CFR lansează licitație de peste 130 de milioane de euro pentru întreținerea căilor ferate din vestul țării

Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. a lansat o procedură de achiziție pentru lucrări de întreținere a infrastructurii feroviare, împărțită în șapte loturi corespunzătoare regionalelor sale. Pentru Regionala Timișoara, contractul estimat se ridică la până la 584 de milioane de lei fără TVA, respectiv aproximativ 707 milioane de lei cu TVA, echivalentul a circa 132 de milioane de euro.

Acordul-cadru se întinde pe o perioadă de patru ani și prevede intervenții pe căile ferate administrate de Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara, cuprinzând reabilitarea a între 5 și 25 de kilometri de cale ferată în fiecare an, ceea ce înseamnă între 20 și 100 de kilometri pe toată durata contractului. Valoarea finală a contractului va depinde de lungimea efectiv reabilitată.

Ce lucrări cuprinde contractul

Potrivit descrierii achiziției, scopul lucrărilor este aducerea tronsoanelor de cale ferată în parametrii funcționali de siguranță a circulației și ridicarea restricțiilor de viteză prin înlocuirea la rând a suprastructurii căii. Pachetul de intervenții poate include, în funcție de necesitățile identificate, înlocuirea șinelor, a traverselor și a materialului de prindere, demontarea și remontarea căii, completarea cu piatră spartă, burajul, nivelarea și profilarea mecanizată, lucrări pentru refacerea geometriei căii, înlocuirea unor componente ale aparatelor de cale, intervenții la trecerile la nivel, precum și transportul și evacuarea materialelor rezultate.

Caietul de sarcini precizează că lucrările urmăresc menținerea parametrilor tehnici ai infrastructurii, fără modificarea parametrilor de bază ai acesteia. Ofertele constructorilor interesați sunt așteptate până pe 23 noiembrie.

Un contract similar, încheiat anterior cu SALCEF SPA

Pentru același tip de lucrări desfășurate pe raza Regionalei Timișoara, în anul 2022 a fost semnat un contract în valoare de 562 de milioane de lei, fără TVA, cu compania SALCEF SPA.

Protestele violente din Franța au pus presiune pe Bursa de la Paris

Bursa de la Paris a înregistrat luni cele mai mari scăderi dintre principalele piețe bursiere europene, după un weekend marcat de unele dintre cele mai violente proteste din ultimii ani din Franța. Indicele CAC 40, care reunește cele mai importante companii listate la Bursa de la Paris, a scăzut luni dimineață cu 1,02%.

Protestele au amplificat îngrijorările legate de economia Franței, care se confruntă deja cu o creștere economică slabă și cu majorarea datoriei publice.

Peste 500.000 de manifestanți în orașele franceze

Manifestațiile de sâmbătă, 17 octombrie, au reunit peste 500.000 de persoane în mai multe orașe franceze. Protestele au început în urmă cu câteva săptămâni, fiind organizate inițial de elevi nemulțumiți de condițiile din școli și de lipsa profesorilor. Ulterior, acestora li s-au alăturat persoane nemulțumite de creșterea costului vieții, de scumpirea carburanților și de deteriorarea serviciilor publice.

Deși majoritatea manifestațiilor au fost pașnice, în mai multe orașe au izbucnit confruntări violente. Magazine au fost jefuite, mașini au fost incendiate, iar mai multe clădiri publice au fost atacate.

Scăderi și pe celelalte piețe europene

Indicele european STOXX 600 a scăzut luni dimineață cu 0,39%, după ce săptămâna trecută înregistrase o creștere de peste 2%. În Spania, indicele principal al Bursei de la Madrid, IBEX, a pierdut 0,9%.

Investitorii așteaptă și rezultatele financiare pe care marile companii europene și americane urmează să le publice în această săptămână. Acestea ar putea influența evoluția piețelor, după ce săptămâna trecută acțiunile companiilor din domeniul inteligenței artificiale au scăzut, pe fondul îngrijorărilor privind datoriile tot mai mari pentru finanțarea infrastructurii.

Bursa din Indonezia, la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani după vânzări masive

Indicele principal al bursei din Jakarta a scăzut luni cu peste 5%, după o prăbușire de 11,6% în ședința precedentă de vineri, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii șase ani. De la începutul anului, acțiunile indoneziene au pierdut peste 40% din valoare, înregistrând cea mai slabă performanță dintre marile piețe bursiere.

„Anunțul MSCI a fost neașteptat pentru noi și a provocat panică pe piață”, a transmis Bursa de Valori din Indonezia. Pentru a limita vânzările, operatorul bursier a redus luni la 7% pragul maxim permis pentru scăderea zilnică a unei acțiuni.

Riscul retrogradării la statutul de piață independentă

MSCI analizează posibilitatea retrogradării Indoneziei din categoria piețelor emergente în cea a piețelor independente, denumite „standalone”. Această categorie include piețe precum Liban și Zimbabwe, care nu beneficiază de aceeași expunere în portofoliile internaționale de investiții. Decizia ar putea limita accesul companiilor indoneziene la capitalul străin, deoarece numeroase fonduri de investiții își construiesc portofoliile în funcție de indicii MSCI.

