Bugetul României pentru 2026, încă în suspans

Într-o țară unde bugetul de stat este considerat, fără îndoială, cel mai important act normativ al anului, România se află din nou în fața unei întârzieri semnificative. Proiectul de buget pentru anul 2026, așteptat cu mare interes, rămâne în suspans, iar deciziile-cheie au fost amânate pentru luna ianuarie. Premierul a declarat recent că finalizarea acestui proiect ar putea fi realizată abia în prima lună a anului viitor, în timp ce ministrul Finanțelor a subliniat că se lucrează la un plan de ajustare care să nu afecteze evoluțiile economice recente.

Estimările financiare pentru 2026

Pentru anul 2026, estimările arată un nivel al veniturilor publice de peste 700 miliarde lei, în timp ce cheltuielile ar putea depăși 800 miliarde lei. Aceste cifre sunt evaluate pe baza execuțiilor bugetare din anii anteriori și reflectă o construcție bugetară dependentă de proiecțiile macroeconomice, inclusiv inflația, dinamica PIB-ului și salariul mediu net. De asemenea, eventualele măsuri fiscale sau bugetare ale Guvernului, cum ar fi ajustările de taxe sau modificările în politica salarială, vor influența semnificativ acest buget.

Întrebări fără răspuns

Absența publicării proiectului de buget lasă deschise o serie de întrebări esențiale pentru cetățeni: vor fi majorate pensiile? Care va fi evoluția salariului minim? Vor exista creșteri salariale în sectorul public? Ce modificări fiscale sunt avute în vedere? Și, nu în ultimul rând, ce nivel al inflației este anticipat pentru 2026? Răspunsurile la aceste întrebări vor putea fi formulate abia după prezentarea oficială a proiectului de buget.

Decizii iminente privind salariul minim

Guvernul se angajează să ia o decizie cu privire la salariul minim pentru anul 2026 până la Crăciun. Aceasta este o măsură crucială, având în vedere că salariul minim are un impact direct asupra puterii de cumpărare a cetățenilor și asupra economiei în ansamblu. De asemenea, este important de menționat că taxele locale și impozitul pe câștigurile de la bursă vor crește din 2026, iar introducerea „taxei Temu” este o altă măsură fiscală care va afecta contribuabilii, în urma deciziei Curții Constituționale privind al doilea pachet de măsuri fiscale.

Impactul asupra investițiilor publice

În prezent, instituțiile publice centrale și locale așteaptă direcțiile de fundamentare de la Ministerul Finanțelor pentru a putea continua programarea investițiilor și a cheltuielilor de funcționare. Este demn de menționat că, în mod obișnuit, bugetarea pentru anul următor ar trebui să fie finalizată până în luna noiembrie, însă în ultimii ani, aceste termene au fost depășite constant. Spre deosebire de sectorul public, unde procesul de bugetare este întârziat, în mediul privat, bugetele sunt deja aprobate în luna octombrie, ceea ce subliniază o diferență semnificativă în eficiența procesului de planificare financiară.

Concluzie

În concluzie, România se află într-o situație delicată în ceea ce privește bugetul pentru 2026. Întârzierile în finalizarea acestuia nu doar că afectează planificarea fiscală, dar generează și incertitudine în rândul cetățenilor. Așteptările sunt mari, iar răspunsurile la întrebările esențiale vor contura nu doar viitorul economic al țării, ci și calitatea vieții românilor în anii ce vin.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/bugetul-romaniei-pentru-2026-inca-in-suspans-deciziile-cheie-amanate-pentru-ianuarie-23655922

Fabrica de la Feldioara a Nuclearelectrica: Oportunitate strategică pentru prelucrarea pământurilor rare

Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara, deținută integral de Nuclearelectrica, un jucător esențial în sectorul energetic românesc, se pregătește să devină un actor important în industria globală a pământurilor rare. În colaborare cu Critical Metals Corp (CRML), listată la bursa din New York, Nuclearelectrica va crea un joint venture destinat construcției și operării unei fabrici de procesare a acestor resurse critice, amplasată în România. Producția va fi orientată către industriile aerospațială și militară, un sector în continuă expansiune și cu cerințe tot mai mari pentru materiale avansate.

