Inflația anuală a urcat la 6,61% în septembrie, după trei luni de scădere

Rata anuală a inflației a crescut din nou în septembrie 2026, ajungând la 6,61%, după o perioadă de trei luni de deflație, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cea mai puternică presiune pe prețuri s-a resimțit în sectorul serviciilor, unde tarifele au crescut cu 11,12% față de aceeași lună din 2025. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, în timp ce alimentele au înregistrat o creștere mai moderată, de 3%.

Alimente: cafeaua, ouăle și laptele, cele mai mari scumpiri

În categoria produselor alimentare, cafeaua a înregistrat cea mai mare scumpire anuală, de 13,78%. Au urmat ouăle, cu o creștere de 10,84%, uleiul comestibil, cu 7,62%, și laptele de vacă, cu 7,56%. Carnea de bovine s-a scumpit cu 8,5%, în timp ce carnea de porc și cea de pasăre au avut creșteri de câte 3,34%. Peștele proaspăt a fost mai scump cu 5,44%, iar conservele de pește cu 5,33%.

Produsele din zahăr și mierea de albine s-au scumpit cu 5,81%, deși zahărul în sine s-a ieftinit cu 1,67%. În rândul băuturilor alcoolice, țuica și băuturile spirtoase au avut creșteri de 5,01%, berea de 4,9%, iar vinul de 4,15%. Pâinea s-a scumpit cu 4,79%, telemeaua de vacă cu 3,75%, iar cea de oaie cu 3%.

Unele produse s-au ieftinit față de septembrie 2025. Untul a înregistrat o scădere de 0,96%, făina de 3,23%, mălaiul de 3,42%, cartofii de 3,64%, iar fructele proaspete de 16,69%.

Carburanții, principalele scumpiri la mărfurile nealimentare

La categoria mărfurilor nealimentare, carburanții au înregistrat cele mai mari creșteri de preț. Motorina s-a scumpit cu 37,61%, iar benzina cu 28,42%. Energia termică a avut o creștere de 10,70%, iar energia electrică de 1,35%, după încheierea efectului de bază asociat eliminării schemei de sprijin pentru plafonarea prețurilor. Gazele naturale s-au scumpit cu 4,63% în intervalul septembrie 2025 – septembrie 2026.

Alte creșteri notabile în această categorie: tricotajele cu 7%, cărțile, ziarele și revistele cu 6,36%, detergenții cu 6,25%, tutunul și țigările cu 5,72%, articolele de igienă și cosmeticele cu 4,41%, iar medicamentele cu 1,9%. Ceasurile, aparatele video și articolele sportive s-au scumpit cu 8,53%.

Chiriile, cu aproape 40% mai scumpe într-un an

În sectorul serviciilor, cea mai spectaculoasă creștere de preț s-a înregistrat la chirii, care au urcat cu 39,46% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului precedent. Tarifele pentru apă, canalizare și salubritate au crescut cu 14,11%, iar abonamentele de televiziune cu 14,02%.

Reparațiile auto s-au scumpit cu 8,89%, serviciile de igienă și cosmetică cu 8,12%, iar serviciile de confecționare și reparare a încălțămintei și îmbrăcămintei cu 8,40%. Asistența medicală a devenit mai costisitoare cu 8,53%. Transportul rutier a avut o creștere de 8,58%, abonamentele auto de 9,77%, iar transportul urban de 2,46%.

Serviciile aeriene au avut prețuri cu 1,32% mai mari față de septembrie 2025, dar au înregistrat o scădere de 14% față de august 2026. Serviciile poștale s-au scumpit cu 9,32%, cele de restaurante și cafenele cu 6,14%, iar cazarea la hotel cu 3,47%.

Huawei câștigă teren în fața Nvidia pe piața chineză a cipurilor AI

Livrările Nvidia în China au scăzut cu 44% în prima jumătate a anului 2026, în timp ce Huawei și-a extins puternic prezența, arată un raport al companiei de cercetare IDC consultat de Reuters.

Nvidia a livrat 678.000 de acceleratoare AI în perioada ianuarie-iunie 2026, cu o cotă de piață de 34%. Huawei a urcat la 28%, după 572.000 de acceleratoare livrate. Diferența dintre cele două companii este de doar șase puncte procentuale.

