Romgaz anunță un nou termen-limită pentru finalizarea centralei de la Iernut

Punerea în funcțiune a centralei electrice în ciclu combinat de la Iernut, un proiect major al Romgaz, este așteptată să contribuie semnificativ la creșterea producției de energie din România cu 430 MW. Recent, Romgaz a comunicat un nou termen-limită pentru finalizarea acestei centrale, printr-un act adițional semnat pe 31 decembrie 2025, care vizează atât perioada de rambursare a fondurilor primite, cât și un nou termen pentru finalizarea investiției.

Actul adițional a fost semnat de către Romgaz, principalul producător de gaze naturale din România, și Ministerul Energiei, și a fost publicat pe site-ul Bursei de Valori București. Această inițiativă vine în urma rezilierii contractului cu spaniolii de la Duro Felguera, care a avut loc pentru a doua oară, după ce lucrările ajunseseră la un grad de finalizare de 97%. Rezilierea a fost determinată de nerespectarea obligațiilor contractuale de către executant, inclusiv a termenelor de execuție a lucrărilor.

Detalii despre actul adițional și termenele de finalizare

Conform informațiilor furnizate de Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz, Hotărârea Guvernului nr. 1.164/30 decembrie 2025 prelungeste termenul de finalizare și punere în funcțiune a investițiilor finanțate nerambursabil din contul Planului Național de Investiții (PNI) până la 31 decembrie 2026. De asemenea, termenul de rambursare a cheltuielilor aferente investițiilor a fost extins până la 30 iunie 2027.

Actul adițional semnat de cele două părți modifică durata contractului de finanțare, stabilind o nouă dată limită pentru finalizarea investiției. Aceasta nu poate depăși 31 decembrie 2026, conform documentului transmis la BVB.

Contextul investiției și întârzierile acumulate

Centrala de la Iernut este considerată una dintre cele mai așteptate investiții din sectorul energetic românesc. Lucrările la această centrală au fost reluate în august 2023, după o suspendare care a durat din iunie 2021. Întârzierile semnificative în execuție au fost cauzate, printre altele, de dificultățile financiare ale executantului Duro Felguera, care se află în insolvență. Pentru a accelera progresul lucrărilor, Romgaz a început să efectueze plăți directe către subcontractori, inclusiv General Electric.

În martie 2025, centrala a fost raportată ca având un grad de finalizare de 3%, iar odată ce va deveni operațională, se estimează că va contribui cu 430 MW la producția națională de energie electrică, echivalentul a aproape 7% din totalul producției naționale.

Aspecte financiare și contractuale

În anul 2023, acționarii Romgaz au aprobat un contract de tranzacție cu Duro Felguera, care includea returnarea garanției de bună execuție, în valoare de 114 milioane de lei, sub condiția îndeplinirii anumitor obligații. Contractul inițial de construire a centralei, încheiat în 2016, avea o valoare de 268 milioane de euro plus TVA, cu termen de finalizare stabilit pentru 2020. Acesta a fost reziliat în iunie 2021, lucrările fiind finalizate în proporție de 65-70% la acel moment.

Ordinul de începere a lucrărilor pentru noua centrală a fost semnat pe 1 august 2023, iar valoarea noului contract se ridică la aproximativ 345 milioane de lei (aproximativ 70 de milioane de euro) fără TVA, cu garanții constituite de 17,5 milioane de euro. Până la 31 decembrie 2024, Romgaz a încasat suma de 292,45 milioane lei din Planul Național de Investiții, cu o sumă maximă accesibilă de 320,91 milioane de lei.

Romgaz și perspectivele de viitor

Romgaz, principalul producător și furnizor de gaze naturale din România, continuă să se dezvolte, având în vedere că se ocupă nu doar cu explorarea și furnizarea de gaze, ci și cu producerea de energie electrică. Odată cu finalizarea centralei de la Iernut, compania va putea să își extindă capacitățile de producție și să își consolideze poziția pe piața energetică românească.