Parteneriat strategic pentru un lanț de aprovizionare integrat

Parteneriatul dintre Nuclearelectrica și CRML își propune să dezvolte primul lanț de aprovizionare complet integrat din lumea occidentală, acoperind toate etapele, de la extracție până la procesare. Această inițiativă a fost bine primită de oficialii români, inclusiv de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a subliniat importanța strategică a acestui proiect pentru România și pentru întreaga Uniune Europeană. Acordul a generat o creștere de aproximativ 5% a acțiunilor CRML pe bursa din New York, semn că investitorii văd un potențial semnificativ în acest parteneriat.

Implicarea statului român și transparența informațiilor

Cu toate acestea, Nuclearelectrica nu a informat acționarii săi despre acest acord, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la transparența procesului decizional. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 82,49% din acțiunile Nuclearelectrica, iar lipsa unui comunicat oficial din partea ministerului sugerează o posibilă neglijență în gestionarea informațiilor critice. Reporterii de la Mediafax au solicitat o poziție oficială din partea ambelor instituții, dar răspunsurile au întârziat să apară.

Detalii despre acordul neangajant

Recent, Nuclearelectrica a anunțat că documentul semnat cu CRML este unul neangajant, destinat evaluării oportunității înființării unei societăți mixte. Aceasta va permite explorarea potențialului de a construi o instalație de ultimă generație pentru prelucrarea metalelor rare la Feldioara. Acordul nu implică obligații financiare sau juridice imediate, dar deschide uși pentru colaborări viitoare care ar putea transforma România într-un hub regional pentru prelucrarea pământurilor rare.

Impactul asupra securității naționale și economice

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că această inițiativă va contribui semnificativ la arhitectura industrială și de securitate a Europei, poziționând România ca un contributor esențial în lanțurile de aprovizionare cu minerale critice. Într-o lume în care accesul la aceste resurse a devenit un câmp de luptă geopolitic, România își asumă un rol proactiv, aliniindu-se cu valorile și interesele Occidentului.

Perspectivele de dezvoltare și provocările viitoare

Pe măsură ce cererea globală pentru pământuri rare continuă să crească, FPCU Feldioara este bine poziționată pentru a deveni un jucător cheie în acest sector. Cu o experiență vastă în procesarea mineralelor strategice, compania are potențialul de a antrena investiții semnificative și de a crea locuri de muncă în România. Totuși, provocările legate de transparență, reglementare și coordonare între instituțiile statului rămân esențiale pentru succesul acestui proiect ambițios.

Concluzie

Fabrica de la Feldioara a Nuclearelectrica reprezintă nu doar o oportunitate economică, ci și un pas crucial în asigurarea independenței strategice a României și a Uniunii Europene în fața provocărilor globale. Colaborarea cu Critical Metals Corp. ar putea transforma România într-un lider regional în domeniul prelucrării pământurilor rare, consolidând astfel securitatea națională și contribuind la dezvoltarea unei economii sustenabile și competitive.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/fabrica-de-la-feldioara-a-nuclearelectrica-ar-urma-sa-prelucreze-pamanturi-rare-pentru-americani-intr-o-uzina-in-romania-productia-destinata-industriei-aerospatiale-si-militare-23655682

Recomandările ANCOM pentru livrarea coletelor în perioada sărbătorilor

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a emis un ghid concis, dar esențial, destinat expeditorilor și furnizorilor de servicii poștale, având ca scop asigurarea unei livrări eficiente a coletelor în perioada sărbătorilor de iarnă. Această perioadă este caracterizată printr-o creștere semnificativă a volumului trimiterilor poștale și al achizițiilor online, ceea ce poate conduce la întârzieri și deteriorări ale coletelor. ANCOM subliniază importanța respectării unor reguli stricte de ambalare, etichetare și termene de livrare pentru a garanta că bunurile ajung la destinație în condiții optime.

Ambalarea și etichetarea coletelor

În ceea ce privește ambalarea, ANCOM recomandă expeditorilor să se familiarizeze cu condițiile generale de furnizare a serviciilor poștale oferite de furnizorii lor. Este crucial ca bunurile fragile sau care necesită manipulare specială, cum ar fi electronicele sau produsele cosmetice, să fie ambalate corespunzător. Utilizarea etichetelor sugestive, cum ar fi „Fragil”, este esențială, iar furnizorii sunt obligați să respecte aceste indicații, atâta timp cât acestea corespund normelor tehnice stabilite.

