UE selectează 46 de proiecte pentru materii prime critice. România, printre beneficiare

Comisia Europeană a anunțat vineri că a selectat 46 de proiecte dintre cele 102 depuse în cadrul celui de-al doilea apel pentru proiecte strategice privind materiile prime critice. Acestea vor beneficia de proceduri de autorizare accelerate și de sprijin pentru identificarea surselor de finanțare. Uniunea Europeană urmărește să exploateze mai multe resurse proprii și să dezvolte capacități de prelucrare și reciclare, astfel încât industriile europene să depindă mai puțin de furnizorii din afara UE.

România se numără printre cele 16 state membre din care au fost selectate proiecte considerate prioritare. Proiectele sunt repartizate în Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Suedia.

Ce tipuri de proiecte au fost selectate

Cele 46 de proiecte selectate de Comisia Europeană acoperă diferite etape ale producției de materii prime critice: opt vizează extracția, 11 procesarea, iar 19 reciclarea. Alte opt proiecte combină mai multe activități, dintre care trei extracția cu procesarea și cinci procesarea cu reciclarea.

În total, proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime considerate strategice la nivel european. Printre acestea se numără litiul, nichelul, cobaltul, manganul și grafitul, necesare pentru fabricarea bateriilor utilizate în automobilele electrice și în sistemele de stocare a energiei. Șapte proiecte vizează litiul, 12 nichelul, zece cobaltul, cinci manganul și patru grafitul.

Alte două proiecte se concentrează pe magneziu și trei pe wolfram, materii prime importante pentru industria de apărare și cea aerospațială. Patru proiecte vizează pământurile rare, utilizate la fabricarea magneților permanenți, componente necesare pentru numeroase echipamente industriale și tehnologii moderne.

Ce ținte și-a propus UE până în 2030

Comisia Europeană urmărește ca, până în 2030, cel puțin 10% din materiile prime strategice consumate anual în UE să fie extrase pe teritoriul Uniunii, 40% să fie procesate aici, iar 25% să provină din reciclare.

Noile proiecte se adaugă celor 47 selectate în statele membre în 2025 și altor 13 proiecte din țări din afara Uniunii Europene. Comisia estimează că, împreună, acestea ar putea permite atingerea integrală a obiectivelor de extracție pentru litiu, nichel, pământuri rare, magneziu și wolfram. De asemenea, proiectele ar putea acoperi integral obiectivele de procesare pentru litiu și pământuri rare, precum și cele de reciclare pentru litiu, cobalt și pământuri rare.

Peste două miliarde de euro mobilizate

De la lansarea inițiativei RESourceEU, Uniunea Europeană a mobilizat peste două miliarde de euro în sprijin financiar, prin Fondul pentru inovare, ajutoare de stat și Banca Europeană de Investiții. De asemenea, mecanismul european pentru materiile prime a identificat peste 30 de posibile potriviri între furnizori și cumpărători, pentru zece materiale.

În cazul proiectelor selectate în 2025, 25 au finalizat deja evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 au primit aprobările necesare pentru începerea lucrărilor de construcție.

Potrivit executivului european, accelerarea acestor investiții este necesară pentru reducerea dependenței economiei europene de importuri. „Abordarea noastră este simplă: reducerea dependenței, creșterea producției în Europa. Avem resursele, proiectele și finanțarea: acum accelerăm ritmul”, a transmis Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială.

Comisia Europeană urmează să anunțe un nou apel pentru proiecte strategice spre sfârșitul anului 2026.

Economistul Cristian Socol: Guvernările PSD au crescut puterea de cumpărare în 96% dintre luni

Economistul Cristian Socol susține că guvernele conduse de premieri PSD au înregistrat creșteri ale puterii de cumpărare a salariilor în 96% dintre lunile în care s-au aflat la conducerea României, în ultimii 25 de ani. Analiza a fost prezentată într-o postare pe Facebook, în care economistul compară evoluția puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net, raportată la aceeași lună a anului precedent, în funcție de apartenența politică a premierului.

Socol consideră că principalul criteriu de evaluare a performanței unui guvern ar trebui să fie capacitatea acestuia de a îmbunătăți nivelul de trai al populației. „Un guvern performant este cel care lucrează pentru oameni. Atunci când a guvernat, PSD a crescut puterea de cumpărare pentru salariați”, afirmă economistul.

