Avertismentul lui Mugur Isărescu: Inflația în creștere și stagnarea consumului

Într-o conferință de presă susținută vineri, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a tras un semnal de alarmă cu privire la starea economiei românești, subliniind că inflația a crescut semnificativ, consumul a scăzut, iar investițiile au stagnat. BNR a revizuit prognoza de inflație, estimând o rată de 9,6% pentru decembrie 2025, cu 0,8 puncte procentuale mai mult decât în raportul anterior, și 3,7% pentru decembrie 2026, o creștere de 0,7 puncte procentuale.

Factori care contribuie la inflație

Isărescu a explicat că accelerarea inflației din trimestrul al treilea al anului 2025 se datorează mai multor factori, printre care eliminarea plafoanelor la tarifele de electricitate, creșterea cotelor de TVA și a accizelor, precum și o majorare a costurilor cu forța de muncă. „Am avut o combinație de factori care au împins prețurile în sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor, precum și o dinamică ridicată a costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor de piață”, a declarat Isărescu.

Impactul eliminării plafoanelor la energie

Un aspect notabil menționat de guvernator este impactul direct al eliminării plafoanelor la tarifele de electricitate, care a contribuit cu 2,3 puncte procentuale la rata anuală a inflației. De asemenea, modificările cotelor de TVA din luna august au avut un efect semnificativ, cu o transmitere de până la 85% la nivel agregat.

Scăderea consumului și stagnarea investițiilor

În ciuda creșterii inflației, Isărescu a evidențiat și factori care pot tempera aceste creșteri de prețuri. El a observat o tendință descendentă a salariilor reale, în special din cauza înghețării veniturilor din sectorul public. Această scădere a salariilor, împreună cu incertitudinile economice, determină companiile să fie mai prudente în ceea ce privește angajările, iar automatizarea reduce necesarul de forță de muncă. „Avem o scădere evidentă a consumului populației, începând cu trimestrul al doilea, iar această tendință continuă și în toamnă”, a adăugat guvernatorul.

Absorbția fondurilor europene ca soluție

Pe partea de investiții, situația este alarmantă, cu o stagnare aproape totală a acestora, ceea ce afectează perspectivele de redresare economică. Isărescu a subliniat importanța creșterii absorbției fondurilor europene ca o soluție pentru a compensa scăderea investițiilor și a cererii de consum. „Putem să compensăm scăderea investițiilor, cât și a cererii de consum prin absorbția de fonduri europene, care poate oferi un impuls considerabil, inclusiv pentru consumul de tehnologie”, a declarat el.

Deficit comercial în scădere și îmbunătățirea percepției investitorilor

În ceea ce privește contul extern, Isărescu a menționat o evoluție pozitivă, cu o reducere a deficitului comercial, datorată creșterii exporturilor extracomunitare și scăderii importurilor. De asemenea, a subliniat că percepția investitorilor asupra riscului suveran s-a îmbunătățit, cu prima de risc a României coborând sub nivelul Ungariei pentru împrumuturile pe termen lung.

Provocările externe și necesitatea adaptării politicii economice interne

Guvernatorul a avertizat, totuși, că mediul extern devine mai puțin favorabil, cu o moderare a ritmului de creștere economică a principalilor parteneri comerciali. Aceasta va afecta inevitabil economia românească, care este profund integrată în lanțurile de producție europene. Isărescu a subliniat că politica economică internă trebuie să valorifice oportunitățile oferite de fondurile europene, în contextul unei dinamici interne a consumului și investițiilor slăbite.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/avertisment-dur-dat-de-isarescu-astazi-inflatia-creste-consumul-scade-investitiile-stagneaza-23641729

Avertisment dur de la Isărescu: Inflația crește, consumul scade, investițiile stagnează

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în mod alarmant prognoza de inflație, estimând o rată de 9,6% pentru decembrie 2025, cu o creștere de 0,8 puncte procentuale față de raportul anterior. De asemenea, prognoza pentru decembrie 2026 a fost ajustată la 3,7%, cu o creștere de 0,7 puncte procentuale. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat aceste date într-o conferință de presă, subliniind o serie de avertismente cu privire la starea economiei.

