Compania Saks Global a depus cerere de intrare în faliment

Compania americană Saks Global, cunoscută pentru rețeaua sa de magazine de lux, inclusiv celebrul Saks Fifth Avenue din New York, a anunțat miercuri, 14 ianuarie 2026, că a depus cererea de protecție prin intrarea în faliment. Această decizie a fost luată în urma acumulării unor datorii semnificative, care au determinat compania să nu își plătească furnizorii timp de câteva luni.

Falimentul a fost anticipat de analiști, care au observat că Saks nu mai dispune de resurse financiare suficiente. Datoria totală a companiei a ajuns la aproximativ cinci miliarde de dolari, în timp ce veniturile anuale nu depășesc șase miliarde de dolari. Această situație financiară precară a fost agravată de achiziția grupului Neiman Marcus, efectuată în 2024 pentru suma de 2,7 miliarde de dolari.

Planuri de redresare și schimbări în conducere

În ciuda cererii de faliment, Saks Global a declarat că magazinele sale vor rămâne deschise și că se angajează să onoreze toate programele pentru clienți, să efectueze plăți viitoare către furnizori și să mențină plățile salariale și beneficiile angajaților. Compania a obținut o finanțare de aproximativ 1,75 miliarde de dolari de la creditorii săi, care, dacă va fi acceptată de instanță, va asigura lichiditatea necesară pentru a susține operațiunile și inițiativele de redresare.

În același timp, Saks Global a anunțat o schimbare de conducere, numindu-l pe Geoffroy van Raemdonck, fost CEO al Neiman Marcus, în funcția de CEO al Saks Global. El îl succede pe Richard Baker, președintele executiv care a demisionat recent, după ce a condus achiziția grupului Neiman Marcus.

Impactul asupra furnizorilor și viitorul companiei

În ciuda eforturilor de redresare, Saks Global se confruntă cu dificultăți semnificative. Compania a ratat o plată de 100 de milioane de dolari scadentă pe 30 decembrie 2025, iar mai mulți furnizori de îmbrăcăminte, accesorii și bijuterii au refuzat să mai accepte comenzi noi. Această situație reflectă o criză profundă în care se află compania, care a încercat să se restructureze parțial în august 2025, atrăgând capital nou în valoare de 600 de milioane de dolari, dar fără succes pe termen lung.

În concluzie, falimentul companiei Saks Global reprezintă un semnal de alarmă pentru industria de retail de lux, evidențiind provocările cu care se confruntă în contextul unei economii în schimbare și a unei competiții crescute. Rămâne de văzut cum va evolua situația și dacă planurile de redresare vor avea succes în fața acestor obstacole.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/compania-care-detine-un-celebru-lant-de-magazine-de-lux-a-depus-cerere-de-intrare-in-faliment-23671112

Datoria externă a României: o creștere alarmantă

Datoria externă totală a României a înregistrat o creștere semnificativă de peste 24 de miliarde de euro, ajungând la un total de 227,5 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025, conform unui comunicat emis de Banca Națională a României (BNR). Această expansiune a datoriei externe ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea economiei românești și la capacitatea de a gestiona obligațiile financiare externe.

Structura datoriei externe

Analizând detaliile datoriei externe, se observă că datoria pe termen lung a atins suma de 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 14,2% față de finalul anului 2024. În același timp, datoria pe termen scurt a fost evaluată la 48,9 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 3,7% în aceeași perioadă. Aceste cifre sugerează o dependență tot mai mare de finanțarea externă, ceea ce poate avea implicații grave pentru stabilitatea economică a țării.

Serviciul datoriei externe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17,0% în perioada ianuarie-noiembrie 2025, o scădere față de 21,5% în anul precedent. Această scădere poate părea pozitivă, dar trebuie interpretată în contextul creșterii totale a datoriei. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6,0 luni la 30 noiembrie 2025, comparativ cu 5,7 luni la sfârșitul anului 2024, ceea ce sugerează o ușoară îmbunătățire, dar nu suficientă pentru a alina temerile legate de sustenabilitatea datoriei externe.

Deficitul contului curent

În plus, contul curent al balanței de plăți a României a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025, comparativ cu 26 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului anterior. Această tendință de creștere a deficitului este alarmantă, având în vedere că balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane de euro, iar balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 11 milioane de euro. Totuși, balanța veniturilor primare a avut un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 339 milioane de euro, ceea ce subliniază complexitatea situației economice actuale.

