OMV Petrom renunță la arbitrajul de la Paris privind Neptun Deep

OMV Petrom, operatorul perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, a anunțat recent că deschide un nou capitol pentru securitatea energetică a României. Această declarație a fost făcută în contextul în care Ilie Bolojan, oficial al companiei, a detaliat Hotărârea de Guvern adoptată marți seară, care prelungeste perioada de explorare a unei sonde din Neptun Deep. Actul adițional adoptat de executiv stipulează că OMV Petrom va renunța la litigiul de la Paris și la procesele din instanțele românești.

Într-o informare transmisă Bursei de Valori București (BVB), OMV Petrom a subliniat că obligațiile istorice de mediu și abandonare, estimate la aproximativ 600 de milioane de euro, vor fi suportate de companie pe propriile costuri. Impactul net al acordurilor convenite cu Guvernul României este în curs de evaluare și va fi comunicat în primul trimestru din 2026.

Declarațiile Christinei Verchere, CEO OMV Petrom

Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, a declarat: „OMV Petrom a fost și rămâne un partener de durată pentru România în dezvoltarea resurselor naturale ale țării. Istoric, industria petrolieră din România a avut un rol important în economie. Împreună cu statul român, deschidem acum următorul capitol pentru sectorul energetic, asigurând continuitate și creșterea prezenței regionale a României.”

Verchere a subliniat că OMV Petrom își propune să continue explorarea și dezvoltarea oportunităților de amploare pentru resursele de gaze naturale în ape de mare adâncime, concentrându-se și pe dezvoltarea zăcămintelor mature din România.

Proiectele de dezvoltare și explorare

OMV Petrom, împreună cu Romgaz, continuă dezvoltarea Neptun Deep, cu investiții estimate de până la 4 miliarde EUR. Proiectul progresează conform planului, având ca obiectiv obținerea primelor gaze naturale în 2027. Activitățile cheie sunt în desfășurare pentru a debloca resurse recuperabile estimate la aproximativ 100 miliarde metri cubi. Forajul este în curs în zăcământul Pelican Sud, iar platforma va fi mutată la zăcământul Domino pentru a fora cele șase sonde rămase.

În ceea ce privește explorarea viitoare offshore, OMV Petrom a contractat platforma Transocean Barents pentru a începe forajul, imediat după finalizarea sondelor de dezvoltare în Neptun Deep. Sonda Anaconda-1 va fi forată în ape cu adâncime de aproximativ 1.500 de metri, la 200 km de Constanța, cu o adâncime totală estimată de aproape 3.800 de metri, costul total planificat fiind de până la 90 de milioane EUR.

Continuarea activităților de explorare onshore

Compania subliniază importanța continuării explorării onshore pentru a asigura nevoile energetice ale României. Aceste activități includ investiții pentru studii seismice și foraj, ca urmare a recentei extinderi a licenței de explorare onshore în 7 perimetre. De asemenea, OMV Petrom a început procesul de extindere a acordurilor petroliere de producție cu 15 ani, până în 2043, împreună cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.

În acest context, OMV Petrom și statul român au convenit asupra unui set de obiective legale și contractuale, inclusiv soluționarea unor aspecte esențiale pentru viitoarele investiții în explorare și producție în România. Aceste obiective includ modificări ale redevențelor și impozitării specifice, întărind stabilitatea fiscală pe viitor.

Investiții și contribuții la bugetul statului

Conform datelor grupului, OMV Petrom este cel mai mare investitor din sectorul energetic românesc, cu aproximativ 20 de miliarde EUR investiți în ultimii 20 de ani. De asemenea, compania este cel mai mare contribuabil la bugetul statului, cu aproximativ 44 de miliarde EUR în taxe și dividende plătite între 2005 și 2024. OMV Petrom furnizează aproximativ o treime din cererea României pentru gaze naturale și carburanți și până la 10% din energia electrică generată local.

