Un nou val de concedieri la Bosch România

Compania germană Bosch a anunțat recent un val de concedieri care va afecta semnificativ angajații săi din Timișoara. Până în anul 2030, peste 500 de angajați vor fi disponibilizați, ceea ce reprezintă o parte dintr-un plan global de restructurare al grupului. Această decizie vine în contextul în care Bosch Global Business Services intenționează să renunțe la aproximativ 3.400 de locuri de muncă la nivel mondial.

Conform comunicatului oficial al companiei, această măsură este necesară pentru a asigura competitivitatea pe termen lung a diviziei. „Pentru a se poziționa eficient în contextul cererii stagnante preconizate pentru servicii și ținând cont de potențialele de productivitate existente în mediul de servicii, Bosch Global Business Services intenționează să reducă în total aproximativ 3.400 de locuri de muncă la nivel mondial până la finalul anului 2030”, se arată în comunicat.

În România, Bosch Timișoara va ajusta aproximativ 510 poziții până la sfârșitul anului 2030. Această reducere va fi realizată gradual, pentru a permite implementarea celor mai bune măsuri de sprijin pentru angajați și pentru a asigura continuitatea activităților de business ale companiei în regiune.

Aceste concedieri nu sunt un caz izolat. Recent, au fost anunțate și restructurări la fabrica Bosch din Jucu, județul Cluj, unde aproximativ 170 de posturi vor fi desființate începând cu 1 decembrie 2025. Restructurările vizează atât poziții de conducere, cât și posturi tehnice, ceea ce subliniază o tendință alarmantă în sectorul industrial din România.

Aceste măsuri de concediere ridică întrebări serioase cu privire la viitorul locurilor de muncă în industria tehnologică din România, în condițiile în care companiile mari caută să se adapteze la o piață în continuă schimbare și la provocările economice globale.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/un-nou-val-de-concedieri-la-bosch-romania-compania-va-renunta-gradual-la-peste-500-de-angajati-din-timisoara-23656404

Bolojan, despre Petrom: Nu s-a pus problema ca OMV să se retragă din România

Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu există motive de îngrijorare în legătură cu posibila retragere a companiei OMV din România. În cadrul unei intervenții la emisiunea Friendly Fire, Bolojan a subliniat importanța proiectelor în desfășurare, menționând în mod special Neptun Deep, un proiect de amploare ce implică investiții de 4 miliarde de euro.

Negocieri pentru creșterea redevențelor

Guvernul român a demarat negocieri pentru creșterea redevențelor cu 40%, având în vedere un litigiu existent legat de aspectele contractuale. Premierul a specificat că termenul limită pentru prelungirea unei licențe de explorare în Marea Neagră a fost ieri, iar negocierile au inclus atât contractul de exploatare a puțurilor, cât și prelungirea licenței. Bolojan a exprimat optimismul că, în urma acestor negocieri, statul român va beneficia de venituri mai mari.

Impactul anunțului asupra pieței

Reacția pieței a fost rapidă după anunțul lui Ilie Bolojan privind negocierile cu OMV Petrom. Grupul a decis să renunțe la arbitrajul internațional, ceea ce va conduce la o creștere a veniturilor pentru stat.

Obligațiile de mediu preluate de companie

Premierul a menționat că obligațiile de mediu nu mai sunt în sarcina statului român, ci vor fi asumate de companie, ceea ce implică sume semnificative, estimate la câteva sute de milioane de euro. Aceste litigii și penalități au fost deja rezolvate, conform declarațiilor lui Bolojan.

Contextul regional și impactul situației din Marea Neagră

Într-o discuție despre plecarea companiilor mari din România și venirea unor companii regionale mai mici, premierul a explicat că dezvoltarea țării a fost influențată de integrarea în NATO și Uniunea Europeană, care au adus siguranță și acces la piețe mari. Bolojan a recunoscut că războiul din Ucraina generează nesiguranță, ceea ce afectează apetitul pentru investiții. Totuși, el a subliniat că predictibilitatea în anii următori va beneficia atât bugetul de stat, cât și compania Petrom, stimulând astfel investițiile și dezvoltarea pe piețele regionale.