În plus, Romgaz colaborează cu OMV Petrom în proiectul de exploatare a gazelor naturale în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, ceea ce subliniază angajamentul său de a contribui la securitatea energetică a țării. Conform celor mai recente raportări, Romgaz a înregistrat rezultate financiare pozitive, cu o creștere a veniturilor în primele nouă luni ale anului 2025.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/romgaz-anunta-un-nou-termen-limita-pentru-finalizarea-centralei-de-la-iernut-ce-prevede-actul-aditional-semnat-in-ultima-zi-din-anul-trecut-23667166

Dragoș Pîslaru: România a dublat absorbția fondurilor europene în doar șase luni

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a făcut publice, pentru prima dată, cifrele reale ale absorbției fondurilor europene, subliniind un salt impresionant în ritmul plăților și rambursărilor. În ultimele șase luni, România a reușit să crească acest ritm de cinci ori, intrând astfel într-o etapă de accelerare fără precedent în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene. Această evoluție vine după o perioadă marcată de blocaje și întârzieri în implementarea programelor europene.

„Finalul lui 2025 m-a găsit epuizat și cu probleme medicale care m-au forțat să realizez că, uneori, corpul cere un răgaz, chiar și atunci când responsabilitatea te împinge de la spate. Nu am avut energia pentru bilanțuri festive la sfârșit de an, dar pot spune cu mâna pe inimă: efortul și nopțile lungi la minister au meritat fiecare secundă”, a declarat Pîslaru, evidențiind provocările întâmpinate în gestionarea fondurilor.

Conform datelor prezentate, ritmul mediu lunar de plată a fondurilor europene a crescut de la 86,6 milioane de euro pe lună în perioada ianuarie 2021 – iunie 2025 la 456,2 milioane de euro în ultimele șase luni ale anului 2025. Aceasta înseamnă că guvernul actual a reușit să lucreze de 5,2 ori mai rapid decât media perioadei anterioare.

De asemenea, performanța în ceea ce privește rambursările efective de la Comisia Europeană este la fel de remarcabilă. Acestea au crescut de la 54 milioane de euro pe lună la 374 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproape de șapte ori mai rapid decât în perioada anterioară. În doar șase luni, s-au realizat 37% din plățile totale și 43% din rambursările totale aferente exercițiului financiar 2021-2027.

Ministrul Pîslaru a menționat și transformările semnificative prin care a trecut Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „În iunie 2025, PNRR era într-un punct critic. Negocierile cu Comisia Europeană erau blocate, aveam o cerere de plată suspendată și o bulibășeală totală în implementare, cu o supracontractare fără număr și culminând cu lipsă totală de transparență și de instrumente de management care să țină lucrurile sub control. Astăzi, lucrurile stau complet diferit”, a explicat el.

Rezultatele PNRR sunt concludente: execuția a crescut de la 6,8 miliarde de euro la 9,7 miliarde de euro, cu 3 miliarde de euro absorbiți doar în ultimele șase luni. Ministrul a renegociat programul și a implementat transparența totală prin Tabloul de bord PNRR, permițând societății să urmărească toate proiectele aflate în derulare.

Privind spre viitor, pentru anul 2026, Dragoș Pîslaru a anunțat ținte ambițioase: „Ținta noastră este dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor europene. Minim 15 miliarde de euro care să ajungă în investiții cheie în spitale, școli, autostrăzi, infrastructură locală și competitivitate economică. Este un efort colectiv, patriotic dacă vreți, prin care modernizăm împreună România.”

Sursa: www.mediafax.ro/economic/dragos-pislaru-romania-a-dublat-absorbtia-fondurilor-europene-in-doar-sase-luni-23667149

Criza de consum în HoReCa: Perspectivele lui Radu Savopol

Industria HoReCa din România, care include hoteluri, restaurante și cafenele, se confruntă cu o situație alarmantă, raportând o scădere a traficului de clienți cuprinsă între 5% și 15% ca urmare a noilor măsuri fiscale. Radu Savopol, președintele HORA (Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România) și cofondator al 5toGo, subliniază că această perioadă de criză va separa operatorii care nu dispun de o strategie pe termen lung de cei care sunt pregătiți să facă față provocărilor.

În urma introducerii acestor măsuri, operatorii din domeniu observă o diminuare semnificativă a numărului de clienți, în special în zonele turistice, unde impactul scăderii valorii voucerelor de vacanță este mai acut decât anticipat. De exemplu, unele hoteluri au raportat o scădere de până la 30% a pachetelor vândute în 2025 comparativ cu anul anterior, iar media pe litoralul românesc se situează între 10% și 15%.