În concluzie, OMV Petrom își reafirmă angajamentul față de România și continuarea colaborării cu autoritățile pentru a asigura securitatea energetică a țării, în ciuda provocărilor și schimbărilor din peisajul energetic global.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/prima-reactie-a-omv-petrom-dupa-ce-ilie-bolojan-a-anuntat-ca-renunta-la-arbitrajul-de-la-paris-privind-neptun-deep-declaratiile-christinei-verchere-23656156

Creșterea taxelor locale și introducerea „taxei Temu” din 2026

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis, miercuri, că al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii respectă legea fundamentală și poate fi astfel promulgat. Această decizie deschide calea pentru creșterile de taxe și impozite incluse în actul normativ, care vor intra în vigoare începând cu anul 2026. Printre modificările semnificative se numără majorarea taxelor locale și impozitul pe câștigurile de la bursă, precum și introducerea unei noi taxe, denumită „taxa Temu”. Aceasta din urmă se va aplica pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene.

Decizia CCR și impactul asupra bugetului

Decizia CCR a fost luată după ce a respins sesizarea depusă de aleșii Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care contestau constituționalitatea legii. Judecătorii au declarat că obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice a fost respinsă, permițând astfel Guvernului să implementeze măsurile fiscale. Pachetul de măsuri fiscale, adoptat de Executiv la finalul lunii august și trecut de Parlament prin asumarea răspunderii pe 1 septembrie, este considerat un pas decisiv pentru România, având un impact estimat de 3,7 miliarde de lei asupra bugetului.

Detalii despre „taxa Temu” și alte măsuri fiscale

„Taxa Temu” va fi instituită începând cu 1 ianuarie 2026 și va impune o taxă logistică de 25 lei pentru fiecare colet care conține bunuri cu valoare comercială sub 150 euro, provenind din afara Uniunii Europene. Obligația de plată revine furnizorului bunurilor sau entității care facilitează vânzarea la distanță. De asemenea, impozitul pe câștigurile de la bursă va fi majorat, iar impozitul pe venituri din investiții și criptomonede va crește de la 10% la 16%.

Modificări în impozitarea proprietăților și vehiculelor

Printre modificările aduse de pachetul de măsuri fiscale se numără și creșterea valorii impozabile pentru locuințe. Astfel, pentru locuințele cu utilități, valoarea impozabilă va crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp, iar pentru cele fără utilități, de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp. De asemenea, se va aplica o taxă suplimentară de 0,9% pentru clădirile rezidențiale evaluate la peste 2,5 milioane lei. Impozitul auto va fi calculat în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică a vehiculului, promovând astfel principiul „poluatorul plătește”. Mașinile electrice vor beneficia de o taxă fixă de 40 lei pe an.

Reacții și perspective

Reacția comercianților online din România a fost una de îngrijorare după ce „taxa Temu” a fost aprobată. Aceștia subliniază că impozitarea coletelor din afara Uniunii Europene va afecta competitivitatea pe piața locală. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a justificat măsurile prin necesitatea de a depăși perioada economică dificilă și a subliniat că multe dintre acestea erau angajamente asumate în cadrul PNRR, care nu au fost implementate anterior. Pachetul de măsuri fiscale se transformă astfel într-un instrument esențial pentru redresarea economică a României.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/taxele-locale-si-impozitul-pe-castigurile-de-la-bursa-vor-creste-din-2026-se-introduce-taxa-temu-dupa-decizia-ccr-privind-al-doilea-pachet-de-masuri-fiscale-23656078

Creșterea taxelor locale și introducerea „taxei Temu” din 2026

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis, în data de 10 decembrie 2025, că al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii respectă legea fundamentală și poate fi astfel promulgat. Această decizie deschide calea pentru creșterea taxelor locale și a impozitului pe câștigurile de la bursă, care vor intra în vigoare începând cu anul 2026. Printre modificările semnificative se numără introducerea „taxei Temu”, o măsură controversată care va afecta comercianții online.

Decizia CCR a fost luată după ce judecătorii au respins sesizarea depusă de aleșii Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care contestau constituționalitatea legii. Aceasta a fost adoptată la finalul lunii august 2025 și a fost prezentată ca un pas decisiv pentru îmbunătățirea situației economice a României, având un impact estimat asupra bugetului de 3,7 miliarde de lei.

Detalii despre pachetul de măsuri fiscale

Al doilea pachet de măsuri fiscale, adoptat pe 1 septembrie 2025, a fost trecut de Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului, fără votul plenului. Măsurile incluse în acest pachet vizează eficientizarea resurselor publice și redresarea economică, fiind parte din angajamentele asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța acestor măsuri, afirmând că ele sunt esențiale pentru a face față provocărilor economice și pentru a proteja cetățenii de o situație și mai dificilă. Printre măsurile incluse se numără majorarea impozitelor locale, care va afecta în mod direct proprietarii de locuințe și afaceri.

