Creșterea taxelor locale și introducerea „taxei Temu” din 2026

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis, în data de 10 decembrie 2025, că al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii respectă legea fundamentală și poate fi astfel promulgat. Această decizie deschide calea pentru creșterea taxelor locale și a impozitului pe câștigurile de la bursă, care vor intra în vigoare începând cu anul 2026. Printre modificările semnificative se numără introducerea „taxei Temu”, o măsură controversată care va afecta comercianții online.

Decizia CCR a fost luată după ce judecătorii au respins sesizarea depusă de aleșii Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care contestau constituționalitatea legii. Aceasta a fost adoptată la finalul lunii august 2025 și a fost prezentată ca un pas decisiv pentru îmbunătățirea situației economice a României, având un impact estimat asupra bugetului de 3,7 miliarde de lei.

Detalii despre pachetul de măsuri fiscale

Al doilea pachet de măsuri fiscale, adoptat pe 1 septembrie 2025, a fost trecut de Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului, fără votul plenului. Măsurile incluse în acest pachet vizează eficientizarea resurselor publice și redresarea economică, fiind parte din angajamentele asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța acestor măsuri, afirmând că ele sunt esențiale pentru a face față provocărilor economice și pentru a proteja cetățenii de o situație și mai dificilă. Printre măsurile incluse se numără majorarea impozitelor locale, care va afecta în mod direct proprietarii de locuințe și afaceri.

Impactul asupra impozitelor locale și introducerea „taxei Temu”

Conform sintezelor economice, impozitele locale pe locuințe vor crește semnificativ. De exemplu, valoarea impozabilă pentru locuințele cu utilități va crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp, iar pentru cele fără utilități, de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp. De asemenea, se va aplica o taxă suplimentară de 0,9% pentru clădirile rezidențiale evaluate la peste 2,5 milioane lei.

O altă măsură controversată este introducerea „taxei Temu”, care va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2026. Aceasta va impune o taxă logistică de 25 lei pentru fiecare colet provenit din afara Uniunii Europene, cu o valoare comercială sub 150 euro. Obligația de plată revine furnizorului bunurilor sau entității care facilitează vânzarea la distanță.

Reacții și implicații

Reacțiile comercianților online din România au fost variate, unii salutând introducerea acestei taxe ca pe o măsură necesară pentru a echilibra competiția cu operatorii din afara Uniunii Europene. Cu toate acestea, există temeri că aceste măsuri vor duce la creșterea prețurilor pentru consumatori și la o scădere a vânzărilor pentru comercianții locali.

În concluzie, decizia CCR de a valida al doilea pachet de măsuri fiscale va avea un impact semnificativ asupra economiei românești, iar introducerea „taxei Temu” va schimba modul în care sunt gestionate importurile din afara Uniunii Europene. Aceste măsuri sunt parte dintr-o strategie mai amplă de redresare economică, dar efectele lor pe termen lung rămân de văzut.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/taxele-locale-si-impozitul-pe-castigurile-de-la-bursa-vor-creste-din-2025-de-introduce-taxa-temu-dupa-decizia-ccr-privind-al-doilea-pachet-de-masuri-fiscale-23656078

Taxele pe coletele din afara UE: O nouă realitate economică începând cu 1 ianuarie 2026

Începând cu 1 ianuarie 2026, România va implementa o nouă măsură fiscală care va afecta semnificativ comerțul online. Coletele cu o valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, în special din țări precum China și Turcia, vor fi supuse unei taxe de 25 de lei. Această decizie vine ca parte a unei legi care majorează taxele locale și care a fost deja aprobată de Parlament.

Conform noii reglementări, fiecare colet care conține bunuri cu o valoare comercială de sub 150 de euro va fi taxat, indiferent de locul de unde provine livrarea. Această taxă logistică este menită să gestioneze fluxurile de bunuri extracomunitare și să răspundă provocărilor generate de volumul mare de colete low-value care ajung în România. Legea stipulează clar că taxa se aplică bunurilor care intră pe teritoriul României, având locul de începere al livrării în afara Uniunii Europene.

Contestații și aprobări: drumul legii către promulgare

Legea a fost contestată de partidul AUR la Curtea Constituțională a României (CCR), care a respins obiecția de neconstituționalitate pe 10 decembrie 2025. Această decizie deschide calea pentru promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan. Astfel, măsura devine oficială și va intra în vigoare conform termenului stabilit.

Comercianții online din România au reacționat deja la această nouă taxă, cunoscută popular sub numele de „taxa Temu”, având în vedere impactul pe care îl va avea asupra comenzilor din afara Uniunii Europene. Această taxă va genera costuri suplimentare pentru consumatori, în special pentru cei care achiziționează produse de pe platforme precum Shein, Temu sau Trendyol.

Implicarea Comisiei Europene și efectele asupra consumatorilor

Introducerea acestei taxe de 25 de lei răspunde, de asemenea, unei cerințe a Comisiei Europene, care a solicitat implementarea unei taxe uniforme la nivel european pentru coletele low-value. În prezent, aceste pachete sunt scutite de taxe vamale, iar această schimbare va avea un impact direct asupra prețurilor și livrărilor pentru consumatori.