Avertismentul vine pe fondul preocupărilor privind transparența acționariatului și posibile manipulări ale tranzacțiilor bursiere. MSCI semnalase aceste probleme încă din ianuarie, când amenințase cu retrogradarea Indoneziei la statutul de piață de frontieră. Vineri, furnizorul de indici a transmis că progresele în remedierea problemelor sunt insuficiente și că o asemenea retrogradare nu ar reflecta gravitatea situației. O decizie finală este așteptată până la sfârșitul lunii iunie 2027.

Estimări privind retragerile de capital străin

Potrivit estimărilor Goldman Sachs, eliminarea completă a Indoneziei din indicii MSCI ar putea determina ieșiri automate de capital de aproximativ 5,6 miliarde de dolari din fondurile care urmăresc acești indici. Alte fonduri administrate activ, care folosesc indicii MSCI drept reper, dețin investiții de peste 8 miliarde de dolari în active indoneziene, iar eventualele vânzări ale acestora ar depinde de deciziile administratorilor.

Investitorii străini au vândut deja, net, acțiuni indoneziene în valoare de 4,88 miliarde de dolari de la începutul anului. Dacă tendința continuă, 2026 ar putea deveni anul cu cele mai mari retrageri de capital străin de pe piața bursieră indoneziană din cel puțin ultimii 16 ani.

Presiuni pe moneda națională și pe obligațiunile guvernamentale

Turbulențele bursiere s-au extins și asupra monedei naționale și pieței obligațiunilor guvernamentale. Rupia indoneziană s-a depreciat luni până la 18.040 de unități pentru un dolar, apropiindu-se de minimul istoric de 18.190 de rupii pentru un dolar, înregistrat în iunie. În același timp, randamentul obligațiunilor guvernamentale cu scadența la zece ani a crescut la 7,4%, de la 7,169% vineri, ceea ce reflectă scăderea prețurilor acestora și presiunea asupra costurilor de finanțare ale statului.

Rain Lin, analist al S&P Global Ratings, consideră că avertismentul MSCI va provoca probabil retrageri suplimentare de capital, fără ca acestea să majoreze neapărat semnificativ costurile de finanțare. Riscul mai important, potrivit analistului, este deteriorarea încrederii investitorilor, care s-ar putea extinde asupra obligațiunilor guvernamentale și investițiilor străine directe.

Reuniune de urgență la nivelul conducerii statului

Președintele Prabowo Subianto urma să se întâlnească luni cu principalii oficiali financiari pentru a analiza situația economică, potrivit unor surse guvernamentale. La discuții sunt așteptați reprezentanții fondului suveran Danantara și ai Comitetului pentru Stabilitatea Sistemului Financiar, care include ministrul Finanțelor, guvernatorul băncii centrale și conducătorii principalelor autorități de reglementare.

Vineri, un organism de supraveghere financiară a anunțat sancțiuni în valoare totală de 2,1 trilioane de rupii, echivalentul a aproximativ 116,4 milioane de dolari, împotriva unor persoane și entități implicate în presupuse manipulări ale tranzacțiilor cu acțiunile a trei companii. Analiștii Goldman Sachs avertizează că evitarea retrogradării va necesita dovezi clare că reformele anunțate sunt aplicate consecvent și îmbunătățesc efectiv funcționarea pieței.

ROMARM ar putea fi reorganizată într-un holding industrial

Compania ROMARM ar putea fi reorganizată într-un holding industrial integrat, cu filiale grupate pe domenii de activitate precum armament, construcții navale și cercetare. Propunerea aparține ministrului interimar al Economiei, Irineu Darău, și face parte din patru documente de politică publică publicate luni de minister.

Potrivit analizei prezentate de minister, ROMARM funcționează în prezent mai degrabă ca un intermediar comercial, iar participația sa este sub 20% în majoritatea filialelor. Documentul propune un model de holding industrial organizat pe clustere specializate și condus printr-un sistem dualist, cu un consiliu de supraveghere și un directorat.

„Soluția pentru ROMARM este crearea unui holding industrial integrat, care să nu mai aibă 15 filiale disparate, să funcționeze în sistem dualist și să fie organizat pe clustere de activitate”, a declarat Irineu Darău.

Un alt document vizează monitorizarea contribuției industriale și a obligațiilor privind localizarea producției în România în cadrul programului SAFE, prin verificarea respectării angajamentelor asumate în acordurile de cooperare industrială.

În domeniul resurselor minerale, ministerul propune reducerea dependenței de importuri și indică, între proiectele importante, investiția de peste 198 de milioane de euro pentru extracția și procesarea grafitului destinat bateriilor, la Baia de Fier.

Al patrulea document analizează variantele de organizare și finanțare a unei Organizații Naționale de Management al Destinației, care ar urma să promoveze turismul României. Printre opțiuni se numără o asociație de utilitate publică, un fond public cu gestiune delegată sau o instituție publică de interes național.

Cele patru documente sunt disponibile pe site-ul Ministerului Economiei și sunt prezentate ca propuneri de reformă care urmează să fie dezbătute.