Impactul asupra impozitelor locale și introducerea „taxei Temu”

Conform sintezelor economice, impozitele locale pe locuințe vor crește semnificativ. De exemplu, valoarea impozabilă pentru locuințele cu utilități va crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp, iar pentru cele fără utilități, de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp. De asemenea, se va aplica o taxă suplimentară de 0,9% pentru clădirile rezidențiale evaluate la peste 2,5 milioane lei.

O altă măsură controversată este introducerea „taxei Temu”, care va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2026. Aceasta va impune o taxă logistică de 25 lei pentru fiecare colet provenit din afara Uniunii Europene, cu o valoare comercială sub 150 euro. Obligația de plată revine furnizorului bunurilor sau entității care facilitează vânzarea la distanță.

Reacții și implicații

Reacțiile comercianților online din România au fost variate, unii salutând introducerea acestei taxe ca pe o măsură necesară pentru a echilibra competiția cu operatorii din afara Uniunii Europene. Cu toate acestea, există temeri că aceste măsuri vor duce la creșterea prețurilor pentru consumatori și la o scădere a vânzărilor pentru comercianții locali.

În concluzie, decizia CCR de a valida al doilea pachet de măsuri fiscale va avea un impact semnificativ asupra economiei românești, iar introducerea „taxei Temu” va schimba modul în care sunt gestionate importurile din afara Uniunii Europene. Aceste măsuri sunt parte dintr-o strategie mai amplă de redresare economică, dar efectele lor pe termen lung rămân de văzut.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/taxele-locale-si-impozitul-pe-castigurile-de-la-bursa-vor-creste-din-2025-de-introduce-taxa-temu-dupa-decizia-ccr-privind-al-doilea-pachet-de-masuri-fiscale-23656078

Taxele pe coletele din afara UE: O nouă realitate economică începând cu 1 ianuarie 2026

Începând cu 1 ianuarie 2026, România va implementa o nouă măsură fiscală care va afecta semnificativ comerțul online. Coletele cu o valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, în special din țări precum China și Turcia, vor fi supuse unei taxe de 25 de lei. Această decizie vine ca parte a unei legi care majorează taxele locale și care a fost deja aprobată de Parlament.

Conform noii reglementări, fiecare colet care conține bunuri cu o valoare comercială de sub 150 de euro va fi taxat, indiferent de locul de unde provine livrarea. Această taxă logistică este menită să gestioneze fluxurile de bunuri extracomunitare și să răspundă provocărilor generate de volumul mare de colete low-value care ajung în România. Legea stipulează clar că taxa se aplică bunurilor care intră pe teritoriul României, având locul de începere al livrării în afara Uniunii Europene.

Contestații și aprobări: drumul legii către promulgare

Legea a fost contestată de partidul AUR la Curtea Constituțională a României (CCR), care a respins obiecția de neconstituționalitate pe 10 decembrie 2025. Această decizie deschide calea pentru promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan. Astfel, măsura devine oficială și va intra în vigoare conform termenului stabilit.

Comercianții online din România au reacționat deja la această nouă taxă, cunoscută popular sub numele de „taxa Temu”, având în vedere impactul pe care îl va avea asupra comenzilor din afara Uniunii Europene. Această taxă va genera costuri suplimentare pentru consumatori, în special pentru cei care achiziționează produse de pe platforme precum Shein, Temu sau Trendyol.

Implicarea Comisiei Europene și efectele asupra consumatorilor

Introducerea acestei taxe de 25 de lei răspunde, de asemenea, unei cerințe a Comisiei Europene, care a solicitat implementarea unei taxe uniforme la nivel european pentru coletele low-value. În prezent, aceste pachete sunt scutite de taxe vamale, iar această schimbare va avea un impact direct asupra prețurilor și livrărilor pentru consumatori.

Pe lângă costurile suplimentare, livrările ar putea deveni mai lente din cauza noilor proceduri vamale, iar comercianții online vor fi mai responsabili pentru calitatea și siguranța produselor pe care le vând. Această măsură va transforma radical peisajul comerțului electronic în România, obligând atât consumatorii, cât și comercianții să se adapteze noilor condiții.

