Record pe aeroporturile din Capitală: Numărul de pasageri a crescut cu 10% anul trecut

În anul 2025, aeroporturile din Capitală, Henri Coandă și Băneasa, au înregistrat un număr remarcabil de peste 17,7 milioane de pasageri, marcând o creștere de 10,26% față de anul anterior, 2024. Acest salt în trafic aerian subliniază un interes crescut pentru călătorii, în contextul redeschiderii Aeroportului Băneasa pentru curse regulate după o pauză de 13 ani.

Aeroportul Henri Coandă a împlinit un prag istoric, având anul trecut 17.005.524 pasageri, ceea ce reprezintă o creștere de 6,64% comparativ cu 2024. De asemenea, Aeroportul Băneasa a înregistrat o explozie a numărului de călători, ajungând la 694.718 pasageri, cu un impresionant 548,74% mai mult față de anul precedent.

„Rezultatele pe care le-am obținut în anul 2025 sunt efectele directe ale noii abordări manageriale, care a fost orientată către atragerea de noi companii aeriene, extinderea numărului de rute operate din București, creșterea frecvențelor pe rutele existente și, nu în ultimul rând, optimizarea calității și siguranței infrastructurii aeroportuare”, a declarat Bogdan Mîndrescu, directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București.

Privind perspectivele de viitor, specialiștii din domeniu declară că traficul aerian se desfășoară normal, chiar și în condiții meteorologice defavorabile, cum ar fi gerul. Aceasta este o dovadă a solidității sistemului de operare al aeroporturilor din București, menținându-se un standard înalt de servicii chiar și în perioade critice.

Compania Națională Aeroporturi București și-a propus, pentru 2025, să finalizeze modernizarea Pistei nr. 1 de decolare/aterizare, să proiecteze un nou terminal destinat să gestioneze un trafic estimat de până la 30 milioane pasageri anual, și să modernizeze terminalele existente pentru internaționale. Aceste schimbări sunt esențiale pentru a face față cererii în continuă creștere și pentru a asigura o experiență plăcută călătorilor.

Printre realizările recente se numără finalizarea lucrărilor pe o suprafață de 500.000 mp, care includ extinderea platformei nr. 2 de îmbarcare/debarcare, dar și adăugarea a 28 de poziții de parcare pentru aeronavele de mari dimensiuni. De asemenea, a fost deschisă o nouă parcare cu 662 de locuri, care completează infrastructura existentă.

Creșterea volumului lucrărilor de construcții în România

În primele 11 luni ale anului 2025, volumul lucrărilor de construcții a înregistrat o creștere semnificativă de 8,5% în termeni brut, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Dacă luăm în considerare datele ajustate în funcție de sezon și zile lucrătoare, acest procentaj se ridică la 8,7%, conform statisticilor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pe 20 ianuarie 2026. Această tendință de creștere este evidențiată în special de lucrările de reparații capitale, care au crescut cu un impresionant 48%, dar și de lucrările de construcții noi, care au avut o avansare de 6,1%.

În ciuda acestui progres general, datele pentru luna noiembrie 2025 arată o scădere de 2,7% față de luna precedentă în volumul lucrărilor de construcții, cu o reducere notabilă la lucrările de întreținere și reparații curente, care au scăzut cu 4,5%. Aceeași tendință a fost observată și în cazul reparațiilor capitale, care au înregistrat o diminuare de 3,4%. Doar clădirile nerezidențiale au arătat o tendință în creștere, cu 5,5% mai mult comparativ cu luna anterioară.

Comparând cu noiembrie 2024, volumul lucrărilor de construcții a arătat o scădere de 1,9%, influențată de reducerea lucrărilor de întreținere și reparații curente cu 9,1%, dar și de lucrările de construcții noi, care au scăzut cu 5,7%. Este important de notat că, în contrast cu aceste scăderi, lucrările de reparații capitale au continuat să crească, arătând o dinamică pozitivă în acest sector al construcțiilor.

Pe categorii de construcții, scăderile cele mai semnificative au fost înregistrate la construcțiile inginerești, care au scăzut cu 6%, și la clădirile rezidențiale, cu o reducere de 5,6%. Pe de altă parte, se remarcă o creștere4 de 13,3% la clădirile rezidențiale și cu 11,5% la clădirile nerezidențiale, ceea ce sugerează o reorientare a pieței și un interes sporit pentru proiecte de amploare în aceste domenii.

Tendințe economice și viitorul lucrărilor de construcții

Pe fundalul acestui flux de date, se conturează un peisaj economic mixt, unde ideile precum canalul Dunăre-București, care ar plasa capitala pe harta porturilor europene, adaugă o dimensiune aparte în analiza proiectelor de infrastructură. Totodată, datoria externă totală a României a crescut cu 24 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2025, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la impactul acestor cheltuieli asupra economiei pe termen lung.

În concluzie, volumul lucrărilor de construcții din România se află într-o continuă fluctuație, cu perioade de creștere substanțială, dar și cu scăderi în anumite domenii, ceea ce reflectă provocările și oportunitățile cu care se confruntă acest sector vital al economiei. Monitorizarea cu atenție a acestor tendințe va fi esențială pentru a anticipa evoluțiile viitoare și a adapta strategiile economice corespunzător.

