Prosus, acționarul majoritar al eMAG, avertizează că regulile UE frânează investițiile în Europa

Fabricio Bloisi, directorul general al Prosus, a tras un semnal de alarmă cu privire la impactul regulilor de concurență impuse de Uniunea Europeană asupra planurilor de investiții ale grupului. Acesta a declarat că aceste reglementări limitează capacitatea Prosus de a investi până la 15 miliarde de dolari în Europa, în urma recentului acord de preluare a Just Eat Takeaway, o tranzacție evaluată la 4,1 miliarde de euro, conform informațiilor furnizate de Financial Times.

Prosus, care deține o participație majoritară în eMAG, a subliniat că intențiile sale de a contribui semnificativ la dezvoltarea sectorului livrărilor de mâncare în Europa sunt frânate de condițiile stricte impuse de Bruxelles. Bloisi a afirmat că grupul este „dispus” să investească suplimentar, având ca obiectiv crearea unui „campion tehnologic european” evaluat la 100 de miliarde de dolari.

Comisia Europeană a aprobat recent achiziția Just Eat, dar cu condiția ca Prosus să își reducă participația de 27% în Delivery Hero, un competitor important din Berlin, și să renunțe la locul său în consiliul de administrație al acestei companii. Această decizie a fost primită cu critici din partea lui Bloisi, care a declarat: „Tocmai am făcut o achiziție, ne-am angajat să investim între 10 și 15 miliarde de dolari în Europa, iar recomandarea pe care am primit-o a fost să vindem active.”

În contextul acestor declarații, Merz a avertizat că Europa riscă să devină un simplu pion economic în fața puterilor economice precum SUA și China. Această îngrijorare este amplificată de faptul că tot mai multe companii europene, inclusiv mari grupuri de telecomunicații precum Telefónica și Deutsche Telekom, solicită relaxarea regulilor privind fuziunile pentru a putea concura mai eficient cu rivalii lor din afaceri.

Prosus, un grup internațional de investiții în tehnologie listat la Bursa din Amsterdam și parte a conglomeratului sud-african Naspers, deține participații în diverse domenii, inclusiv livrări de mâncare, comerț online și servicii digitale. Bloisi a criticat lipsa de aplicare a recomandărilor din raportul din 2024 al lui Mario Draghi, care sublinia necesitatea relaxării regulilor de fuziune pentru a sprijini crearea de „campioni europeni”.

„Raportul Draghi spune că avem nevoie de campioni locali. Asta nu este mentalitatea Comisiei Europene de astăzi; mentalitatea este «să ne uităm la concurența internă». Cred că este o mare greșeală”, a adăugat Bloisi. El a subliniat că, dacă mentalitatea europeană nu se va schimba, continentul va deveni irelevant din punct de vedere tehnologic.

În septembrie, Draghi a criticat „inacțiunea” Uniunii Europene din ultimul an, avertizând că acest lucru amenință nu doar competitivitatea, ci și suveranitatea Europei.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/prosus-actionarul-majoritar-al-emag-avertizeaza-ca-regulile-ue-franeaza-investitiile-in-europa-23663387

Stațiunile de schi din Bulgaria: Cele mai accesibile destinații din Europa

În sezonul 2025–2026, stațiunile de schi din Bulgaria continuă să se evidențieze ca fiind printre cele mai ieftine opțiuni din întreaga Europă. Destinații precum Bansko și Borovets atrag un număr tot mai mare de turiști români, dornici de a se bucura de peisajele montane și de sporturile de iarnă fără a-și goli portofelele. Cu deschiderea sezonului la Bansko, care a avut loc pe 13 decembrie, atenția se îndreaptă spre prețurile abonamentelor de schi, care variază semnificativ în funcție de tipul de abonament și de facilitățile oferite.

Prețurile pentru abonamentele de schi sunt extrem de competitive. De exemplu, un abonament sezonier pentru adulți în Bansko costă 1.700 de leva, echivalentul a aproximativ 869 euro. Același tarif se aplică și pentru abonamentele anuale, ceea ce face ca Bansko să fie o alegere atrăgătoare pentru schiorii pasionați. În plus, pentru studenți, elevi și pensionari, un abonament sezonier este disponibil la prețul de 1.600 leva, adică aproximativ 818 euro. Copiii cu vârste între 7 și 11,99 ani plătesc 900 leva, în jur de 460 euro, iar cei mai mici, cu vârsta de până la 6,99 ani, beneficiază de un tarif simbolic de 100 leva, echivalentul a 51 euro.

Sezonul de schi în Bansko se va desfășura între 1 decembrie 2025 și 12 aprilie 2026, fără diferențe de preț între abonamentele sezoniere și cele anuale, ceea ce adaugă un plus de atractivitate pentru cei care doresc să schieze pe parcursul întregii ierni.