Reguli speciale pentru produsele alimentare

Produsele alimentare necesită o atenție deosebită, având reguli stricte de transport și depozitare, stabilite de normele sanitar-veterinare. De obicei, livrarea produselor perisabile este interzisă, iar furnizorii nu își asumă responsabilitatea pentru deteriorările cauzate de expedierea unor astfel de bunuri. ANCOM subliniază că expeditorii trebuie să se asigure că produsele alimentare trimise nu sunt perisabile și nu pot provoca daune.

Termene de livrare în perioada sărbătorilor

În perioada sărbătorilor, programul de lucru al curierilor este adesea adaptat, ceea ce poate influența termenele de livrare. ANCOM recomandă expeditorilor să trimită coletele mai devreme decât în mod obișnuit pentru a evita eventualele neplăceri. Este esențial ca toți cei implicați în procesul de livrare să fie conștienți de aceste aspecte pentru a asigura o experiență pozitivă atât pentru expeditori, cât și pentru destinatari.

Obligațiile furnizorilor de servicii poștale

Furnizorii de servicii poștale au obligații legale clare, conform ANCOM. Aceștia trebuie să asigure livrarea coletelor doar către destinatari sau persoane autorizate, iar predarea se poate face la diverse tipuri de recipiente, inclusiv cutii poștale sau sisteme automate de livrare. În plus, furnizorii sunt obligați să informeze destinatarii despre livrările programate, de obicei prin SMS sau e-mail.

Ce trebuie să facă destinatarii

În cazul în care un destinatar nu se află la adresa indicată sau nu ridică coletul din sistemul automat de livrare, furnizorul are datoria de a păstra coletul și de a anunța destinatarul despre modalitățile de recuperare. Legea prevede că furnizorii trebuie să încerce livrarea coletului cel puțin o dată, iar în multe cazuri, se asigură și o a doua încercare.

Reclamarea problemelor legate de livrare

Orice nemulțumire legată de serviciile poștale trebuie reclamată în primul rând furnizorului de servicii poștale. În cazul problemelor legate de produsele comandate online, utilizatorii trebuie să se adreseze magazinului online. ANCOM are autoritatea de a analiza și sancționa comportamentul furnizorilor de servicii poștale în conformitate cu legislația în vigoare, iar astfel de încălcări pot fi raportate direct ANCOM.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/care-sunt-recomandarile-ancom-pentru-livrarea-coletelor-in-perioada-sarbatorilor-obligatiile-furnizorilor-si-ale-expeditorilor-23655481

Cristian Socol: Sustenabilitatea creșterii economice a României în anul 2025

Anul 2025 se preconizează a fi unul plin de provocări pentru economia României, iar Cristian Socol subliniază în analiza sa că doi factori majori au avut un impact semnificativ asupra creșterii economice: proximitatea față de războiul din Ucraina și tarifele impuse de administrația Trump. Aceste aspecte au generat o volatilitate macroeconomică ridicată și incertitudini politice, afectând astfel stabilitatea economică a țării.

În acest context, Socol menționează că România a trecut de la a avea a doua cea mai ridicată rată de creștere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea, la o scădere de 0,2% în trimestrul următor. Această schimbare bruscă a șocat atât populația, cât și companiile, generând temeri legate de sustenabilitatea economiei. De asemenea, deficitul bugetar a ajuns la cote alarmante, iar corecțiile fiscale au fost percepute ca fiind inechitabile, afectând în special românii cu venituri mici și medii.

Provocările macroeconomice și impactul războiului

Analiza lui Socol se concentrează pe evaluarea sustenabilității creșterii economice prin prisma indicatorilor macroeconomici. El subliniază că nu este suficient să ne uităm la cifrele brute ale creșterii sau scăderii PIB-ului, ci este esențial să analizăm și contextul în care aceste schimbări au loc. Proximitatea față de conflictul din Ucraina a generat costuri economice semnificative pentru România, estimându-se o pierdere medie de 1,4–1,8 puncte procentuale din creșterea anuală a PIB în primii ani ai conflictului.