În cadrul analizei sale, Isărescu a evidențiat că rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul al treilea din 2025, în principal din cauza eliminării plafoanelor la energia electrică, a creșterii cotelor de TVA și a accizelor, dar și pe fondul unei creșteri semnificative a costurilor cu forța de muncă. „Am avut o combinație de factori care au împins prețurile în sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor, precum și o dinamică ridicată a costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor de piață”, a explicat Isărescu.

Impactul energiei și TVA-ului asupra inflației

Isărescu a subliniat că eliminarea plafoanelor la tarifele de electricitate, implementată în luna iulie, a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației. De asemenea, modificarea cotelor de TVA din august a avut un efect semnificativ, cu o transmitere de până la 85% la nivel agregat. Această situație a generat variații de prețuri diferite în funcție de sector, cu scumpiri notabile în domeniul energiei electrice și gazelor naturale, în timp ce la legume și fructe, majorarea TVA nu s-a reflectat imediat în prețuri.

Factori de temperare: salarii reale în scădere și răcirea consumului

În ciuda accelerării inflației, Isărescu a menționat și anumiți factori care pot tempera creșterile de prețuri. „Încă din vară vedem o tendință descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public”, a declarat guvernatorul. Această scădere a salariilor reale, împreună cu incertitudinile economice, determină companiile să fie mai prudente în privința angajărilor, iar automatizarea reduce necesarul de forță de muncă.

Isărescu a subliniat că există o scădere evidentă a consumului populației, care a început în trimestrul al doilea și continuă și în toamnă. În acest context, singurele componente de creditare care se mențin la un nivel pozitiv sunt creditele noi de consum acordate populației și împrumuturile pentru locuințe.

Investiții aproape blocate și speranțe în fondurile europene

Pe partea de investiții, tabloul este îngrijorător, cu o stagnare a acestora care afectează perspectiva de redresare economică. Isărescu a avertizat că formarea brută de capital fix este în declin, atât în ceea ce privește diversele investiții, cât și în sectorul construcțiilor. În acest context, absorbția fondurilor europene devine esențială pentru a compensa scăderea investițiilor și cererii de consum.

Guvernatorul a subliniat că nivelul tehnologic al economiei românești este printre cele mai scăzute din Europa, iar fondurile europene pot accelera modernizarea. „Cifrele pentru anul viitor sunt considerabile: intrările potențiale de fonduri europene și impactul lor pot să fie majore, mai ales în ceea ce privește creșterea economică”, a adăugat Isărescu.

Deficit comercial în scădere și costuri de finanțare mai bune

În ceea ce privește contul extern, Isărescu a menționat o evoluție pozitivă în trimestrul al doilea, cu o reducere a deficitului comercial, datorată creșterii exporturilor extracomunitare și scăderii importurilor. De asemenea, piața financiară a dat semne de stabilizare după tensiunile din mai, iar percepția investitorilor asupra riscului suveran s-a îmbunătățit, cu prima de risc a României coborând sub nivelul Ungariei pentru împrumuturile pe termen lung.

Context extern: creștere mai lentă și politică monetară mai relaxată în zona euro

Isărescu a avertizat că mediul extern devine mai puțin favorabil, cu o moderare a ritmului de creștere economică a partenerilor comerciali, ceea ce va afecta inevitabil România. Banca Centrală Europeană anticipează o temperare a inflației în zona euro, concomitent cu o relaxare treptată a politicii monetare. Aceasta va însemna o presiune mai mică asupra prețurilor de import, dar și o cerere externă mai slabă pentru exporturile românești.

