Prețurile petrolului scad ușor pe fondul livrărilor suplimentare de motorină din Rusia

Prețurile petrolului au scăzut ușor marți, după creșterile puternice din ședința precedentă, pe fondul perspectivei unor livrări suplimentare de motorină din Rusia. Totuși, tensiunile din Golf și atacurile asupra infrastructurii energetice continuă să alimenteze temerile pieței.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 61 de cenți, respectiv 0,57%, până la 106,04 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 47 de cenți, sau 0,5%, până la 93,27 dolari pe baril. În ședința precedentă, Brent încheiase la 106,65 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 15 septembrie.

Acordul dintre SUA și Rusia privind livrările de motorină

Președintele american Donald Trump a declarat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină piețelor internaționale, iar administrația sa a suspendat temporar sancțiunile americane asupra combustibililor rusești, introduse pentru a limita veniturile Moscovei destinate finanțării războiului din Ucraina. Livrările suplimentare ar putea reduce deficitul de combustibil de pe piețele globale și ar putea atenua îngrijorările privind aprovizionarea.

Totuși, parlamentari americani din ambele partide au criticat acordul, susținând că acesta pare să încalce legislația SUA care interzice importurile de energie din Rusia până când Moscova își încetează agresiunea împotriva Ucrainei.

Riscurile din Strâmttoarea Ormuz mențin presiunea pe piață

„Noile livrări de motorină din Rusia și fluxurile mai stabile din Arabia Saudită oferă o oarecare relaxare, însă piața pare în continuare mai îngrijorată de riscul unor noi atacuri asupra navelor sau conductelor din Golf decât liniștită de volumele suplimentare”, a declarat Tim Waterer, analist-șef la KCM Trade. Acesta a avertizat că, în lipsa unor semne clare de detensionare, prețurile petrolului rămân înclinate spre creștere.

Îngrijorările au fost alimentate de atacul lansat în weekend de rebelii houthi, aliați ai Iranului, asupra aeroportului internațional din Riad, precum și de atacurile raportate asupra petrolierelor din apropierea Strâmtorii Ormuz. Incidentele amenință redresarea livrărilor de energie din Orientul Mijlociu, observată în septembrie, și amplifică temerile privind noi perturbări pe una dintre cele mai importante rute mondiale de transport al petrolului.

OPEC reduce estimările privind creșterea cererii

Miniștrii statelor participante la acordul de cooperare dintre OPEC și producătorii din afara organizației au avertizat că transportul maritim și asigurările au ajuns la costuri fără precedent, depășind o treime din valoarea mărfurilor transportate.

În același timp, OPEC și-a redus estimarea privind creșterea cererii de petrol în acest an la 400.000 de barili pe zi, față de 1,4 milioane de barili pe zi la începutul anului, a declarat secretarul general al organizației, Haitham Al Ghais.

Nazare: Bugetul pe 2027 trebuie să fie „un buget al priorităților reale”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că se realizează o evaluare la zi a fondurilor încasate și cheltuite prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în contextul pregătirii rectificării bugetare din 2026 și al elaborării bugetului pentru anul următor. Demersul vine după ce peste 300 de milioane de euro aferente cererii de plată numărul 3 au intrat săptămâna trecută în Trezoreria statului.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Alexandru Nazare a afirmat că încasarea fondurilor europene reduce presiunea asupra necesarului de finanțare al României și demonstrează importanța utilizării resurselor puse la dispoziție prin mecanismele europene. „Este o veste importantă pentru finanțele publice ale României”, a transmis ministrul, referindu-se la suma încasată în cadrul cererii de plată numărul 3 din PNRR.

Analiza solicitată de Ministerul Finanțelor

Ministerul Finanțelor a solicitat actualizarea situației financiare a Planului Național de Redresare și Reziliență. Analiza trebuie să cuprindă fondurile încasate, cheltuielile deja efectuate, investițiile care nu au fost finalizate, obligațiile financiare rămase și sursele din care acestea vor putea fi acoperite.

Nazare a explicat că bugetul pentru 2026 a pornit de la anumite estimări privind veniturile din PNRR și cheltuielile necesare proiectelor programate. Înaintea rectificării, Finanțele vor însă o imagine actualizată asupra banilor disponibili și a obligațiilor asumate. „Trebuie să construim bugete pe resurse reale, actualizate la zi, nu pe estimări”, a subliniat ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile trebuie să analizeze inclusiv investițiile deja începute și să identifice soluții pentru continuarea proiectelor considerate prioritare, fără apariția unor noi dezechilibre bugetare. O altă problemă indicată de șeful Finanțelor este fragmentarea investițiilor publice între diferite programe, instituții și surse de finanțare. Nazare pledează pentru o planificare integrată și multianuală, astfel încât proiectele asumate să poată fi finanțate până la finalizare.