Pe lângă impactul direct al războiului, Socol menționează și efectele indirecte, precum inflația crescută, deteriorarea balanței comerciale și presiunea asupra pieței muncii. Aceste aspecte au contribuit la o creștere a costurilor de finanțare și la o incertitudine economică generalizată.

Calitatea creșterii economice

Un alt punct important pe care Socol îl abordează este calitatea creșterii economice. El subliniază că România trebuie să se concentreze pe creșterea în sectoare cu valoare adăugată medie și ridicată, cum ar fi industria și serviciile. Din păcate, datele recente arată o dinamică negativă în aceste sectoare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a economiei românești.

În plus, Socol evidențiază inegalitățile economice și distribuția inechitabilă a beneficiilor creșterii economice între muncă și capital. Conform datelor Eurostat, în România, doar 42% din PIB este alocat remunerării lucrătorilor, comparativ cu 49% pentru capital, ceea ce reflectă o asimetrie care afectează coeziunea socială și stabilitatea economică.

Perspectivele economice pentru 2026

Privind spre viitor, Socol avertizează că perspectivele economice pentru România nu sunt deloc optimiste. Efectele negative ale măsurilor de austeritate, împreună cu lipsa unei viziuni pe termen lung, ar putea duce la stagnarea creșterii economice și la o scădere a convergenței față de media Uniunii Europene. România riscă să se confrunte cu sindromul „capcanei venitului mediu”, caracterizat printr-o creștere economică redusă, inflație ridicată și deficite gemene.

În concluzie, analiza lui Cristian Socol subliniază necesitatea unei abordări raționale și bine fundamentate în gestionarea economiei românești, având în vedere provocările externe și interne cu care se confruntă țara. Sustenabilitatea creșterii economice depinde nu doar de cifre, ci și de calitatea și echitatea distribuției beneficiilor acestei creșteri.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/cristian-socol-sustenabilitatea-cresterii-economice-a-romaniei-in-anul-2025-doi-factori-de-stres-care-au-muscat-sensibil-din-cresterea-economica-proximitatea-fata-de-razb-23655475

Producătorul român de lactate care a înfruntat dificultăți majore și a ajuns la vânzări de peste 15 milioane de euro

Soții Alina și Daniel Donici, fondatorii brandului de lactate Artesana, au traversat un drum plin de provocări, începând cu pierderea casei și a afacerii în primul an de activitate. În ciuda dificultăților, aceștia nu au renunțat la visul lor și au continuat să investească în ideea lor, demonstrând o determinare remarcabilă. Astăzi, Artesana se pregătește să deschidă a treia fabrică, cu scopul de a-și extinde capacitatea de producție, iar debutul acestei noi unități este planificat pentru anul 2027.

În prezent, compania a reușit să ajungă la vânzări de peste 15 milioane de euro, iar pentru anul 2025, se estimează o cifră de afaceri de aproximativ 75 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 39% față de anul anterior. De asemenea, pentru 2026, obiectivul este și mai ambițios, cu o creștere de 40% și depășirea pragului de 100 de milioane de lei în cifra de afaceri.

Artesana operează în prezent două fabrici moderne în Tecuci, care au atins deja capacitatea maximă de producție. Produsele lor sunt disponibile în peste 2.500 de magazine din România și în mai multe țări europene, având un portofoliu diversificat de peste 35 de produse.

Investiții și recunoaștere internațională

CEO-ul Artesana, Sergiu Multescu, a declarat că investiția în a treia fabrică, estimată între 8 și 10 milioane de euro, se va concentra pe specialități de brânzeturi, inclusiv mozzarella. Terenul pentru noua unitate a fost deja achiziționat, iar lucrările ar putea începe în primăvara anului viitor. Această expansiune va permite nu doar creșterea capacității de producție, ci și accelerarea exporturilor.

Recent, Artesana a obținut o medalie QUDAL pentru kefirurile sale, după ce un institut elvețian a realizat un sondaj în rândul a 1.200 de români, iar majoritatea a ales kefirul Artesana ca fiind cel mai bun din România. De asemenea, iaurtul „Jersey” al companiei a fost premiat la categoria Acidofile – iaurturi, în cadrul competiției Gustul Ales 2025.