Concluzii și perspective

Creșterea alarmantă a datoriei externe a României, împreună cu deficitul contului curent, ridică întrebări serioase cu privire la viitorul economic al țării. Este esențial ca autoritățile să abordeze aceste probleme cu urgență, să implementeze măsuri eficiente și să asigure o gestionare prudentă a resurselor financiare externe. Fără o strategie clară, România riscă să se confrunte cu dificultăți economice severe în anii următori.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/datoria-externa-totala-a-romaniei-a-crescut-cu-24-de-miliarde-de-euro-in-primele-11-luni-din-2025-23671119

Sindicaliștii din Ministerul Agriculturii critică acordul MERCOSUR și avertizează asupra riscurilor pentru agricultura României

Sindicatul Salariaților din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (SIND-MADR) își exprimă o opoziție fermă față de semnarea acordului MERCOSUR, considerând că acesta reprezintă o amenințare gravă pentru fermele românești, locurile de muncă din sectorul agricol și siguranța alimentară a populației. Într-un comunicat de presă, sindicaliștii subliniază că acest acord nu doar că pune în pericol agricultura națională, dar și securitatea alimentară a cetățenilor români.

Acordul MERCOSUR, un pericol pentru agricultura românească

Reprezentanții SIND-MADR afirmă că poziția lor este susținută de avertismentele emise încă din 2022 de organizațiile reprezentative ale fermierilor, inclusiv Federația Agro-Star. Aceștia au subliniat că acordul MERCOSUR va deschide piața românească pentru produse agroalimentare din state terțe, care sunt realizate în condiții inferioare standardelor europene, ceea ce va duce la o concurență neloială pentru fermierii români.

Consecințele acestui acord sunt previzibile și devastatoare, incluzând falimentarea în lanț a fermelor românești, pierderea a zeci de mii de locuri de muncă în agricultură și industria alimentară, închiderea unităților de procesare și distrugerea mediului rural, ceea ce ar putea conduce la un colaps al economiei agricole.

Investiții masive în agricultură, puse în pericol

Sindicatul subliniază eforturile statului român, prin Ministerul Agriculturii, de a susține agricultura, România atingând un nivel record de absorbție a fondurilor europene, depășind 5 miliarde de euro. Din aceste fonduri, peste 4 miliarde de euro au fost deja virate, iar restul urmează să fie încasați până la finalul lunii. Aceste resurse au fost destinate dezvoltării fermelor, creșterii producției agricole, modernizării industriei alimentare și susținerii satului românesc.

SIND-MADR consideră inacceptabil și revoltător ca fermierii români să fie sacrificați printr-o decizie politică care anulează ani de muncă și eforturi, împingând agricultura românească spre faliment.

Sprijin pentru proteste și acțiuni sindicale

Sindicatul se solidarizează cu poziția ministrului Agriculturii, Florin Barbu, și susține toate formele de protest sindical, precum și acțiunile asociațiilor profesionale ale fermierilor, pentru protejarea agriculturii românești. SIND-MADR cere oprirea imediată a susținerii acordului MERCOSUR și protejarea producției agricole, respectarea interesului național și garantarea că investițiile publice și europene nu vor fi anulate prin politici comerciale nocive.

Avertisment: acțiuni sindicale de amploare dacă acordul nu este stopat

Sindicatul avertizează că, dacă acordul MERCOSUR nu va fi oprit, va recurge la toate formele legale de protest, inclusiv acțiuni sindicale ample, pentru apărarea locurilor de muncă, fermierilor români, siguranței alimentare și viitorului agriculturii naționale. „NU acordului MERCOSUR – NU distrugerii agriculturii românești! Agricultura României NU este monedă de schimb”, concluzionează SIND-MADR.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/sindicalistii-din-ministerul-agriculturii-critica-acordul-mercosur-si-avertizeaza-asupra-riscurilor-pentru-agricultura-romaniei-23671015

Franța, în pragul unei crize economice severe

Franța se află într-o situație economică precariousă, iar guvernatorul Băncii Franței, Francois Villeroy de Galhau, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile pe care le implică un deficit bugetar care depășește 5% în 2026. Într-o declarație recentă, Villeroy a subliniat că o astfel de situație ar putea plasa țara „în zona roșie”, ceea ce ar atrage atenția creditorilor internaționali și ar putea duce la consecințe severe pentru economia națională.