Ministerul Energiei solicită fonduri pentru asigurarea căldurii în București și Craiova

Ministerul Energiei a propus alocarea a aproximativ 180 de milioane de lei, echivalentul a 36 de milioane de euro, din Fondul de rezervă bugetară, pentru a sprijini două operatori importanți în domeniul energiei: ELCEN Craiova și ELCEN București. Această măsură are ca scop asigurarea continuității serviciului de alimentare cu căldură pentru locuitorii celor două orașe, în contextul unor probleme logistice și financiare cu care se confruntă aceste companii.

Declarațiile ministrului Bogdan Ivan privind viitorul sistemului energetic

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat într-o conferință de presă că este imperativ ca aceste fonduri să fie accesibile rapid, identificându-le ca o soluție temporară pentru sezonul rece. Ivan a recunoscut că urmează cel puțin două-trei ierni în care este necesar să se lucreze în condiții de avarie. Ministrul a comunicat că a avut discuții constante cu primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, subliniind importanța acestor investiții pentru prevenirea unei crize energetice acute în aceste comunități.

Detalii despre alocările financiare și impactul acestora

Proiectul de hotărâre de Guvern vizează suplimentarea bugetului Ministerului Energiei pentru anul 2026, dând detalii despre alocarea a 30.000.000 lei pentru ELCEN Craiova, care se află în insolvență, și 150.000.000 lei pentru ELCEN București. Aceste sume sunt esențiale pentru asigurarea confortului termic al cetățenilor în condiții de eficiență minimă a sistemului actual.

Soluții temporare pentru situația de urgență

Ministrul a explicat că, pe lângă fondurile solicitate, este crucial să se identifice cazanele de apă fierbinte (CAF-uri) necesare în Craiova și București, ca măsuri temporare până la realizarea unor soluții pe termen lung. Este subliniat că, fără aceste intervenții financiare, locuitorii s-ar putea confrunta cu condiții de frig, ceea ce subliniază urgenta acestor măsuri.

Contextul economic al ELCEN Craiova

Electrocentrale Craiova, aflată sub controlul Ministerului Energiei, a raportat pierderi considerabile de 433 milioane lei și datorii de aproape 969,3 milioane lei în ultimul an. Compania, care operează baze de producție pe cărbune și gaze, are un rol crucial în asigurarea energiei termice pentru oraș, dar se confruntă cu dificultăți financiare semnificative.

Discuțiile pentru viitorul sistemului de termoficare

De asemenea, ministrul Bogdan Ivan a menționat că se află în discuții cu primarii din ambele orașe, București și Craiova, pentru evaluarea opțiunilor de colaborare și posibile preluări ale activelor necesare asigurării alimentării cu agent termic. Este evidentă necesitatea unui plan de acțiune care să abordeze problemele existente și să ofere soluții durabile pentru a evita crize similare în viitor.

Consumul energetic atinge noi recorduri

În contextul temperaturilor extrem de scăzute din ultimele zile, România a înregistrat un consum de energie electrică niciodată atins în ultimii patru ani. Conform declarațiilor lui Bogdan Ivan, ministrul Energiei, acest consum a culminat la 9235 MW, evidențiind o nevoie acută de resurse energetice în fața gerului persistent. De asemenea, consumul de gaze naturale a depășit praguri psihologice, atingând 60 de milioane de metri cubi pe zi, ceea ce subliniază un stres operațional semnificativ asupra sistemului energetic național.

Resursele energetice disponibile

În ciuda provocărilor aduse de vreme, ministrul Ivan a asigurat că resursele actuale de energie și gaze naturale, provenind din producție, depozite și importuri, sunt suficiente pentru a satisface cererea ridicată. De exemplu, mixul energetic furnizat de Hidroelectrica este într-o stare foarte bună, iar producția din energie eoliană contribuie cu aproximativ 1.000 MW. De asemenea, Complexul Energetic Oltenia funcționează la capacitate maximă pentru a sprijini rețeaua națională.

Gradul de umplere a depozitelor de gaze

Potrivit ministrului, România beneficiază de un grad de umplere de 59% în depozitele de gaze, cifra fiind cu 10% mai mare decât media Uniunii Europene. Această strategie de umplere a depozitelor încă din vară a fost considerată o decizie inspirată, dat fiind că resursele acumulate permit gestionarea eficientă a consumului în această perioadă extremă.

Provocările din teritoriu

În ciuda pregătirilor, situația din teren nu a fost lipsită de probleme. Ivan a menționat o defecțiune a sistemului energetic în județul Suceava, afectând 700 de consumatori în patru localități. Echipele de intervenție au lucrat intens pentru reconectarea acestora, iar eforturile sunt amplificate de condițiile meteorologice dure, dar angajații din sectorul energetic continuă să își desfășoare activitatea pentru a asigura energia necesară.

Perspective pentru viitor

În concluzie, ministrul a subliniat că România are suficiente resurse de gaze și energie electrică pentru a face față provocărilor acestor zile geroase, făcând apel la populație să rămână calmă și să conștientizeze faptul că nu există riscuri iminente de întreruperi în furnizarea energiei. Ivan a evidențiat angajamentul tuturor actorilor din sistemul energetic de a face față cu brio perioadelor de criză și a asigurat că operațiunile se desfășoară în parametrii optimi.