Expansiune internațională și colaborări strategice

Într-o mișcare strategică, Artesana a deschis o firmă în Dubai, având ca scop promovarea iaurtului și kefirului de Tecuci pe piețele internaționale. De asemenea, compania poartă discuții avansate cu un alt producător român de dulceață și gemuri premium pentru un proiect de cross-promotion, destinat în special exportului, promițând astfel o colaborare fructuoasă, deși detaliile nu sunt încă publice.

Pe lângă extinderea capacității de producție, Artesana se așteaptă să încaseze 200.000 de euro din exporturi în acest an, dublu față de anul precedent, și continuă discuțiile pentru listarea produselor în Dubai.

Inovație și cercetare

Compania a finalizat recent un studiu științific coordonat de Dan Vodnar la USAMV-Cluj Napoca, care a analizat diferențele dintre laptele omogenizat și cel neomogenizat. Rezultatele confirmă observațiile companiei, evidențiind că laptele omogenizat, predominant pe piața industrială, conține mai multă lactoză și se digeră diferit comparativ cu laptele neomogenizat, minim procesat, oferit de Artesana. Aceste rezultate vor fi făcute publice la începutul anului 2026.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/producatorul-roman-de-lactate-care-si-a-pierdut-casa-si-afacerea-in-primul-an-a-ajuns-la-vanzari-de-peste-15-milioane-de-euro-si-se-pregateste-sa-deschida-a-treia-fabrica-23655454

Curs valutar, 9 decembrie 2025: Euro, ușor mai ieftin, aurul, mai scump

Banca Națională a României a publicat astăzi, 9 decembrie 2025, cursul valutar de referință, iar rezultatele sunt clare: moneda europeană a suferit o ușoară depreciere, fiind cotată la 5,0897 lei. Această scădere a euro vine într-un context economic marcat de fluctuații, care afectează nu doar moneda europeană, ci și alte valute importante.

Dolarul american, pe de altă parte, a reușit să își recupereze pierderile din ziua anterioară, crescând la 4,3711 lei. Lira sterlină a urcat, de asemenea, la 5,8278 lei, în timp ce francul elvețian s-a depreciat, ajungând la 5,4198 lei. Aceste variații subliniază volatilitatea piețelor valutare și impactul pe care acesta îl are asupra economiei naționale.

Aurul, o investiție în creștere

În contrast cu euro, gramul de aur a înregistrat o ușoară creștere, fiind evaluat la 590,8939 lei, cu o creștere de mai puțin de 1 leu. Această tendință ascendentă a prețului aurului sugerează o căutare crescută de siguranță în rândul investitorilor, în special în perioade de incertitudine economică. De asemenea, unitatea de cont a Fondului Monetar Internațional (FMI), utilizată pentru tranzacțiile între băncile centrale, a crescut la 5,9577 lei, ceea ce reflectă o dinamică interesantă pe piața internațională.

Cursul valutar detaliat

Cursul valutar anunțat de BNR pentru astăzi este următorul:

• Euro (EUR): 5,0897 RON
• Dolarul SUA (USD): 4,3711 RON
• Francul elvețian (CHF): 5,4198 RON
• Lira sterlină (GBP): 5,8278 RON
• Gramul de aur (XAU): 590,8939 RON
• Dolarul australian (AUD): 2,9020 RON
• Dolarul canadian (CAD): 3,1575 RON
• Coroana cehă (CZK): 0,2097 RON
• Coroana daneză (DKK): 0,6815 RON
• Lira egipteană (EGP): 0,0917 RON
• 100 Forinți maghiari (HUF): 1,3266 RON
• 100 Yeni japonezi (JPY): 2,7997 RON
• Leul moldovenesc (MDL): 0,2569 RON
• Coroana norvegiană (NOK): 0,4323 RON
• Zlotul polonez (PLN): 1,2027 RON
• Coroana suedeză (SEK): 0,4671 RON
• Lira turcească (TRY): 0,1026 RON
• Rubla rusească (RUB): 0,0570 RON
• Leva bulgărească (BGN): 2,6023 RON
• Randalul sud-african (ZAR): 0,2566 RON
• Realul brazilian (BRL): 0,8047 RON
• Renminbi-ul chinezesc (CNY): 0,6188 RON
• Rupia indiană (INR): 0,0486 RON
• 100 Woni sud-coreeni (KRW): 0,2978 RON
• Peso-ul mexican (MXN): 0,2393 RON
• Dolarul neo-zeelandez (NZD): 2,5303 RON
• Dinarul sârbesc (RSD): 0,0433 RON
• Hryvna ucraineană (UAH): 0,1037 RON
• Dirhamul Emiratelor Arabe (AED): 1,1901 RON
• Bahtul thailandez (THB): 0,1373 RON
• Dolarul din Hong Kong (HKD): 0,5618 RON
• 100 Rupii indoneziene (IDR): 0,0262 RON
• Shekelul israelian (ILS): 1,3607 RON
• 100 Coroane islandeze (ISK): 3,4205 RON
• Ringgitul malaysian (MIR): 1,0622 RON
• Peso-ul filipinez (PHP): 0,0737 RON
• Dolarul singaporez (SGD): 3,3710 RON
• DST (XDR): 5,9577 RON