Huawei a crescut de la peste 300.000 de acceleratoare livrate în prima jumătate a anului 2025. Și alți producători chinezi au câștigat teren: T-Head, divizia Alibaba, a obținut 7%, Cambricon 5%, Kunlunxin, divizia Baidu, 4%, iar Hygon 3%. Dintre cei 11 producători chinezi analizați de IDC, nouă și-au majorat livrările. Piața chineză a absorbit aproximativ 2,008 milioane de acceleratoare AI în primul semestru.

Restricțiile americane au favorizat indirect competitorii chinezi

Scăderea livrărilor Nvidia este legată de restricțiile impuse de Statele Unite asupra exporturilor de semiconductori avansați către China, invocând preocupări de securitate națională. Aceste măsuri au redus gama de produse pe care compania americană le poate comercializa legal în China.

În paralel, Beijingul a încurajat utilizarea tehnologiilor locale și a introdus cerințe de aprobare pentru importul anumitor cipuri Nvidia care respectă restricțiile americane.

Directorul general al Nvidia, Jensen Huang, a criticat în repetate rânduri politica Washingtonului, avertizând că restricțiile riscă să transfere o piață chineză a cipurilor AI, evaluată de el la 50 de miliarde de dolari, către Huawei și alți producători locali.

GPU-urile au pierdut întâietatea

Raportul IDC evidențiază și o transformare a tipurilor de procesoare utilizate pentru inteligența artificială în China. Livrările de GPU-uri au scăzut cu 26%, până la 991.000 de unități. În schimb, livrările altor categorii de acceleratoare AI au crescut cu aproape 80%, ajungând la circa 1,016 milioane de unități și depășind GPU-urile pentru prima dată în datele prezentate pentru această perioadă.

Categoria include procesoare specializate pentru operațiuni precum executarea modelelor deja antrenate. Huawei, T-Head, Kunlunxin și Cambricon au reprezentat împreună 95% din acest segment, soluții adoptate de instituții guvernamentale, companii de internet și operatori de telecomunicații.

Analiștii IDC observă că rivalitatea se mută de la performanța individuală a cipurilor către capacitatea sistemelor informatice complete, un factor tot mai important fiind modul în care acceleratoarele funcționează împreună în clustere de calcul. Totuși, raportul nu stabilește că acceleratoarele chinezești au ajuns la același nivel tehnologic cu cele mai performante cipuri americane. IDC nu a precizat ce modele Nvidia au fost incluse în calcularea cotei de 34% și nici dacă estimările includ procesoarele B200 și B300, interzise la export în China, dar despre care Reuters a relatat că au ajuns în țară prin contrabandă.

Piața chineză a cipurilor AI continuă să crească

IDC estimează că livrările totale de acceleratoare AI în China vor crește cu 19% în 2026, în timp ce livrările de GPU-uri ar urma să scadă cu 9%, pe fondul disponibilității limitate a modelelor comercializabile legal. Nvidia nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta rezultatele raportului IDC.

Acțiunile Bumble au crescut cu aproape 50% pe fondul discuțiilor de preluare

Acțiunile companiei de aplicații de dating Bumble au înregistrat luni o creștere de aproape 50%, după apariția unui raport care indică faptul că firma se află în discuții avansate pentru a fi achiziționată pentru aproximativ 1 miliard de dolari.

Potrivit Wall Street Journal, compania de tehnologie Ithaca ar putea anunța tranzacția de cumpărare a firmei cu sediul în Texas încă din această săptămână. Informația a fost preluată de BBC.

Creșterea acțiunilor a împins evaluarea Bumble pe piața bursieră la peste 580 de milioane de dolari, o valoare încă mult sub vârful de peste 14 miliarde de dolari atins după listarea la Nasdaq în 2021.

O aplicație construită pe o regulă schimbată recent

Bumble este una dintre cele mai descărcate aplicații de dating din lume și activează pe o piață aglomerată, unde creșterea a încetinit. Aplicația a fost lansată în 2014 de Whitney Wolfe Herd, co-fondatoare a gigantului Tinder.

Marca Bumble a fost construită în jurul unei caracteristici distinctive care permitea doar femeilor să inițieze conversații cu partenerii potriviți. Recent, compania a abandonat această regulă, ceea ce a stârnit dezbateri în rândul utilizatorilor cu privire la faptul dacă aplicația și-a pierdut elementul care o diferenția de rivali.

