesul, existând deja probleme în ambele cazuri. Pentru clădirea de pe Beethoven, două agenții imobiliare își revendică dreptul de a reprezenta proprietarii: cea care a depus oferta de vânzare și alta care ar avea un contract de exclusivitate cu unul dintre proprietari. Pentru imobilul de pe Mihai Viteazu, proprietarul actual susține că își dorește ca clădirea să ajungă în patrimoniul public, dar consideră ofertele primăriei prea mici, în condițiile în care există alți doritori care oferă sume vizibil mai mari. El a declarat că a cumpărat clădirea cu 740.000 de euro în urmă cu mai bine de zece ani de la cei cărora le fusese retrocedată, iar municipalitatea s-ar fi arătat dispusă să ofere doar cu 10.000 de euro mai mult decât prețul de atunci. Proprietarul estimează valoarea imobilului la 1,2 milioane de euro și afirmă că ofertele primite depășesc cu 100.000 – 200.000 de euro suma propusă de primărie. Lațcău a caracterizat oferta municipalității drept un „preț mediu”.