Concluzii

Ilie Bolojan a reușit să transmită un mesaj de stabilitate și încredere în viitorul investițiilor în România, subliniind importanța negocierilor cu OMV și impactul acestora asupra economiei naționale. În ciuda provocărilor externe, premierul se arată optimist cu privire la perspectivele de dezvoltare ale sectorului energetic românesc.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/bolojan-despre-petrom-nu-s-a-pus-problema-ca-omv-sa-se-retraga-din-romania-23656265

Reacția comercianților online din România după aprobarea „taxei Temu”

Comercianții online din România, care au semnalat în mod repetat inechitatea competitivă generată de operatorii extracomunitari, își exprimă satisfacția față de introducerea taxării coletelor provenite din afara Uniunii Europene. Această măsură, care se află pe cale de a fi promulgată, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Această decizie este văzută ca o oportunitate de a restabili echilibrul pe piața locală, afectată de giganți asiatici precum Temu, Shein și AliExpress.

Noua legislație prevede o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar cu o valoare sub 150 de euro, parte a unui pachet de măsuri fiscale care a fost declarat constituțional de Curtea Constituțională a României (CCR) în urma dezbaterilor recente. Această taxă logistică va fi aplicată pentru gestionarea fluxurilor de bunuri care intră în România din afara Uniunii Europene, având ca scop protejarea comercianților autohtoni.

„Concurența neloială” și impactul asupra pieței

Oficialii Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO) consideră că introducerea acestei taxe reprezintă un prim pas necesar pentru a restabili o balanță corectă în comerțul electronic. Cristian Pelivan, director executiv al ARMO, a subliniat că comercianții români se confruntă cu o concurență neloială, deoarece nu beneficiază de aceleași condiții ca și cei din afara Uniunii Europene. Aceasta a dus la o scădere semnificativă a vânzărilor pentru magazinele locale, care nu pot concura cu prețurile scăzute oferite de companiile asiatice, susținute de subvenții și scutiri de taxe.

Pelivan a explicat că taxarea coletelor cu o valoare sub 150 de euro este esențială nu doar pentru a proteja comercianții locali, ci și pentru a asigura respectarea normelor de siguranță și calitate. El a subliniat că multe dintre produsele importate nu respectă standardele europene, punând astfel în pericol consumatorii români.

Pierderi estimate pentru bugetul național

Analizele efectuate de ARMO arată că lipsa taxării coletelor extracomunitare generează pierderi semnificative la bugetul de stat. Iancu Guda, expert în domeniu, a estimat că România pierde anual aproximativ un miliard de euro din cauza neimpozitării acestor bunuri. Această sumă ar putea fi generată dacă produsele ar fi fost comercializate de companii românești, care ar fi contribuit astfel la economia națională prin taxe și impozite.

Conform datelor, în acest an s-au estimat aproximativ 78 de milioane de colete care au intrat în România, majoritatea provenind din alte state europene, în special din Ungaria. Această situație subliniază necesitatea urgentă de a implementa măsuri care să asigure o competiție echitabilă și să protejeze interesele comercianților locali.

Concluzie

În concluzie, introducerea „taxei Temu” este văzută ca un pas necesar pentru a restabili echilibrul pe piața de comerț electronic din România. Aceasta nu doar că va ajuta comercianții autohtoni să concureze mai bine, dar va și contribui la protejarea consumatorilor de produse de calitate inferioară. Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile la provocările legate de aplicarea acestor reglementări și cum vor fi gestionate fluxurile de bunuri extracomunitare în viitor.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/reactia-comerciantilor-online-din-romania-dupa-ce-taxa-temu-a-trecut-de-ccr-cat-trebuie-platit-pentru-coletele-din-afara-ue-din-1-ianuarie-23656258

Mesajul conducerii ROMGAZ după hotărârea de prelungire a explorării în Neptun Deep

Compania de stat ROMGAZ își reafirmă angajamentul ferm de a investi în activitățile de explorare din Marea Neagră, în urma deciziei Executivului de a prelungi faza curentă de explorare în cadrul perimetrului XIX Neptun, zona de apă adâncă Neptun Deep. Această hotărâre a Guvernului, care include și renunțarea partenerilor de la OMV Petrom la arbitrajul internațional, subliniază importanța proiectelor de investiții pentru asigurarea securității energetice a României.

Conducerea ROMGAZ consideră că aprobarea Actului adițional nr. 7 la Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul Neptun este un semn clar de sprijin pentru investițiile în domeniul energetic. Aceasta va contribui la crearea unui mediu investițional sănătos, atât pentru economie, cât și pentru consumatori. În acest context, premierul a declarat că România va obține o parte echitabilă din exploatarea resurselor sale.

În plus, OMV Petrom a anunțat că deschiderea acestui nou capitol pentru securitatea energetică a României este un pas important, iar obligațiile istorice de mediu, estimate la aproximativ 600 de milioane de euro, vor fi suportate de companie. Impactul net al acestor convenții va fi evaluat și comunicat în primul trimestru din 2026.