„Astăzi, comunitatea noastră solicită mai multă flexibilitate, mai puțină presiune și mai multe oportunități de a crea conexiuni reale și semnificative, iar asta oferă această nouă experiență”, a declarat Wolfe Herd în august.

Investițiile în sectorul aplicațiilor de dating, în declin

Investițiile în alte companii de dating s-au deteriorat, deoarece aplicațiile au avut dificultăți în a convinge utilizatorii să plătească pentru serviciile lor. Match Group, care deține aplicații precum Tinder, OkCupid și Hinge, a înregistrat de asemenea o scădere bruscă a acțiunilor față de vârful atins în 2021.

Conform unui raport al Ofcom, organismul de supraveghere media, adulții din Marea Britanie petreceau mai puțin timp pe aplicațiile de dating comparativ cu trei ani în urmă.

Unele persoane singure se orientează în schimb către întâlniri cu jocuri de societate, cluburi de carte și alte activități de grup, în speranța de a găsi un partener.

Creștere semnificativă a plăților din Pilonul II: peste 42.000 de români și-au încasat activul în primul semestru din 2026

Un număr tot mai mare de români ajung la vârsta pensionării și solicită plata activului personal net acumulat în contul de pensie obligatorie administrată privat, Pilonul II. Potrivit datelor oficiale ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în primul semestru al anului 2026 au fost efectuate plăți către 42.229 de participanți și beneficiari, comparativ cu 27.316 în perioada similară a anului precedent, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 54,6%.

Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil de piața pensiilor private, explică faptul că această creștere se înscrie în tendința firească de maturizare a sistemului. „Sistemul de pensii private intră treptat într-o etapă în care un număr tot mai mare de participanți ajunge la vârsta pensionării și solicită plata activului personal net acumulat. Un factor important este și cel demografic. Apropierea de vârsta pensionării a așa-numitei «generații a decrețeilor», una dintre cele mai numeroase generații din România, va determina în mod natural creșterea numărului de beneficiari ai Pilonului II”, a declarat oficialul.

Amânarea retragerii activului: o decizie individuală favorizată de piețele în creștere

Pe lângă numărul tot mai mare de plăți, autoritatea de reglementare confirmă existența unui segment de contribuabili care, deși îndeplinesc condițiile legale, amână depunerea cererii pentru încasarea banilor. Dan Armeanu precizează că ASF nu deține informații privind motivația exactă a acestor persoane și nici date care să permită cuantificarea distinctă a segmentului.

„Momentul solicitării plății activului personal net reprezintă o decizie individuală a participantului. În lipsa unor informații individuale sau a unui studiu dedicat, nu pot fi formulate concluzii cu privire la motivele concrete care determină amânarea solicitării plății. În general, amânarea plății se face atunci când piața e în creștere și viitorii pensionari vor avea un câștig mai mare”, a explicat vicepreședintele ASF.

Legea nu obligă participanții să ridice imediat sumele acumulate, astfel că banii pot rămâne în cont pentru a fi investiți în continuare de administratorii de fonduri. De asemenea, oficialul atrage atenția că plățile efectuate într-o anumită perioadă pot include și persoane care au dobândit anterior dreptul la pensie, dar care au depus documentația ulterior. Prin urmare, numărul plăților nu reflectă exclusiv pensionările produse în semestrul respectiv.

Evoluția sistemului și estimări pentru următorii ani

Datele ASF arată că fondurile de pensii private obligatorii și facultative (Pilonul II și Pilonul III), cu 9,64 milioane de participanți, au acumulat la finalul lunii iunie 2026 active totale de 246,20 miliarde lei, în creștere cu 39% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ca pondere în PIB, activele sistemului au ajuns la 12,35%, față de 9,90% în anul anterior.

În ceea ce privește Pilonul II, valoarea totală a activelor celor șapte fonduri a fost de 237,42 miliarde lei la 30 iunie 2026, iar valoarea medie a activului unui participant a ajuns la 27.784 lei, cu 36% mai mult decât în perioada similară din 2025. În primul semestru din 2026, plățile către participanți au însumat 1,73 miliarde lei. Cea mai mare parte, respectiv 82%, a fost aferentă deschiderii dreptului la pensie, 8% ca urmare a decesului participantului și 10% ca urmare a invalidității.