Perspectiva bugetului pentru 2027

Ministrul a atras atenția că noile angajamente financiare trebuie analizate inclusiv prin prisma efectelor lor asupra deficitului bugetar și datoriei publice. „Consolidarea fiscală și dezvoltarea trebuie să meargă împreună”, a afirmat Alexandru Nazare, care consideră rectificarea bugetară un moment pentru realinierea resurselor statului la proiectele considerate cu adevărat importante.

În perspectiva anului următor, ministrul susține o schimbare de abordare în construcția bugetară. „Bugetul pentru 2027 trebuie să fie un buget al priorităților reale”, a transmis Nazare. Potrivit acestuia, România trebuie să treacă de la finanțarea separată a proiectelor, în funcție de instituție sau program, la un model în care investițiile și reformele sunt planificate coerent, predictibil și în raport cu resursele efectiv disponibile.

Profilul micului investitor român se schimbă. Banii, principalul motiv de amânare

Profilul micului investitor român s-a modificat în ultimii ani, pe fondul pandemiei de Covid-19 și al inflației ridicate. Specialiștii au observat o schimbare în structura bazinului tradițional de investitori, dar și o serie de frâne care îi țin pe mulți în etapa de așteptare.

Un studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru XTB România arată că resursele financiare sunt responsabile în cea mai mare proporție de amânarea investițiilor sau a planurilor importante de viață. Românii nu își amână doar cheltuielile, ci și schimbări majore: o locuință mai bună, propria afacere, mai mult timp liber, continuarea studiilor sau mutarea într-un alt oraș.

O treime amână de cel puțin trei ani

Dintre cei care nu au făcut încă primul pas concret, o treime amână de cel puțin trei ani. Datele arată că 43% dintre respondenți spun că nu au suficiente resurse financiare, aproape o treime pun pe primul loc alte cheltuieli și responsabilități, iar 30% preferă să aștepte din cauza incertitudinii economice. Doar aproximativ doi din zece au făcut deja primii pași sau lucrează activ pentru ceea ce își doresc.

Radu Puiu, analist XTB, a explicat că după 2020 investitorii români au devenit mai pregătiți, iar interesul a crescut, mai ales în rândul tinerilor. Inflația de aproape 10% timp de trei-patru ani a făcut ca depozitele bancare să nu mai fie o soluție, pentru că randamentul real era negativ. La aceasta s-a adăugat și presiunea cursului euro/leu, care afectează economiile.

De la obligațiuni la indici bursieri

Analistul XTB a arătat că românii s-au orientat inițial către obligațiuni și titluri de stat, în special cele românești, dar dobânzile nu depășeau inflația. Ulterior, s-au îndreptat către indicii bursieri majori. „În momente în care incertitudinea este ridicată, factorii de risc sunt foarte crescuți, atunci trebuie să fii și mai atent la ce fac economiile tale”, a spus Radu Puiu.

Concluziile studiului arată că siguranța familiei este în fruntea listei de obiective de viață, menționată de 45% dintre respondenți. Urmează călătoriile și experiențele importante (41%) și renovarea locuinței (40%). Aproape o treime dintre români își doresc propria afacere, iar 34% ar vrea să muncească mai puțin și să aibă mai mult timp liber. Tinerii de 25–34 de ani vor să își continue studiile (37%) sau să se mute în alt oraș ori țară (30%).

Doar 18% economisesc regulat pentru un obiectiv

Aproape un sfert (24%) dintre respondenți spun că nu își permit acum să pună bani deoparte pentru planuri. Doar 18% economisesc sau investesc regulat pentru un obiectiv, iar un sfert fac acest lucru când bugetul le permite. Presiunea financiară este mai mare în rândul femeilor: 29% dintre ele nu își permit să pună bani deoparte, comparativ cu 18% dintre bărbați.

În cazul celor mai tineri apare o altă problemă: unul din cinci respondenți de 18–24 de ani nu știe care ar trebui să fie primii pași. Totodată, 36% dintre ei cred că peste zece ani ar putea regreta că nu au început să investească mai devreme.

Datele despre românii care investesc prin Planurile de Investiții XTB arată că zeci de mii de români au alimentat cel puțin o dată un astfel de plan din 2023, iar baza de utilizatori s-a dublat într-un singur an. Aproximativ 80% dintre cei care au început au un plan activ și în prezent, iar doi din trei utilizatori au între 25 și 44 de ani. Cele mai frecvente alegeri sunt ETF-urile cu expunere pe companii mari din SUA și piețele globale, urmate de tehnologie și inteligență artificială, Europa și aur.

„Românii știu ce vor, dar foarte mulți rămân ani întregi în etapa de așteptare. Dincolo de nivelul veniturilor, aici vorbim și despre predictibilitate, încredere și capacitatea de a construi un plan pe termen lung”, a spus Irina Cristescu, General Manager XTB România.