Aceste cursuri sunt calculate de BNR pe baza cotațiilor practicate de băncile autorizate să efectueze operațiuni pe piața valutară. Este important de menționat că lista nu implică obligativitatea utilizării cursurilor valutelor și aurului în tranzacții efective de schimb valutar și înregistrări contabile, conform precizărilor BNR.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/curs-valutar-9-decembrie-euro-usor-mai-ieftin-aurul-mai-scump-23655443

Furnizorii susțin încheierea schemei de plafonare a facturilor la gaze la 31 martie

Piața gazelor naturale din România se află într-un moment crucial, iar furnizorii de energie își exprimă clar poziția: schema de plafonare a prețurilor la gaze trebuie să se încheie la 31 martie 2026. Această decizie vine în contextul în care românii vulnerabili beneficiază în prezent de un ajutor de energie de 50 de lei lunar, după ce schema similară pentru energia electrică a expirat la 31 iunie. Totodată, statul are de decontat miliarde de lei furnizorilor, majoritatea pentru energia electrică, ceea ce complică și mai mult situația.

Planificarea ieșirii din plafon

Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), a subliniat importanța liberalizării pieței gazelor. Într-o întâlnire cu presa de specialitate, aceasta a afirmat că ieșirea din schema de plafonare trebuie să fie bine planificată, având în vedere că se va realiza în sezonul cald, când facturile la gaze sunt, în general, mai mici pentru consumatorii casnici. Totuși, Dărăban a avertizat că fluctuațiile pe piața angro ar putea influența prețurile gazului în sezonul rece, afectând astfel facturile consumatorilor.

Propuneri pentru o tranziție lină

Directorul executiv al ACUE a propus ca ieșirea din plafon să fie gândită cu anticipație de toți actorii implicați. O soluție temporară ar putea fi implementarea unui plan de ofertare, care să înceapă din ianuarie, pentru tranzacții ce vor intra în vigoare după 1 aprilie. Aceasta ar putea ajuta la stabilizarea pieței și la evitarea unor creșteri bruște ale prețurilor.

Estimările privind creșterea facturilor

Furnizorii de energie anticipează o creștere a facturilor la gaze naturale începând cu 1 aprilie, odată cu expirarea schemei de plafonare. Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), a estimat o creștere de aproximativ 5% a prețurilor, având în vedere că achiziția reglementată pentru clienții casnici este de 120 lei/MWh, iar prețul pieței ar putea ajunge la 170 lei/MWh. Această creștere va influența semnificativ factura finală a consumatorilor, care include și tarifele de transport, distribuție, TVA și alte taxe.

Necesitatea unui plan pe termen lung

Dărăban a subliniat că este esențial să existe discuții concrete despre evoluțiile pieței de gaze după aprilie 2026. Un plan bine gândit acum ar putea oferi vizibilitate și stabilitate pe termen lung, evitând astfel surprizele neplăcute pentru consumatori. De asemenea, este crucial să se perfecționeze schema de ajutoare directe pentru cei care au nevoie de sprijin, asigurându-se astfel că cei vulnerabili nu sunt lăsați în voia sorții în fața creșterilor de prețuri.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/furnizorii-sustin-incheierea-schemei-de-plafonare-a-facturilor-la-gaze-la-31-martie-pasii-de-facut-pentru-a-atenua-posibilul-impact-asupra-consumatorilor-finali-23655324