Diferențele dintre guvernările PSD și PDL-PNL

Potrivit calculelor prezentate de Socol, în 96% dintre lunile în care România a avut premieri PSD, puterea de cumpărare a salariului mediu net a crescut comparativ cu aceeași lună a anului precedent. În restul de 4% dintre luni, indicatorul ar fi înregistrat scăderi. În această categorie, economistul include guvernele conduse de Adrian Năstase, Victor Ponta, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă și Marcel Ciolacu.

Pentru guvernările conduse de premieri PDL sau PNL, rezultatele prezentate sunt diferite. Potrivit analizei, în jumătate dintre lunile respective puterea de cumpărare a crescut, iar în cealaltă jumătate a scăzut. În această categorie sunt incluse guvernele conduse de Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și Ilie Bolojan.

Socol evidențiază separat perioadele în care România a fost condusă de Călin Popescu-Tăriceanu și Dacian Cioloș. Potrivit calculelor sale, toate lunile analizate din mandatele celor doi premieri au înregistrat creșteri anuale ale puterii de cumpărare a salariului mediu net. Economistul amintește că ambele guvernări au beneficiat de sprijin parlamentar din partea PSD, susținând că acesta a fost condiționat de măsuri pentru îmbunătățirea puterii de cumpărare.

Guvernele Boc, Bolojan și Ciucă, indicate pentru cele mai slabe rezultate

În clasamentul prezentat de Cristian Socol privind scăderea puterii de cumpărare, primul loc este ocupat de guvernarea Emil Boc. Economistul precizează însă că această perioadă a coincis cu efectele crizei financiare internaționale, care a afectat puternic economia României. Pe locul al doilea este plasată guvernarea Ilie Bolojan, urmată de guvernarea Nicolae Ciucă.

Comparația este realizată pe baza evoluției anuale a salariului mediu net real, indicator care ține cont atât de modificarea veniturilor salariale, cât și de inflație. Astfel, o creștere a salariului nominal nu înseamnă automat o îmbunătățire a puterii de cumpărare. Dacă prețurile cresc mai rapid decât veniturile, salariații pot cumpăra mai puține bunuri și servicii, chiar dacă primesc mai mulți bani.

Ce trebuie luat în calcul în comparația dintre guvernări

Rezultatele prezentate de Cristian Socol evidențiază diferențe importante între perioadele analizate, însă interpretarea lor necesită și luarea în considerare a contextului economic. În ultimii 25 de ani, România a traversat criza financiară din 2008 – 2009, pandemia de COVID-19 și perioada de inflație ridicată care a urmat creșterii prețurilor la energie și alimentelor. Aceste evenimente au influențat evoluția salariilor reale, independent de măsurile adoptate de un anumit guvern.

De asemenea, indicatorul folosit în analiză compară fiecare lună cu aceeași lună din anul precedent. Prin urmare, rezultatul unei luni poate reflecta inclusiv măsuri economice adoptate înaintea instalării guvernului aflat atunci în funcție. Un alt aspect important este că ponderea lunilor cu evoluții pozitive nu arată dimensiunea creșterilor salariale. O lună cu un avans real de 1% și una cu un avans de 10% sunt contabilizate în aceeași categorie. În plus, salariul mediu net nu reflectă integral situația tuturor gospodăriilor, întrucât nu include direct evoluția pensiilor, a altor venituri sau diferențele dintre categoriile de salariați.

Cristian Socol este profesor la ASE și a contribuit la elaborarea programelor economice ale PSD.

Programul Geologic Național, deblocat după opt ani de blocaj

Guvernul a aprobat normele metodologice necesare aplicării Programului Geologic Național, prevăzut de o lege adoptată în 2018. Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a anunțat că programul a fost deblocat după opt ani în care nu a putut fi pus în aplicare din cauza lipsei mecanismului necesar.

„O lege adoptată în 2018: 8 ani în care a rămas doar pe hârtie, pentru că nimeni nu a dus până la capăt mecanismul prin care putea fi aplicată. Vorbim despre Programul Geologic Național, prin care România ar trebui să cerceteze și să evalueze resursele minerale pe care le are. Este un program important pentru viitorul industriei noastre, blocat până acum din lipsa normelor metodologice. Astăzi, Guvernul tocmai a aprobat aceste norme: astfel deblocăm programul și putem trece, în sfârșit, la aplicarea lui”, a transmis Darău, într-o postare pe Facebook.

Ce resurse minerale vor fi cercetate

Potrivit ministrului interimar al Economiei, România are nevoie de cercetări geologice moderne pentru a stabili ce resurse deține, unde se află și cum ar putea fi valorificate economic.