În concluzie, Isărescu a subliniat că politica economică internă trebuie să valorifice la maximum oportunitățile oferite de fondurile europene, în contextul unei dinamici interne a consumului și investițiilor care rămâne slăbită.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/avertisment-sumbru-dat-de-isarescu-astazi-inflatia-creste-consumul-scade-investitiile-stagneaza-23641729

DM România: Creștere Sustenabilă în Contextul Creșterii TVA

Într-un peisaj economic marcat de provocări, dm drogerie markt România a reușit să încheie anul financiar 2024 – 2025 cu rezultate remarcabile. Cifra de afaceri a companiei a atins 2.156.287.756 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 21,77% față de anul anterior. Această performanță nu este doar o statistică, ci o dovadă a strategiei eficiente de expansiune și adaptare la cerințele pieței.

Rețeaua dm din România s-a extins la 167 de magazine, datorită celor 18 deschideri noi și 8 renovări, iar echipa a depășit 2.000 de angajați, dintre care 1.700 sunt femei. Această diversitate nu doar că îmbunătățește cultura organizațională, dar și reflectă angajamentul companiei față de egalitatea de gen.

În medie, compania a înregistrat zilnic cu 12.000 de clienți mai mult decât în perioada anterioară, ceea ce subliniază atractivitatea brandului și eficiența strategiilor de marketing implementate. Investițiile totale de peste 120 milioane lei au inclus modernizarea sediului central din Timișoara, transformându-l într-un spațiu dedicat colaborării și transparenței, cunoscut sub numele de Dialogicum.

Strategia de Prețuri și Impactul Creșterii TVA

În fața creșterii TVA, dm România a adoptat o strategie de prețuri menită să minimizeze impactul asupra consumatorilor. Reprezentanții companiei au declarat că, în ciuda provocărilor economice, au reușit să mențină prețurile pentru 5.000 de articole, suportând împreună cu furnizorii lor această creștere de TVA. Această abordare a fost esențială pentru a asigura clienților o experiență de cumpărare stabilă și previzibilă.

„Ne-am păstrat promisiunea de a nu majora prețurile pentru o perioadă de minim 4 luni, chiar și în condițiile de inflație. Am observat că, în ultimii cinci ani, inflația noastră internă a fost semnificativ mai mică decât media națională”, au subliniat reprezentanții companiei, evidențiind astfel angajamentul lor față de clienți.

Inovații și Experiența Clienților

Magazinele dm nu sunt doar locuri de cumpărare, ci oferă o experiență confortabilă și prietenoasă. Cu insule de beauty, stații de încărcare, WiFi gratuit și zone de reciclare, compania își propune să creeze un mediu plăcut pentru clienți. Serviciul Ridicare Expres permite preluarea comenzilor online în doar 90 de minute, aducând un plus de comoditate în viața consumatorilor.

„Apropierea de clienți rămâne baza succesului nostru. Atmosfera prietenoasă și sortimentul adaptat nevoilor reale au consolidat o comunitate bazată pe încredere”, a declarat Ivana Martinakova, CEO dm drogerie markt România. Această abordare centrată pe client este esențială pentru a menține relevanța pe o piață dinamică.

Angajamentul față de Sustenabilitate și Comunitate

dm România își asumă un angajament ferm față de sustenabilitate, implementând inițiative menite să reducă amprenta de carbon. Compania a realizat un raport comun de amprentă climatică pentru toate cele 14 țări în care este prezentă, punând accent pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Soluții precum reciclarea CO₂ și ambalajele prietenoase cu mediul sunt parte integrantă a strategiei lor de dezvoltare.

În plus, dm România se implică activ în comunitate prin diverse programe sociale și educaționale. De exemplu, campania Giving Friday direcționează 5% din vânzările din ultima vineri a lunii noiembrie către copii din medii defavorizate, iar în ultimul an, donația a depășit 252.000 lei. Această implicare subliniază responsabilitatea socială a companiei și dorința de a contribui la bunăstarea comunității.