Pe lângă costurile suplimentare, livrările ar putea deveni mai lente din cauza noilor proceduri vamale, iar comercianții online vor fi mai responsabili pentru calitatea și siguranța produselor pe care le vând. Această măsură va transforma radical peisajul comerțului electronic în România, obligând atât consumatorii, cât și comercianții să se adapteze noilor condiții.

Concluzie: O schimbare inevitabilă în comerțul online

În concluzie, introducerea taxelor pe coletele din afara UE va marca o schimbare semnificativă în modul în care românii își fac cumpărăturile online. De la 1 ianuarie 2026, fiecare comandă sub 150 de euro va implica nu doar o evaluare a costurilor, ci și o reconsiderare a opțiunilor de achiziție. Această măsură, deși controversată, reflectă o tendință mai largă de reglementare a comerțului electronic și de protejare a pieței interne.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/taxele-pe-coletele-din-afara-ue-vor-intra-in-vigoare-de-la-1-ianuarie-2026-comenzile-sub-150-de-euro-de-pe-shein-temu-sau-trendyol-vizate-de-noua-masura-23656054

Măsuri pentru reducerea facturilor de curent: CE accelerează realizarea autostrăzilor energetice

Comisia Europeană a anunțat, în data de 10 decembrie 2025, adoptarea unui pachet de măsuri menite să accelereze realizarea autostrăzilor energetice în întreaga Europă. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a reduce costurile facturilor de energie și pentru a asigura independența energetică a statelor membre. Conform comunicatului oficial, implementarea acestui pachet va facilita circulația eficientă a energiei, integrând surse de energie curată și mai ieftină, ceea ce va contribui la scăderea prețurilor și la asigurarea unui trai accesibil pentru toți europenii.

Un alt aspect important al acestor măsuri este asigurarea unei aprovizionări sigure și fiabile, în contextul în care Europa se îndepărtează treptat de importurile de energie din Rusia. Această schimbare este crucială pentru a obține o independență energetică reală, iar noua abordare propusă va permite utilizarea optimă a infrastructurii energetice existente, în timp ce va accelera dezvoltarea rețelelor și a altor infrastructuri energetice fizice în întreaga Uniune Europeană.

Comisia Europeană a denumit acest set de măsuri „Pachetul European pentru Rețele Energetice”, iar anunțul a fost făcut de Bogdan Ivan. Acest pachet nu doar că vizează reducerea costurilor, ci și adaptarea infrastructurii rețelei la cerințele viitoare, prin propunerea unor modalități suplimentare de finanțare. În acest sens, Comisia subliniază importanța partajării echitabile și transparente a costurilor, pentru a evita sarcinile disproporționate asupra consumatorilor locali.

Autostrăzi energetice: un angajament pe termen scurt

Realizarea celor opt autostrăzi energetice necesită un sprijin și un angajament suplimentar pe termen scurt. Comisia Europeană se angajează să accelereze imediat această realizare printr-o coordonare politică consolidată, bazându-se pe grupurile regionale la nivel înalt și mobilizând sprijinul coordonatorilor europeni. Propunerile legislative vor fi transmise Parlamentului European și Consiliului, în cadrul procedurii legislative ordinare.

În ciuda progreselor înregistrate, Uniunea Europeană nu a reușit să atingă nivelul de interconectivitate necesar între statele membre pentru a crea o veritabilă uniune energetică. Multe state membre nu sunt pe cale să îndeplinească obiectivul de interconectare de 15% până în 2030, iar costul lipsei de acțiune este alarmant. În 2022, combustibilii fosili au reprezentat 70% din consumul brut disponibil de energie în UE, iar 98% din petrolul și gazele utilizate au fost importate, expunând astfel Uniunea Europeană la volatilitatea prețurilor și la riscuri geopolitice.

În 2024, prețurile energiei electrice industriale în Uniunea Europeană au atins 0,199 euro/kWh, comparativ cu 0,082 euro în China și 0,075 euro în SUA. De asemenea, în prima jumătate a anului 2025, prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii din UE a variat semnificativ, de la 0,3835 euro/kWh în Germania la 0,1040 euro/kWh în Ungaria. Prețurile pentru consumatorii necasnici au variat de la 0,2726 euro/kWh în Irlanda la 0,0804 euro/kWh în Finlanda, evidențiind disparitățile mari dintre diferitele state membre.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/masuri-pentru-reducerea-facturilor-de-curent-ce-accelereaza-realizarea-autostrazilor-energetice-23656052

Exportul de gaze către Republica Moldova atinge capacitatea maximă

În dimineața zilei de miercuri, exportul de gaze către Republica Moldova a atins aproape capacitatea maximă a conductei Iași-Ungheni, care poate transporta până la 6 milioane de metri cubi pe zi. La ora 11:00, cantitatea de gaze livrată se ridica la 5,8 milioane mc/zi, iar estimările sugerează că aceasta va atinge rapid limita maximă, conform informațiilor furnizate de Economedia.