„Nu putem vorbi serios despre dezvoltarea industriei, despre investiții sau despre reducerea dependenței de importuri dacă lucrăm în continuare cu date geologice vechi de zeci de ani. Importanța acestui program crește cu atât mai mult, în contextul în care materiile prime critice și strategice sunt esențiale pentru industria europeană, de la apărare și energie până la noile tehnologii”, a transmis ministrul interimar al Economiei.

Programul prevede inclusiv cercetarea iazurilor de decantare și a haldelor de steril, unde ar putea exista resurse valoroase, tratate până acum drept deșeuri.

Ce permite concret Programul Geologic Național

Potrivit ministrului interimar al Economiei, Irineu Darău, programul va permite actualizarea informațiilor despre resursele minerale ale României prin cercetări geologice moderne, precum și identificarea și evaluarea materiilor prime critice și strategice.

Cercetările vor viza inclusiv iazurile de decantare și haldele de steril, unde ar putea exista resurse valoroase, considerate până acum deșeuri. Totodată, programul urmărește să ofere investitorilor date actualizate pentru fundamentarea deciziilor economice și să faciliteze integrarea României în lanțurile europene de aprovizionare cu materii prime.

Cinci milioane de lei anual pentru program

Irineu Darău a precizat că Ministerul Economiei avea prevăzută o finanțare anuală de cinci milioane de lei pentru Programul Geologic Național, însă fondurile nu puteau fi utilizate în lipsa normelor metodologice. „Aveam lege și aveam finanțare, dar nu aveam mecanismul prin care să începem cercetările”, a explicat acesta.

După aprobarea normelor, urmează stabilirea obiectivelor prioritare de cercetare, alocarea finanțării și selectarea, prin proceduri competitive, a entităților specializate care vor realiza lucrările. Proiectele vor putea fi derulate pe perioade de până la trei ani.

Ministrul interimar a subliniat că deblocarea programului nu înseamnă începerea imediată a exploatării unor noi zăcăminte, ci realizarea cercetărilor necesare pentru identificarea resurselor și evaluarea potențialului economic al acestora.

Europa se confruntă cu cel mai scăzut nivel al rezervelor de gaze din ultimii 15 ani

Rezervele de gaze naturale ale Uniunii Europene au coborât la puțin peste 70%, marcând cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului de la începutul înregistărilor, în 2011. Situația ar putea genera creșteri ale facturilor la energie și ar putea impune măsuri de reducere a consumului în statele membre.

Un raport al Institutului pentru Economia Energiei și Analiza Financiară (IEEFA) estimează că Uniunea Europeană ar putea înregistra un deficit de până la 14 miliarde de metri cubi de gaze naturale în sezonul rece 2026-2027, echivalentul a aproximativ 7% din consumul blocului comunitar. Acest volum ar fi suficient pentru a acoperi necesarul a circa 10-12 milioane de gospodării europene.

Estimarea este susținută și de un raport al Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport al Gazelor (ENTSOG), prezentat oficialilor naționali din domeniul energiei. Gazele naturale sunt utilizate pe scară largă pentru încălzirea locuințelor, alimentarea industriei și producerea energiei electrice, iar un deficit de aprovizionare ar putea pune presiune suplimentară asupra economiilor europene, mai ales dacă iarna va fi la fel de severă ca în sezonul precedent.

Factori care contribuie la reducerea rezervelor

Rezervele reduse sunt explicate, în parte, prin prețurile ridicate care i-au încurajat pe comercianți să vândă gaze în timpul verii, în loc să le depoziteze pentru iarnă. Raportul ENTSOG avertizează că, în cazul unei ierni reci și al unor importuri limitate de gaze naturale lichefiate (GNL), nivelul rezervelor europene ar putea scădea până la 11%. Acest prag corespunde volumelor considerate rezerve strategice, care nu pot fi utilizate cu ușurință.

Pentru ca statele membre să își refacă stocurile până la un nivel de 30% la finalul iernii, aproximativ 7% din cererea de gaze ar trebui fie redusă, fie să rămână neacoperită, potrivit analizei ENTSOG.

Ana Jaller-Makarewicz, analist principal pentru sectorul energetic european în cadrul IEEFA, a avertizat că nivelul redus al rezervelor lasă Uniunea Europeană cu o marjă mai mică de siguranță în fața întreruperilor de aprovizionare și o expune riscului unor creșteri bruște ale prețurilor. Dacă statele europene vor consuma o parte importantă din gazele depozitate în această iarnă, acestea vor trebui să cumpere volume suplimentare pentru refacerea stocurilor în sezonul următor, iar presiunea asupra prețurilor ar putea continua și în anii următori.