ROMGAZ, în calitate de co-titular al proiectului, a achiziționat acțiunile deținute anterior de ExxonMobil, devenind astfel partener în explorarea resurselor din Neptun Deep. Compania subliniază că activitatea de explorare este esențială pentru identificarea și evaluarea potențialului energetic al perimetrelor concesionate, având un rol crucial în strategia de dezvoltare a ROMGAZ.

În continuare, ROMGAZ va desfășura lucrări de dezvoltare a zăcămintelor Domino și Pelican Sud, concomitent cu activități de explorare, inclusiv forajul sondei Anaconda-1, care va începe imediat după finalizarea forajului de dezvoltare. Această sondă este amplasată în zona de apă adâncă a Mării Negre, unde adâncimea apei variază între 100 și 2.000 de metri.

Proiectul Anaconda-1 are ca scop evaluarea potențialului resurselor de hidrocarburi și va implica costuri estimate la aproximativ 62 de milioane de dolari SUA. ROMGAZ și OMV Petrom vor colabora în cadrul acestui proiect, având obligația de a respecta termenii acordului de concesiune.

În concluzie, prelungirea fazei de explorare în Neptun Deep reprezintă un succes al negocierilor între Guvernul României și partenerii din proiect, având un impact pozitiv asupra securității energetice naționale. ROMGAZ se angajează să continue investițiile în sectorul energetic, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a economiei românești.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/mesajul-conducerii-romgaz-dupa-hotararea-de-prelungire-a-explorarii-in-neptun-deep-si-decizia-partenerilor-din-proiect-de-a-renunta-la-arbitrajul-international-23656217

OMV Petrom renunță la arbitrajul de la Paris privind Neptun Deep

OMV Petrom, operatorul perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, a anunțat recent că deschide un nou capitol pentru securitatea energetică a României. Această declarație a fost făcută în contextul în care Ilie Bolojan, oficial al companiei, a detaliat Hotărârea de Guvern adoptată marți seară, care prelungeste perioada de explorare a unei sonde din Neptun Deep. Actul adițional adoptat de executiv stipulează că OMV Petrom va renunța la litigiul de la Paris și la procesele din instanțele românești.

Într-o informare transmisă Bursei de Valori București (BVB), OMV Petrom a subliniat că obligațiile istorice de mediu și abandonare, estimate la aproximativ 600 de milioane de euro, vor fi suportate de companie pe propriile costuri. Impactul net al acordurilor convenite cu Guvernul României este în curs de evaluare și va fi comunicat în primul trimestru din 2026.

Declarațiile Christinei Verchere, CEO OMV Petrom

Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, a declarat: „OMV Petrom a fost și rămâne un partener de durată pentru România în dezvoltarea resurselor naturale ale țării. Istoric, industria petrolieră din România a avut un rol important în economie. Împreună cu statul român, deschidem acum următorul capitol pentru sectorul energetic, asigurând continuitate și creșterea prezenței regionale a României.”

Verchere a subliniat că OMV Petrom își propune să continue explorarea și dezvoltarea oportunităților de amploare pentru resursele de gaze naturale în ape de mare adâncime, concentrându-se și pe dezvoltarea zăcămintelor mature din România.

Proiectele de dezvoltare și explorare

OMV Petrom, împreună cu Romgaz, continuă dezvoltarea Neptun Deep, cu investiții estimate de până la 4 miliarde EUR. Proiectul progresează conform planului, având ca obiectiv obținerea primelor gaze naturale în 2027. Activitățile cheie sunt în desfășurare pentru a debloca resurse recuperabile estimate la aproximativ 100 miliarde metri cubi. Forajul este în curs în zăcământul Pelican Sud, iar platforma va fi mutată la zăcământul Domino pentru a fora cele șase sonde rămase.

În ceea ce privește explorarea viitoare offshore, OMV Petrom a contractat platforma Transocean Barents pentru a începe forajul, imediat după finalizarea sondelor de dezvoltare în Neptun Deep. Sonda Anaconda-1 va fi forată în ape cu adâncime de aproximativ 1.500 de metri, la 200 km de Constanța, cu o adâncime totală estimată de aproape 3.800 de metri, costul total planificat fiind de până la 90 de milioane EUR.

Continuarea activităților de explorare onshore

Compania subliniază importanța continuării explorării onshore pentru a asigura nevoile energetice ale României. Aceste activități includ investiții pentru studii seismice și foraj, ca urmare a recentei extinderi a licenței de explorare onshore în 7 perimetre. De asemenea, OMV Petrom a început procesul de extindere a acordurilor petroliere de producție cu 15 ani, până în 2043, împreună cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.