„Trebuie să spun cu oarecare seriozitate că, cu un deficit de peste 5%, Franța s-ar afla în zona periculoasă în ceea ce privește creditorii internaționali”, a afirmat Villeroy într-un interviu acordat BFMTV. Această avertizare vine într-un context în care incertitudinea politică din jurul bugetului național are un impact negativ asupra creșterii economice, estimată la o scădere de cel puțin 0,2 puncte procentuale.

Cu toate acestea, Villeroy a menționat că economia Franței, a doua ca mărime din zona euro, a demonstrat o anumită reziliență. Potrivit celor mai recente date, se estimează că în anul 2025, creșterea economică a Franței va fi de 0,9%, bazată pe sondajele efectuate de Banca Franței privind sentimentul de afaceri.

Provocările bugetare și legislative

Într-o altă notă, Ministerul Finanțelor din Franța a anunțat lansarea primei oferte de titluri de stat Fidelis din 2026, o măsură care ar putea ajuta la stabilizarea situației financiare a țării. Totuși, Parlamentul nu a reușit să adopte un buget pentru anul 2026 până la sfârșitul anului trecut, ceea ce a dus la implementarea unei legislații provizorii de urgență.

Legislatorii au reluat discuțiile asupra bugetului, dar mulți observatori consideră că guvernul va trebui să acționeze fără aprobarea Parlamentului, care deține atribuții constituționale speciale în acest domeniu. Această situație complicată ridică întrebări serioase cu privire la viitorul economic al Franței și la capacitatea guvernului de a gestiona eficient resursele financiare.

Implicarea în contextul european

Franța nu este singura țară europeană care se confruntă cu provocări bugetare. În acest context, este esențial ca autoritățile să colaboreze și să dezvolte strategii eficiente pentru a evita o criză economică majoră. Villeroy a subliniat importanța stabilității financiare și a încrederii din partea investitorilor internaționali, care sunt esențiali pentru menținerea unei economii sănătoase.

În concluzie, Franța se află într-un moment critic, iar gestionarea deficitului bugetar va fi crucială pentru evitarea unor probleme economice severe în anii următori. Cu o creștere economică modestă și incertitudini politice, viitorul financiar al țării depinde de deciziile luate de autoritățile competente în perioada imediat următoare.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/guvernatorul-bancii-frantei-anunta-ca-franta-risca-zona-periculoasa-daca-deficitul-depaseste-5-in-2026-23671002

Bogdan Costaș, numit director general interimar la TAROM

Consiliul de Administrație al Companiei TAROM a decis marți să-l numească pe Bogdan Costaș în funcția de director general interimar al companiei. Această decizie vine în contextul în care implementarea planului de restructurare a devenit o prioritate esențială pentru noul director. Bogdan Costaș, care a deținut anterior funcția de director general al ROMAERO, își asumă astfel conducerea operatorului aviatic național, după demisia lui Costin Iordache.

Cu o experiență de 20 de ani în management, Bogdan Costaș este licențiat în Management, Științe Juridice și Marketing. A ocupat funcții relevante în companii de prestigiu la nivel național, precum ROMATSA R.A, ROMAERO S.A., Aviația Utilitară București S.A. și IAR Ghimbav. De asemenea, Costaș deține o licență de pilot de elicopter (PPL), având calificări pe modelele Robinson R22 și R44, cunoscute pentru cerințele ridicate de precizie și disciplină în pilotaj.

Consiliul de Administrație al TAROM a subliniat că numirea lui Costaș este parte a unei strategii mai ample de asigurare a continuității activității companiei, în special în contextul prioritizării acțiunilor asumate. Obiectivul principal al echipei de management rămâne implementarea planului de restructurare și a planului de afaceri, cu scopul de a revitaliza compania și de a o transforma într-o organizație profitabilă și modernă, sustenabilă pe termen mediu și lung.

Mandatul lui Bogdan Costaș va începe efectiv pe 15 ianuarie 2026, odată cu încetarea contractului lui Costin Iordache. Compania a comunicat că toate deciziile la cel mai înalt nivel de management vor fi asigurate de către directorii generali, care vor reprezenta politica asumată a companiei, a Consiliului de Administrație al TAROM și a statului român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, în calitate de acționar al TAROM.

În 2026, TAROM își va actualiza planul de business, având în vedere atât tendințele pieței concurențiale, cât și planul de restructurare, care are un termen limită stabilit pentru 30 decembrie 2026.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/bogdan-costas-numit-director-general-interimar-la-tarom-23671006