Interdicția asupra gazelor rusești și tensiunile globale

Un alt factor care ar putea agrava deficitul de gaze din UE este interdicția europeană privind contractele pe termen lung pentru importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia, care urmează să intre în vigoare în ianuarie. Potrivit IEEFA, această măsură ar putea reduce importurile europene cu încă 7 miliarde de metri cubi.

În trecut, gazele rusești contribuiau la acoperirea variațiilor sezoniere ale cererii, în special în timpul iernii. În prezent, Uniunea Europeană depinde într-o măsură mai mare de gazele stocate pentru a face față consumului din sezonul rece. În același timp, războiul din Orientul Mijlociu perturbă aprovizionarea globală cu energie, iar prețurile gazelor se apropie de cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani.

Importurile suplimentare de GNL, inclusiv din Statele Unite, ar putea reprezenta o soluție, însă producția americană se apropie de capacitatea maximă. Potrivit raportului IEEFA, înlocuirea volumelor de gaze care ar putea lipsi ar costa consumatorii europeni cu aproximativ 3 miliarde de euro mai mult decât anul trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 12% pentru aceleași cantități.

Perspective privind prețurile și consumul industrial

Analiștii consideră că majorarea prețurilor este unul dintre cele mai probabile efecte ale dezechilibrului dintre cerere și ofertă. Laurent Ruseckas, analist senior al pieței gazelor la S&P Global Energy, susține că rezervele nu pot scădea nelimitat, deoarece o retragere rapidă a gazelor la începutul iernii ar determina creșterea prețurilor și ar atrage transporturi suplimentare către Europa, inclusiv din Asia.

Totuși, posibilitatea reducerii consumului industrial ridică probleme suplimentare. Ruseckas a atras atenția că Europa are puțină cerere industrială care mai poate fi redusă, după ce războiul din Ucraina a contribuit deja la dispariția a aproximativ 20% din cererea industrială de gaze a blocului comunitar.

Deficitul estimat nu înseamnă automat că Uniunea Europeană va rămâne fără gaze naturale. Cu toate acestea, dacă importurile suplimentare nu vor acoperi necesarul, statele membre ar putea fi nevoite să accepte prețuri mai mari sau să introducă măsuri pentru reducerea consumului.

România, printre țările UE cu cea mai mare pondere a locurilor de muncă în companii străine

România se află printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai mare proporție de angajați care lucrează în întreprinderi controlate din străinătate, arată cele mai recente date publicate de Eurostat. Conform statisticilor aferente anului 2024, 28% dintre persoanele care lucrează în companiile producătoare de bunuri și servicii destinate pieței din România își desfășoară activitatea în firme al căror control este exercitat din afara țării.

Aceeași pondere de 28% este înregistrată și în Irlanda și Slovacia. Dintre statele incluse în analiză, doar Luxemburg depășește acest nivel, cu un procent de 45%. Media la nivelul Uniunii Europene este de 16%, ceea ce plasează România cu 12 puncte procentuale peste nivelul comunitar.

Diferențe mari între economiile europene

La polul opus în clasamentul realizat de Eurostat se situează Grecia, unde doar 8% dintre locurile de muncă analizate se regăsesc în companii controlate de investitori străini. Cipru și Italia înregistrează fiecare câte 10%, iar Franța ocupă ultima poziție în clasamentul publicat.

Diferența dintre România și Grecia ajunge astfel la 20 de puncte procentuale, ponderea consemnată în economia românească fiind de 3,5 ori mai mare decât cea din Grecia. Datele Eurostat nu acoperă toate locurile de muncă din economie, ci se referă la întreprinderile care produc bunuri și servicii pentru piață, conform metodologiei instituției.

Companiile străine, 1% din firmele UE, dar un sfert din valoarea adăugată

Una dintre concluziile principale ale raportului vizează decalajul dintre numărul redus al companiilor străine și contribuția lor economică semnificativă. În 2024, doar 1% dintre întreprinderile analizate la nivelul Uniunii Europene erau controlate din străinătate. Cu toate acestea, acestea concentrau 16% din forța de muncă și generau 24% din valoarea adăugată totală.

Dintre întreprinderile controlate din străinătate, 59% aveau entitățile care le controlau în alte state membre ale Uniunii Europene, iar 41% în afara blocului comunitar. Datele evidențiază rolul economic disproporționat al acestor companii în raport cu numărul lor, în general întreprinderile străine având o dimensiune mai mare decât numeroasele firme locale mici.