Concluzie: O schimbare inevitabilă în comerțul online

În concluzie, introducerea taxelor pe coletele din afara UE va marca o schimbare semnificativă în modul în care românii își fac cumpărăturile online. De la 1 ianuarie 2026, fiecare comandă sub 150 de euro va implica nu doar o evaluare a costurilor, ci și o reconsiderare a opțiunilor de achiziție. Această măsură, deși controversată, reflectă o tendință mai largă de reglementare a comerțului electronic și de protejare a pieței interne.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/taxele-pe-coletele-din-afara-ue-vor-intra-in-vigoare-de-la-1-ianuarie-2026-comenzile-sub-150-de-euro-de-pe-shein-temu-sau-trendyol-vizate-de-noua-masura-23656054

Măsuri pentru reducerea facturilor de curent: CE accelerează realizarea autostrăzilor energetice

Comisia Europeană a anunțat, în data de 10 decembrie 2025, adoptarea unui pachet de măsuri menite să accelereze realizarea autostrăzilor energetice în întreaga Europă. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a reduce costurile facturilor de energie și pentru a asigura independența energetică a statelor membre. Conform comunicatului oficial, implementarea acestui pachet va facilita circulația eficientă a energiei, integrând surse de energie curată și mai ieftină, ceea ce va contribui la scăderea prețurilor și la asigurarea unui trai accesibil pentru toți europenii.

Un alt aspect important al acestor măsuri este asigurarea unei aprovizionări sigure și fiabile, în contextul în care Europa se îndepărtează treptat de importurile de energie din Rusia. Această schimbare este crucială pentru a obține o independență energetică reală, iar noua abordare propusă va permite utilizarea optimă a infrastructurii energetice existente, în timp ce va accelera dezvoltarea rețelelor și a altor infrastructuri energetice fizice în întreaga Uniune Europeană.

Comisia Europeană a denumit acest set de măsuri „Pachetul European pentru Rețele Energetice”, iar anunțul a fost făcut de Bogdan Ivan. Acest pachet nu doar că vizează reducerea costurilor, ci și adaptarea infrastructurii rețelei la cerințele viitoare, prin propunerea unor modalități suplimentare de finanțare. În acest sens, Comisia subliniază importanța partajării echitabile și transparente a costurilor, pentru a evita sarcinile disproporționate asupra consumatorilor locali.

Autostrăzi energetice: un angajament pe termen scurt

Realizarea celor opt autostrăzi energetice necesită un sprijin și un angajament suplimentar pe termen scurt. Comisia Europeană se angajează să accelereze imediat această realizare printr-o coordonare politică consolidată, bazându-se pe grupurile regionale la nivel înalt și mobilizând sprijinul coordonatorilor europeni. Propunerile legislative vor fi transmise Parlamentului European și Consiliului, în cadrul procedurii legislative ordinare.

În ciuda progreselor înregistrate, Uniunea Europeană nu a reușit să atingă nivelul de interconectivitate necesar între statele membre pentru a crea o veritabilă uniune energetică. Multe state membre nu sunt pe cale să îndeplinească obiectivul de interconectare de 15% până în 2030, iar costul lipsei de acțiune este alarmant. În 2022, combustibilii fosili au reprezentat 70% din consumul brut disponibil de energie în UE, iar 98% din petrolul și gazele utilizate au fost importate, expunând astfel Uniunea Europeană la volatilitatea prețurilor și la riscuri geopolitice.

În 2024, prețurile energiei electrice industriale în Uniunea Europeană au atins 0,199 euro/kWh, comparativ cu 0,082 euro în China și 0,075 euro în SUA. De asemenea, în prima jumătate a anului 2025, prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii din UE a variat semnificativ, de la 0,3835 euro/kWh în Germania la 0,1040 euro/kWh în Ungaria. Prețurile pentru consumatorii necasnici au variat de la 0,2726 euro/kWh în Irlanda la 0,0804 euro/kWh în Finlanda, evidențiind disparitățile mari dintre diferitele state membre.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/masuri-pentru-reducerea-facturilor-de-curent-ce-accelereaza-realizarea-autostrazilor-energetice-23656052