În Pamporovo, prețurile abonamentelor de sezon sunt ușor mai ridicate. Abonamentul standard pentru întreg sezonul costă 1.906,93 leva, adică aproximativ 975 euro. De asemenea, stațiunea oferă opțiuni mai accesibile, cum ar fi un abonament pentru duminica dimineața, la prețul de 43 leva (aproximativ 22 de euro) și un abonament pentru două zile la 102 leva, echivalentul a 52 euro. Deși data oficială de deschidere a sezonului de schi la Pamporovo nu a fost încă anunțată, ofertele promoționale sunt valabile până pe 15 decembrie, iar prețurile pentru adulți sunt de 1.900 leva (aproximativ 972 euro) și 1.300 leva pentru copii și tineri până la 22 de ani, adică 665 euro.

Stațiunea Borovets a actualizat, de asemenea, structura de prețuri pentru sezonul de iarnă. Un abonament sezonier standard cu schi nocturn pentru adulți costă 1.994,95 leva, aproape 1.020 euro, în timp ce pentru copii și tineri până la 22 de ani, prețul este de 1.365,17 leva, sau aproximativ 698 euro. O nouă opțiune a fost introdusă: un abonament anual cu schi nocturn inclus, la prețul de 2.303,97 leva, echivalentul a 1.178 euro. Borovets se pregătește să primească schiorii pentru primele coborâri ale sezonului pe 27 decembrie.

Astfel, Bulgaria se menține ca o destinație de top pentru iubitorii sporturilor de iarnă, oferind prețuri accesibile și facilități variate, ceea ce o face o alegere ideală pentru familii și grupuri de prieteni care doresc să se bucure de zăpadă fără a depăși bugetul.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/statiunile-de-schi-din-bulgaria-raman-printre-cele-mai-ieftine-din-europa-23663388

România, exportator net de energie în prima zi de Crăciun

În prima zi de Crăciun, România a demonstrat o schimbare semnificativă în consumul de energie electrică și gaze naturale, devenind exportator net de energie. De la primele ore ale Ajunului, consumul de energie a scăzut considerabil în gospodării și companii, ceea ce a permis ca o parte semnificativă din producție să fie direcționată către export.

Conform datelor furnizate de Transelectrica, la ora 13:30, consumul de energie electrică în România era de 5.306 MW, în timp ce producția atingea 7.108 MW. Aceasta a generat un surplus de 1.802 MW, care a fost exportat. Comparativ cu săptămâna anterioară, consumul a fost cu aproximativ 2.000 MW mai mic decât într-o zi lucrătoare obișnuită și cu aproape 1.700 MW sub nivelul de consum dintr-o zi de weekend.

Sursele de energie utilizate

Resursa principală care a contribuit la producția de energie a fost vântul, care a generat 2.092 MW, reprezentând 29,5% din total. Hidrocarburile au avut un aport de 1.732 MW, echivalent cu 24,4%, iar energia nucleară a contribuit cu 1.334 MW, adică 18,7%. Spre deosebire de Paște, când energia solară a avut un aport semnificativ, în prima zi de Crăciun, contribuția energiei solare a fost minimă, cu doar 276 MW, adică 3,8% din total.

Consumul de gaze naturale

În ceea ce privește gazele naturale, la ora 13:00, România avea un consum de 57,1 milioane de metri cubi pe zi. Dintre acestea, producția internă era de 23,9 milioane de metri cubi, iar din depozitele constituite între 1 aprilie și 1 noiembrie s-au extras 21,8 milioane de metri cubi. Importurile, în special prin Punctul de interconexiune Negru Vodă 1, erau de 11,4 milioane de metri cubi pe zi, iar exporturile se ridicau la 11,6 milioane de metri cubi, destinate în principal către Ungheni și Csanadpalota.

Stocurile de gaze naturale

România se află într-o poziție favorabilă în ceea ce privește stocurile de gaze naturale, având peste 78% din depozite pline, ceea ce este semnificativ mai mult decât media europeană de 66,1%. Această capacitate de stocare asigură o stabilitate în aprovizionarea cu gaze naturale pe parcursul sezonului rece, având în vedere că suntem pe locul 4 în Uniunea Europeană în ceea ce privește stocurile disponibile.

Aceste date subliniază nu doar eficiența României în gestionarea resurselor energetice, ci și importanța strategică a țării în contextul regional, având capacitatea de a exporta energie și gaze naturale în perioade de consum scăzut.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/cat-curent-si-gaze-naturale-consuma-romanii-in-prima-zi-de-craciun-de-la-primele-ore-ale-ajunului-romania-este-exportator-net-de-energie-23663314

Previziuni salariale pentru Europa în 2026: România și Ucraina pe minus

În 2026, se preconizează o creștere a salariilor reale în majoritatea țărilor europene, cu Turcia în frunte, estimându-se o creștere de 8,1%. Acest raport, realizat de Banca Centrală Europeană, arată o redresare semnificativă a salariilor după scăderile drastice cauzate de inflația ridicată din 2022. Salariile nominale au crescut mai repede decât prețurile, oferind astfel europenilor o putere de cumpărare mai mare.

Tendințe salariale: Turcia domină creșterile

Conform studiului „Tendințe salariale 2025-2026” al ECA, Turcia se distinge printr-o creștere reală a salariilor de 8,1% în 2026, depășind deja o creștere de 5,1% în 2025. Steven Kilfedder, șeful departamentului de analiză a produselor la ECA, subliniază că această situație este rezultatul unor creșteri salariale și inflații mult mai mari decât în alte țări europene.