Diferențele sunt și mai pronunțate în privința valorii adăugate generate de companiile străine. În Irlanda, acestea produc 72% din valoarea adăugată a întreprinderilor analizate, în Luxemburg 62%, iar în Slovacia 50%. La polul opus se află Franța, cu 15%, urmată de Italia și Germania, fiecare cu câte 18%.

Ce relevă poziția României despre dependența de capitalul străin

Poziția României reflectă importanța companiilor controlate din străinătate pentru piața muncii, într-o economie integrată în lanțurile europene de producție și servicii. Investițiile internaționale au un rol important în sectoare precum industria auto, producția de componente, comerțul și serviciile pentru companii.

Totuși, o pondere ridicată a locurilor de muncă din întreprinderile controlate din străinătate nu indică automat o economie mai performantă sau salarii mai mari. Indicatorul măsoară distribuția ocupării în funcție de țara din care este exercitat controlul asupra companiilor, nu calitatea locurilor de muncă ori nivelul veniturilor angajaților.

România își menține angajamentul privind reducerea deficitului bugetar, transmite Alexandru Nazare la Luxemburg

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România rămâne determinată să continue traiectoria de reducere a deficitului bugetar și consolidarea fiscală, mesaj transmis oficialilor europeni în cadrul discuțiilor desfășurate la Luxemburg, înaintea reuniunii ECOFIN.

Nazare a participat la micul dejun de lucru al miniștrilor Partidului Popular European, organizat în marja reuniunii ECOFIN. Agenda discuțiilor a inclus competitivitatea, investițiile și capacitatea Europei de a susține creșterea economică într-un context dificil.

În marja întâlnirii, ministrul interimar al Finanțelor a avut o discuție informală cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie și Productivitate, căruia i-a transmis că România intenționează să continue reducerea deficitului bugetar.

„I-am transmis că România este determinată să rămână serioasă și consecventă pe traiectoria de reducere a deficitului. Este esențial să ne păstrăm credibilitatea în fața partenerilor europeni și a piețelor, iar asta înseamnă să ne respectăm angajamentele și să continuăm, cu aceeași disciplină, parcursul de consolidare fiscală”, a declarat Alexandru Nazare.

Ministrul interimar al Finanțelor a discutat și cu Ioannis Tsakiris, vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, despre proiectele dezvoltate de România în parteneriat cu instituția financiară europeană. Potrivit acestuia, discuțiile au vizat continuarea colaborării pentru finanțarea investițiilor în infrastructură, energie și competitivitate.

Potrivit lui Nazare, sesiunile oficiale ECOFIN vor aborda competitivitatea sectorului bancar, integrarea piețelor financiare, implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, Semestrul European, impactul economic al războiului din Ucraina și coordonarea politicilor fiscale europene.

Ministrul interimar a subliniat că România participă activ la aceste discuții, întrucât deciziile adoptate la nivel european pot influența accesul la finanțare, stabilitatea financiară, investițiile și competitivitatea energetică.

„Obiectivul este ca oportunitățile și instrumentele europene aflate acum în negociere să se transforme cât mai mult în proiecte, capital și dezvoltare pentru România”, a mai transmis Nazare.

ANAF a identificat un prejudiciu de peste 6,2 milioane de lei la firme de recrutare a muncitorilor din Asia

Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF au desfășurat verificări la cinci societăți comerciale care activează în domeniul recrutării și plasării forței de muncă din Asia pe teritoriul României, în urma unei analize de risc.

În urma controalelor, inspectorii au stabilit că obligațiile fiscale datorate bugetului de stat ar fi fost diminuate cu peste 6,2 milioane de lei.

Facturi de peste 32 de milioane de lei înregistrate în contabilitate

Ancheta a scos la iveală că cele cinci companii au introdus în evidențele financiar-contabile facturi emise de alte trei societăți comerciale, a căror valoare cumulată depășește 32 de milioane de lei.

Documentele respective vizau avansuri și presupuse prestări de servicii. Inspectorii antifraudă au concluzionat însă că facturile nu aveau la bază operațiuni cu un conținut economic real.

Prin înregistrarea acestor documente în contabilitate, firmele beneficiare puteau reflecta cheltuieli și operațiuni care aveau impact asupra sumelor datorate bugetului de stat.

Un sector în creștere, vizat de controale

Verificările au vizat un domeniu care s-a dezvoltat pe fondul cererii tot mai mari a companiilor din România pentru angajați proveniți din afara Uniunii Europene, în special din state asiatice.