Deși scăderea numărului de tranzacții nu se reflectă imediat în cifra de afaceri datorită creșterii prețurilor, tendința generală este una descendentă. Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, a afirmat că 2025 va fi un an care va confirma maturizarea pieței de capital din România, ceea ce ar putea influența pozitiv și sectorul HoReCa.

Impactul economic asupra unităților HoReCa

La finalul anului 2024, România avea aproximativ 33.000 de unități HoReCa, dar Radu Savopol estimează că acest număr a scăzut cu cel puțin 10% din cauza contextului economic dificil. Chiar și așa, antreprenorii continuă să deschidă noi afaceri, ceea ce ajută la compensarea închiderilor. Totuși, vânzările de business-uri pe platforme online și închirierea spațiilor HoReCa confirmă o tendință de contracție.

„În 2024, existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România, iar acum cred că sunt cu cel puțin 10% mai puține. Totuși, există încă dorința de a deschide noi unități, ceea ce compensează parțial numărul celor închise”, a declarat Savopol. Această situație este agravată de presiunea fiscală cumulată, costurile cu forța de muncă, utilitățile și materiile prime.

Strategii de adaptare și marketing

Radu Savopol subliniază că operatorii din HoReCa trebuie să se adapteze rapid pentru a supraviețui. Aceasta include ajustarea personalului, negocieri mai dure cu furnizorii și optimizarea spațiilor. El avertizează că cei care nu se adaptează riscă să sufere consecințe severe. „Cred că toți operatorii trebuie să se optimizeze, așa cum au făcut după ridicarea restricțiilor pandemice. Vor fi mai puțini angajați și negocieri mai dure cu furnizorii”, a explicat antreprenorul.

În acest context, inițiativele precum secțiunea „DineOut” din aplicația Bolt Food, care oferă discounturi clienților, sunt văzute ca un instrument suplimentar pentru a atrage consumatorii. Totuși, Savopol subliniază că succesul nu se bazează pe discounturi, ci pe un marketing bine gândit și pe oferirea unor experiențe plăcute clienților.

O perioadă de ajustare, nu o criză profundă

În concluzie, Radu Savopol consideră că industria HoReCa nu traversează o criză profundă, ci o perioadă de ajustare normală. Aceasta va tria operatorii care nu au o viziune pe termen lung. Deși operatorii mici sunt cei mai afectați, semnalele pozitive din economie ar putea duce la o revenire a consumului spre sfârșitul anului 2026. „Este o perioadă de ajustare care va separa jucătorii care au intrat în afaceri fără o strategie solidă”, a conchis Savopol.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/criza-de-consum-in-horeca-si-inchideri-de-restaurante-ce-spune-radu-savopol-cofondatorul-5togo-si-presedintele-hora-23667129

ELCEN își prelungește mandatul directorului general provizoriu

Compania Electrocentrale București (ELCEN) continuă să navigheze prin turbulențele administrative, prelungind cu cinci luni mandatul celui de-al doilea director general provizoriu, Mirela-Adriana Pavel. Această decizie vine în urma plasării lui Claudiu Crețu sub control judiciar, o situație care a generat incertitudini în conducerea companiei.

Consiliul de Administrație al ELCEN a decis să extindă mandatul lui Pavel, care a fost numită în funcție la data de 8 noiembrie 2025, inițial pentru o perioadă de două luni. Aceasta ar fi trebuit să își încheie mandatul pe 3 ianuarie 2026, dar, având în vedere circumstanțele, a fost desemnată să rămână la conducerea companiei pentru o perioadă suplimentară.

Decizia de prelungire a mandatului a fost luată cu o lună înainte de expirarea termenului inițial, având în vedere că, pe 8 decembrie 2025, Claudiu Crețu a încetat legal să mai exercite funcția de director general. Această schimbare nu a fost rezultatul unei revocări, ci a fost determinată de împlinirea termenului de 90 de zile de inactivitate.

În acest context, ELCEN se pregătește să demareze procedura de numire a unui nou director general plin, conform termenului legal de cinci luni. Această situație este cu atât mai critică cu cât fostul director general, Claudiu Crețu, a fost suspendat de către Direcția Națională Anticorupție, care a anunțat că acesta, împreună cu directorul comercial Cristian-Andrei-Cornel Zamfiroi, sunt urmăriți penal pentru fapte de corupție.