România și Ucraina: singurele țări cu scăderi salariale

În contrast cu majoritatea țărilor europene, România și Ucraina se află pe o traiectorie descendentă, cu scăderi de -0,9% și respectiv -3,2% în salariile reale. Previziunile pentru 2026 indică o continuare a acestei tendințe negative pentru România, cu o scădere estimată de -0,7%. Această situație este alarmantă, având în vedere că în 23 din cele 25 de țări europene analizate, salariile reale vor crește.

Creșterea salariilor în Europa de Est

Raportul ECA preconizează o creștere medie a salariilor reale de 1,4% în 2025 și de 1,7% în 2026 în cele 25 de țări analizate. Țările din Europa de Est, precum Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Bulgaria, se așteaptă să aibă cele mai mari creșteri, beneficiind de o dezvoltare economică mai rapidă și de o productivitate crescută.

Marile economii europene sub media regională

Printre marile economii europene, Franța se află pe primul loc, urmată de Germania, Italia și Regatul Unit. Marea Britanie va înregistra cea mai mică creștere a salariilor reale, de doar 1,1%, deși se preconizează o îmbunătățire față de 2025. Kilfedder explică faptul că, deși Marea Britanie va avea cele mai mari creșteri salariale, acestea vor fi erodate parțial de o inflație superioară comparativ cu alte țări.

Concluzie: O situație alarmantă pentru România

În concluzie, previziunile salariale pentru 2026 arată o situație îngrijorătoare pentru România, care se află pe o tendință descendentă în contrast cu majoritatea țărilor europene. Această realitate subliniază necesitatea unor măsuri economice urgente pentru a îmbunătăți puterea de cumpărare a cetățenilor și a asigura o dezvoltare sustenabilă a economiei.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/europa-2026-previziuni-salariale-tarile-cu-cele-mai-mari-cresteri-romania-si-ucraina-singurele-pe-minus-23663260

Aurul, argintul și platina ating maxime istorice într-un nou raliu al metalelor prețioase

Piața metalelor prețioase a experimentat o explozie a prețurilor, cu aurul, argintul și platina atingând noi maxime istorice. Această tendință ascendentă este alimentată de cererea crescută pentru active de refugiu, în contextul așteptărilor privind o relaxare a politicii monetare în Statele Unite și a tensiunilor geopolitice care afectează stabilitatea globală. În acest climat incert, investitorii se îndreaptă tot mai mult spre metale prețioase, percepute ca fiind o protecție împotriva volatilității piețelor financiare.

Argintul atinge un nou maxim istoric

Recent, prețul argintului a continuat să crească, apropiindu-se de pragul de 73 de dolari pe uncie, stabilind un nou record istoric. Această creștere a fost susținută de deciziile Rezervei Federale a SUA, care a menținut o politică monetară favorabilă, anticipând o relaxare a dobânzilor în anul următor. Tensiunile geopolitice din America au contribuit, de asemenea, la creșterea cererii pentru metalul alb, care a fost tranzacționat la 72,39 dolari pe uncie, înregistrând o creștere de 1,20% la ora 13:18 CET.

Aurul depășește pragul de 4.500 de dolari

Aurul a atins un nou maxim istoric de 4.500 de dolari pe uncie, extinzându-și raliul în perioada sărbătorilor de Crăciun. Această evoluție reflectă tendința investitorilor de a căuta active de refugiu, în contextul incertitudinilor geopolitice și a tensiunilor globale. După decizia Rezervei Federale de a reduce dobânda de referință, aurul a fost tranzacționat la 4.508,13 dolari pe uncie, înregistrând o creștere de 0,24%.

Platina înregistrează o creștere spectaculoasă

Platina a avut o evoluție remarcabilă, atingând un maxim istoric de 2.276 de dolari pe uncie, cu o creștere de 8,5% într-o singură zi. Acest preț reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pentru acest metal, depășind recordul anterior stabilit în martie 2008. La ora 15:23 ET, platina era cotată la 2.273 de dolari pe uncie, în timp ce aurul și argintul continuau să înregistreze creșteri semnificative.

Contextul economic și geopolitic

Creșterea prețurilor metalelor prețioase este strâns legată de deciziile economice ale Rezervei Federale și de climatul geopolitic global. Investitorii sunt din ce în ce mai îngrijorați de instabilitatea economică și de posibilele conflicte internaționale, ceea ce îi determină să se îndrepte spre metale prețioase ca soluție de protecție. În acest context, aurul, argintul și platina nu sunt doar active de refugiu, ci și indicatori ai sănătății economice globale.

Concluzie

În concluzie, raliul actual al metalelor prețioase subliniază importanța acestora în portofoliile investitorilor, în special în vremuri de incertitudine. Cu fiecare maxim istoric atins, aurul, argintul și platina își reafirmă statutul de refugiu sigur, atrăgând atenția investitorilor din întreaga lume.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/aurul-argintul-si-platina-ating-maxime-istorice-intr-un-nou-raliu-al-metalelor-pretioase-23663182