Dependenta Republicii Moldova de gazul din România

Republica Moldova a evoluat semnificativ în ultimii ani, trecând de la o dependență aproape totală de gazul rusesc la o dependență tot mai mare de gazele importate din România. Fără rezerve proprii de gaze naturale și cu o capacitate de producție internă extrem de limitată, Chișinăul se bazează aproape exclusiv pe importuri pentru a-și satisface consumul de gaze. Până în 2022, majoritatea gazului consumat în Republica Moldova provenea de la Gazprom, prin conductele care traversau Ucraina. Totuși, criza energetică generată de invazia Rusiei în Ucraina și tăierile de livrări către Chișinău au determinat autoritățile moldovene să caute rapid alternative.

Infrastructura esențială pentru diversificarea surselor de gaze

Conectarea la gazoductul Iași-Ungheni, extins ulterior până la Chișinău, a devenit crucială pentru Republica Moldova. Această infrastructură a permis țării să acceseze pentru prima dată piața europeană de gaze, în special gazul românesc. Oficialii de la Chișinău au recunoscut că această conductă a fost „un colac de salvare” în timpul crizei, facilitând diversificarea surselor de aprovizionare după reducerea unilaterală a livrărilor rusești.

România, principalul furnizor de gaze pentru Chișinău

În acest context, România a devenit un jucător cheie în asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Rețeaua de gazoducte din Republica Moldova este operată de Transgazul românesc din 2023, înlocuind o companie controlată anterior de Gazprom. Această schimbare a permis o gestionare mai eficientă a livrărilor de gaze către Chișinău.

Consumul de gaze în România

În ceea ce privește consumul de gaze în România, acesta a fost favorizat de vremea blândă din acest început de decembrie. Consumul intern variază între 50 și 55 de milioane de metri cubi pe zi, iar în condiții de vreme geroasă prelungită, acesta poate ajunge la 65-70 de milioane de metri cubi.

Concluzie

În concluzie, exportul de gaze către Republica Moldova nu doar că atinge capacitatea maximă, dar subliniază și dependența tot mai mare a Chișinăului de gazul românesc, în contextul unei crize energetice regionale. Această situație evidențiază importanța diversificării surselor de aprovizionare și a infrastructurii energetice în asigurarea stabilității energetice a Republicii Moldova.

Sursa: www.mediafax.ro/?p=23655950

Deficitul Comercial al României: O Realitate Îngrijorătoare

România se confruntă cu o situație economică alarmantă, înregistrând, în perioada ianuarie–octombrie 2025, un deficit comercial de 27,493 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o creștere de 1% față de aceeași perioadă din 2024, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Deși exporturile au crescut cu un ritm mai accelerat decât importurile, acestea din urmă continuă să rămână la un nivel alarmant de ridicat, ceea ce contribuie la menținerea dezechilibrului extern.

Exporturile și Importurile: O Analiză Detaliată

Conform statisticilor INS, valoarea exporturilor FOB a atins 81,054 miliarde de euro, marcând o creștere de 4,3% comparativ cu primele zece luni din 2024. În contrast, importurile CIF au totalizat 108,547 miliarde de euro, avansând cu 3,4%. În structura comerțului, mașinile și echipamentele de transport domină, având o pondere de 46,5% din exporturi și 36,6% din importuri. Această statistică subliniază un context economic complex: deși exporturile continuă să crească, ele nu reușesc să compenseze nivelul ridicat al importurilor, așa cum explică analistul economic Mihai Ionescu.

Comerțul cu Uniunea Europeană și Relațiile Extra-Comunitare

Majoritatea exporturilor românești se îndreaptă către piețele Uniunii Europene, totalizând 58,051 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 71,6% din total. Importurile din blocul comunitar se ridică la 78,399 miliarde de euro, echivalente cu 72,2% din total. În afara Uniunii Europene, România a exportat bunuri în valoare de 23,002 miliarde de euro, în timp ce importurile au ajuns la 30,147 miliarde de euro. Economista Andreea Păun de la Banca Națională a României subliniază că integrarea în piața europeană a stimulat schimburile comerciale, dar a evidențiat și dificultățile în menținerea unui echilibru în balanța comercială.

Provocările Economice și Perspectivele Viitoare

În octombrie 2025, exporturile au fost de 8,874 miliarde de euro, cu 5,1% mai mult decât în aceeași lună a anului precedent. Importurile, pe de altă parte, au scăzut cu 2,4%, ajungând la 11,879 miliarde de euro. Această dinamică a dus la un deficit comercial lunar de 3,005 miliarde de euro, indicând variații ce pot fi corelate cu modificări în consumul și producția internă. Această situație reflectă o economie în căutarea stabilității, dar care se confruntă cu provocări majore.

Concluzie: O Necesitate de Reformă

Deficitul comercial al României, în creștere constantă, subliniază necesitatea urgentă de reforme economice profunde. Este esențial ca autoritățile să găsească soluții viabile pentru a echilibra balanța comercială și a stimula exporturile, astfel încât economia să nu devină din ce în ce mai vulnerabilă în fața fluctuațiilor externe.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/ins-deficitul-comercial-al-romaniei-urca-la-275-miliarde-de-euro-desi-exporturile-cresc-23655937