Concluzie

În concluzie, dm drogerie markt România demonstrează că, printr-o strategie bine gândită și un angajament față de clienți și comunitate, poate naviga cu succes provocările economice. Creșterea susținută a cifrei de afaceri, extinderea rețelei de magazine și inițiativele de sustenabilitate sunt doar câteva dintre aspectele care conturează viitorul strălucit al companiei pe piața românească.

Sursa: www.tion.ro/stirile-judetului-timis/dm-romania-crestere-sustinuta-in-acest-an-financiar-cum-a-gestionat-compania-cresterea-tva-2178976/

Ce se întâmplă cu filiala Digi din Spania

Digi Communications, un jucător important pe piața telecomunicațiilor, a anunțat că analizează posibilitatea listării filialei sale din Spania. Această decizie vine în contextul unei creșteri rapide a serviciilor oferite și a extinderii bazei de clienți, conform datelor recente ale companiei. Astfel, Digi Spain explorează o ofertă publică inițială (IPO) pentru un pachet minoritar de acțiuni, care ar putea include atât acțiuni existente, cât și noi emise, menite să sprijine planurile de cheltuieli de capital ale filialei.

Se preconizează că acțiunile Digi Spain vor fi listate pe bursele de valori din Spania, iar compania a angajat deja consilieri pentru a facilita acest proces. Totuși, decizia finală a grupului de a continua cu această tranzacție, precum și termenii și calendarul acesteia, vor depinde de condițiile pieței și de alte considerații relevante. Este important de menționat că Digi Communications nu intenționează să piardă controlul asupra filialelor sale principale, inclusiv Digi Spain, și rămâne concentrată pe inițiative care să genereze valoare pe termen lung.

Performanțele financiare ale Digi Spain

În trimestrul al treilea din 2025, Digi Spain a raportat venituri de 235,9 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 16,4% comparativ cu 202,7 milioane EUR în aceeași perioadă a anului anterior. Această creștere a fost susținută de extinderea rețelei și de creșterea numărului de unități de generare a veniturilor (RGU). În detaliu, serviciile mobile au atins 6,931 milioane RGU, ceea ce reprezintă o creștere de 24,9%, internetul fix și datele au ajuns la 2,431 milioane RGU (o creștere de 34,4%), iar telefonia fixă a înregistrat 768.000 RGU, cu o creștere de 32%. De asemenea, serviciile de Pay-TV, lansate în anumite zone în decembrie 2024, au atins 133.000 RGU.

Contextul pieței și provocările

Pe de altă parte, compania spaniolă Telefónica, care intenționează să achiziționeze Digi, se confruntă cu o situație dificilă, având parte de cea mai mare cădere la bursă din istoria sa. Această instabilitate pe piață ar putea influența deciziile strategice ale Digi Communications în privința listării filialei sale din Spania.

Cheltuielile de exploatare ale Digi Spain au crescut cu 15%, ajungând la 174,4 milioane EUR, în conformitate cu expansiunea activității și a numărului de RGU mobile. Indicatorii de utilizare reflectă succesul strategiei Digi de a crește serviciile convergente și de a-și extinde prezența pe piața spaniolă. Deși ARPU (venitul mediu pe utilizator) pentru serviciile mobile a scăzut ușor de la 8,7 la 7,8 EUR/lună, venitul pentru serviciile fixe a rămas constant la 4,5 EUR/lună, ceea ce sugerează o stabilitate a veniturilor per client în contextul extinderii rapide a bazei de utilizatori.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/ce-se-intampla-cu-filiala-digi-din-spania-anuntul-companiei-23641712

Creșterea resurselor de energie primară în România

În primele nouă luni ale anului 2025, România a înregistrat o creștere semnificativă a resurselor de energie primară, care au crescut cu 5,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Această informație a fost confirmată de Institutul Național de Statistică, care a subliniat și o creștere a resurselor de energie electrică cu 4,5% în aceeași perioadă. Producția internă de energie primară a fost de 12.309,8 mii tone echivalent petrol, însă aceasta a scăzut cu 2,8%, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei creșteri.