În acest context, OMV Petrom și statul român au convenit asupra unui set de obiective legale și contractuale, inclusiv soluționarea unor aspecte esențiale pentru viitoarele investiții în explorare și producție în România. Aceste obiective includ modificări ale redevențelor și impozitării specifice, întărind stabilitatea fiscală pe viitor.

Investiții și contribuții la bugetul statului

Conform datelor grupului, OMV Petrom este cel mai mare investitor din sectorul energetic românesc, cu aproximativ 20 de miliarde EUR investiți în ultimii 20 de ani. De asemenea, compania este cel mai mare contribuabil la bugetul statului, cu aproximativ 44 de miliarde EUR în taxe și dividende plătite între 2005 și 2024. OMV Petrom furnizează aproximativ o treime din cererea României pentru gaze naturale și carburanți și până la 10% din energia electrică generată local.

În concluzie, OMV Petrom își reafirmă angajamentul față de România și continuarea colaborării cu autoritățile pentru a asigura securitatea energetică a țării, în ciuda provocărilor și schimbărilor din peisajul energetic global.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/prima-reactie-a-omv-petrom-dupa-ce-ilie-bolojan-a-anuntat-ca-renunta-la-arbitrajul-de-la-paris-privind-neptun-deep-declaratiile-christinei-verchere-23656156

Creșterea taxelor locale și introducerea „taxei Temu” din 2026

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis, miercuri, că al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii respectă legea fundamentală și poate fi astfel promulgat. Această decizie deschide calea pentru creșterile de taxe și impozite incluse în actul normativ, care vor intra în vigoare începând cu anul 2026. Printre modificările semnificative se numără majorarea taxelor locale și impozitul pe câștigurile de la bursă, precum și introducerea unei noi taxe, denumită „taxa Temu”. Aceasta din urmă se va aplica pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene.

Decizia CCR și impactul asupra bugetului

Decizia CCR a fost luată după ce a respins sesizarea depusă de aleșii Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care contestau constituționalitatea legii. Judecătorii au declarat că obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice a fost respinsă, permițând astfel Guvernului să implementeze măsurile fiscale. Pachetul de măsuri fiscale, adoptat de Executiv la finalul lunii august și trecut de Parlament prin asumarea răspunderii pe 1 septembrie, este considerat un pas decisiv pentru România, având un impact estimat de 3,7 miliarde de lei asupra bugetului.

Detalii despre „taxa Temu” și alte măsuri fiscale

„Taxa Temu” va fi instituită începând cu 1 ianuarie 2026 și va impune o taxă logistică de 25 lei pentru fiecare colet care conține bunuri cu valoare comercială sub 150 euro, provenind din afara Uniunii Europene. Obligația de plată revine furnizorului bunurilor sau entității care facilitează vânzarea la distanță. De asemenea, impozitul pe câștigurile de la bursă va fi majorat, iar impozitul pe venituri din investiții și criptomonede va crește de la 10% la 16%.

Modificări în impozitarea proprietăților și vehiculelor

Printre modificările aduse de pachetul de măsuri fiscale se numără și creșterea valorii impozabile pentru locuințe. Astfel, pentru locuințele cu utilități, valoarea impozabilă va crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp, iar pentru cele fără utilități, de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp. De asemenea, se va aplica o taxă suplimentară de 0,9% pentru clădirile rezidențiale evaluate la peste 2,5 milioane lei. Impozitul auto va fi calculat în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică a vehiculului, promovând astfel principiul „poluatorul plătește”. Mașinile electrice vor beneficia de o taxă fixă de 40 lei pe an.

Reacții și perspective

Reacția comercianților online din România a fost una de îngrijorare după ce „taxa Temu” a fost aprobată. Aceștia subliniază că impozitarea coletelor din afara Uniunii Europene va afecta competitivitatea pe piața locală. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a justificat măsurile prin necesitatea de a depăși perioada economică dificilă și a subliniat că multe dintre acestea erau angajamente asumate în cadrul PNRR, care nu au fost implementate anterior. Pachetul de măsuri fiscale se transformă astfel într-un instrument esențial pentru redresarea economică a României.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/taxele-locale-si-impozitul-pe-castigurile-de-la-bursa-vor-creste-din-2026-se-introduce-taxa-temu-dupa-decizia-ccr-privind-al-doilea-pachet-de-masuri-fiscale-23656078