Participanții continuă să prefere plata unică a activului, însă procentul este în scădere: 57% dintre beneficiari au optat pentru plata unică în semestrul I 2026, față de 77% în urmă cu un an.

Cadrul legal pentru plata pensiilor private

În prezent, un contribuabil la Pilonul II poate beneficia de suma acumulată în trei situații: la obținerea deciziei de pensionare pentru limita de vârstă, la pensionarea pentru invaliditate sau, în cazul decesului, suma poate fi revendicată de moștenitori. Normele actuale prevăd două opțiuni: plata unică integrală sau plăți lunare eșalonate pe o perioadă de cel mult cinci ani.

Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată pe 5 ianuarie 2026 și urmează să intre în vigoare un an mai târziu, însă aplicarea efectivă ar putea începe cel mai devreme din septembrie 2027, potrivit estimărilor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România. Până la autorizarea primului fond de plată programată, se aplică vechile reglementări. Noua lege va permite, la cerere, primirea a maximum 30% din valoarea activului ca plată unică înainte de începerea pensiilor lunare, care pot fi împărțite pe cel puțin opt ani, precum și varianta unei pensii viagere.

FMI: Economia mondială, vulnerabilă în ciuda creșterii peste așteptări

Fondul Monetar Internațional avertizează că economia globală rămâne expusă unor noi crize, chiar dacă perspectivele de creștere economică au fost revizuite ușor în sus. Rezervele strategice de petrol sunt tot mai reduse, iar guvernele dispun de resurse bugetare limitate pentru a proteja populația și companiile de eventuale șocuri.

FMI și-a îmbunătățit estimarea privind creșterea economiei mondiale în 2026, de la 3% la 3,1%. Cu toate acestea, instituția subliniază că această evoluție nu elimină riscurile. Războiul din Orientul Mijlociu, prețurile energiei și incertitudinile de pe piețele financiare continuă să amenințe stabilitatea economică.

Rezervele de petrol, în scădere, iar capacitatea de intervenție a guvernelor s-a redus

Economia mondială a rezistat până acum mai bine decât se anticipa efectelor conflictului din Orientul Mijlociu, dar această rezistență a venit cu un cost. Utilizarea rezervelor strategice de petrol și măsurile adoptate de guverne pentru limitarea efectelor scumpirilor au redus capacitatea autorităților de a interveni în cazul unor noi perturbări.

O nouă escaladare a conflictului ar putea provoca alte creșteri ale prețurilor energiei, afectând transporturile, producția industrială și costurile suportate de consumatori. Țările cu datorii publice ridicate și bugete deja tensionate ar avea dificultăți suplimentare în finanțarea unor noi programe de sprijin.

Inflația mondială, estimată la 4,7% în 2026

Deși perspectivele privind creșterea economică au fost revizuite ușor în sus, inflația rămâne una dintre principalele probleme. FMI estimează că inflația mondială va ajunge la 4,7% în 2026 și va coborî la 4,1% în 2027.

Evoluția prețurilor energiei rămâne un factor important de incertitudine, deoarece eventualele întreruperi ale aprovizionării cu petrol pot genera noi scumpiri. Presiunile asupra prețurilor pot complica și deciziile băncilor centrale, care trebuie să găsească un echilibru între combaterea inflației și susținerea activității economice.

Investițiile în inteligența artificială, un risc pentru piețele financiare

Raportul FMI atrage atenția și asupra vulnerabilităților de pe piețele financiare, inclusiv asupra riscului unei corecții puternice a evaluărilor companiilor susținute de entuziasmul pentru inteligența artificială. O schimbare bruscă a așteptărilor investitorilor ar putea provoca scăderi ale piețelor bursiere și ar putea afecta încrederea în economie.

Riscul apare într-un moment în care numeroase economii se confruntă deja cu efectele prețurilor ridicate la energie și cu posibilități limitate de intervenție bugetară.

Prognozele FMI pentru 2026-2027

Raportul World Economic Outlook indică o creștere economică mondială estimată la 3,1% pentru 2026, cu 0,1 puncte procentuale peste prognoza anterioară. În același timp, FMI anticipează o reducere a inflației globale de la 4,7% în 2026 la 4,1% în 2027.

Evaluarea instituției subliniază că perspectivele economice depind în continuare de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, de stabilitatea aprovizionării cu energie și de reacția piețelor financiare la eventuale șocuri.