Importurile de energie primară cresc alarmant

Pe de altă parte, importul de energie primară a crescut considerabil, atingând 13.065,7 mii tone echivalent petrol, ceea ce reprezintă o majorare de 15,5%. Această dependență tot mai mare de importuri poate fi un semnal de alarmă pentru viitorul energetic al țării, având în vedere că resursele interne nu reușesc să satisfacă cererea în creștere.

Evoluția pe categorii de resurse energetice

Analizând evoluția pe categorii de resurse, țițeiul a înregistrat cea mai mare creștere, cu 1.078,8 mii tone echivalent petrol, ajungând la un total de 8.825,9 mii tone, ceea ce reprezintă o majorare de 13,9%. În contrast, producția internă de țiței a scăzut cu 7,7%, ceea ce ar putea indica o problemă în sectorul de extracție. Gazele naturale utilizabile au totalizat 7.799,3 mii tone echivalent petrol, cu o creștere de 11,4%, dar importurile au crescut cu un impresionant 63%, în timp ce producția internă a scăzut cu 1%.

Scăderi în sectorul cărbunelui și al energiei regenerabile

Cărbunele net a înregistrat o scădere de 3,5%, ajungând la 1.492,3 mii tone echivalent petrol, cu o ușoară creștere a producției interne de 1%, dar cu un import în prăbușire de 50,9%. În ceea ce privește energia regenerabilă, energia hidroelectrică, eoliană și solară, precum și căldura nucleară, au totalizat 4.649,4 mii tone echivalent petrol, în creștere cu 5,5%. Totuși, produsele petroliere din import au scăzut cu 17,3%, ceea ce sugerează o posibilă ajustare a pieței.

Profitul companiilor energetice

Hidroelectrica a raportat un profit net cu 34% mai mic în primele nouă luni, pe fondul unei scăderi a producției de energie cu 23% din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. În contrast, Romgaz a încheiat această perioadă cu un profit net de 2,43 miliarde de lei, în creștere cu 7%. Aceste rezultate reflectă o divergență în performanța companiilor din sectorul energetic, cu unele suferind din cauza condițiilor externe, în timp ce altele reușesc să se mențină pe un trend ascendent.

Resursele de energie electrică în creștere

În perioada ianuarie-septembrie 2025, resursele de energie electrică au fost de 51.345,0 milioane kWh, în creștere cu 2.228,9 milioane kWh față de aceeași perioadă din 2024. Producția din termocentrale a scăzut cu 3,8%, iar cea din hidrocentrale a scăzut dramatic cu 22,7%. În contrast, producția din centralele nuclearo-electrice a crescut marginal cu 0,9%, ceea ce sugerează o stabilitate în acest sector.

Contraste în producția de energie regenerabilă

Producția din centralele electrice eoliene a scăzut cu 9,6%, în timp ce energia solară a crescut cu 37,7%, demonstrând o expansiune rapidă a acestui sector. Această discrepanță între eolian și solar subliniază provocările și oportunitățile pe care le întâmpină România în tranziția către surse de energie mai curate.

Consumul și exportul de energie electrică

Consumul final de energie electrică a fost de 37.251,6 milioane kWh, cu o scădere de 0,4% față de perioada similară din 2024. Totuși, exportul de energie electrică a crescut spectaculos cu 28,9%, atingând 10.520,8 milioane kWh, ceea ce indică o capacitate de producție care depășește cererea internă. Această situație poate oferi oportunități pentru România de a se afirma pe piața energetică europeană.

Concluzie

În concluzie, România se află într-un moment crucial în ceea ce privește resursele sale energetice. Creșterea resurselor de energie primară și electrică este încurajatoare, dar dependența de importuri și scăderile în anumite sectoare sugerează că sunt necesare măsuri strategice pentru a asigura un viitor energetic sustenabil.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/resursele-de-energie-primara-ale-romaniei-au-crescut-cu-58-in-primele-noua-luni-ale-anului-2025-23641658