Claudiu Crețu este acuzat de două infracțiuni de luare de mită, în timp ce Zamfiroi se confruntă cu acuzații de complicitate la luare de mită și de luare de mită. Aceste grave acuzații subliniază problemele sistemice cu care se confruntă ELCEN, cel mai mare producător de energie termică din România, care furnizează căldură pentru aproximativ 550.000 de apartamente din București.

Mirela-Adriana Pavel, noua director general provizoriu, are o experiență de peste două decenii în domeniul juridic și managerial. De asemenea, este membru al Consiliului de Administrație al ELCEN din august 2023 și deține funcția de director al Direcției Avizare, Cadastru și Fonduri Nerambursabile a Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

ELCEN, cu Ministerul Energiei deținând 97,51% din acțiuni, se confruntă cu provocări semnificative în asigurarea unei gestionări eficiente a resurselor sale, având în vedere că este responsabilă pentru 40% din producția de energie termică din România și 90% din furnizarea agentului termic pentru sistemul de termoficare din București.

În concluzie, prelungirea mandatului lui Mirela-Adriana Pavel la conducerea ELCEN este un pas important în încercarea de a stabiliza compania într-un moment de criză, dar rămâne de văzut cum va evolua situația în contextul acuzațiilor de corupție care planează asupra fostei conduceri.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/consiliul-de-administratie-al-elcen-a-prelungit-cu-cinci-luni-mandatul-celui-de-al-doilea-director-general-provizoriu-numit-dupa-plasarea-lui-claudiu-cretu-sub-control-judiciar-23667104

Creșterea înmatriculărilor de autoturisme noi în 2025

Într-o evoluție pozitivă pentru piața auto din România, înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o creștere semnificativă de 4,7% în anul 2025 comparativ cu anul anterior. Această informație a fost comunicată luni de către Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA), evidențiind o tendință favorabilă în sectorul auto.

În luna decembrie a anului 2025, situația a fost și mai promițătoare, cu o explozie a înmatriculărilor de autoturisme noi, care au crescut cu 58,4% față de decembrie 2024. Acest salt a dus la un total de 21.203 unități înmatriculate, ceea ce subliniază o revitalizare a interesului consumatorilor pentru achiziția de vehicule noi.

În ceea ce privește autoturismele pur electrice, acestea au înregistrat o creștere modestă de doar 1,4% față de decembrie 2024, ajungând la un volum de 1.354 unități. Această cifră sugerează că, deși există un interes crescut pentru vehiculele electrice, tranziția către electrificare se desfășoară într-un ritm mai lent în comparație cu modelele tradiționale.

Pe parcursul întregului an 2025, numărul total de autoturisme noi înmatriculate a atins cifra impresionantă de 155.855 unități, marcând o creștere de 4,7% față de 2024. Această tendință ascendentă este un semn clar al unei piețe auto în expansiune, care se adaptează la cerințele consumatorilor și la schimbările din industrie.

Topul mărcilor de autoturisme înmatriculate

APIA a prezentat și un clasament al celor mai populare mărci de autoturisme înmatriculate în luna decembrie 2025. Pe primul loc se află Dacia, cu un impresionant număr de 6.796 unități, urmată de Renault cu 2.638 unități. Toyota se situează pe locul trei, cu 1.704 unități, iar Skoda și Hyundai completează topul cu 1.148, respectiv 1.122 unități înmatriculate.

Volkswagen, Ford, KGM, MG și BMW sunt alte mărci care au reușit să își mențină o prezență semnificativă pe piața românească, fiecare dintre acestea având înmatriculări notabile: Volkswagen cu 1.043 unități, Ford cu 833, KGM cu 630, MG cu 526 și BMW cu 491 unități.

Aceste date nu doar că reflectă preferințele consumatorilor români, dar și competitivitatea pieței auto din România, care continuă să se dezvolte și să se diversifice, adaptându-se la nevoile și așteptările clienților.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/inmatricularile-de-autoturisme-noi-au-crescut-cu-47-in-2025-ce-marci-sunt-in-top-23667085