Banca Mondială: România face cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiune, dar economia va scădea în 2026

România va înregistra în 2026 cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiunea Europei și Asiei Centrale, cu o reducere a deficitului bugetar de aproape două puncte procentuale, până la 6% din PIB. Ajustarea se va baza pe măsuri privind veniturile și pe un control mai strict al cheltuielilor curente, potrivit unui raport actualizat privind perspectivele economice regionale, publicat de Banca Mondială.

În același timp, investițiile publice rămân la un nivel ridicat, de aproximativ 8% din PIB, iar fondurile europene finanțează peste 70% din cheltuielile de investiții, se arată în document.

Contracție economică estimată la 0,5% în 2026

Banca Mondială estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al costurilor mai ridicate cu energia. Instituția notează că, deși costurile de împrumut ale statelor au crescut în Europa și Asia Centrală pe fondul preocupărilor privind sustenabilitatea fiscală, creșterea mai moderată a costurilor de finanțare pentru România ar putea reflecta o îmbunătățire a percepției pieței asupra eforturilor de consolidare fiscală.

Potrivit prognozei, economia ar urma să revină pe creștere în anii următori, susținută de redresarea veniturilor reale și de încetinirea inflației, cu un avans de aproximativ 1,7% în 2027 și de 2% în 2028. Consolidarea fiscală va continua însă să tempereze cererea internă, în condițiile tranziției către un model de creștere bazat pe investiții.

Singura economie din regiune în scădere

România ar urma să fie singura economie din Europa Centrală menționată în raport care va înregistra o contracție în 2026. Pentru comparație, Banca Mondială estimează o creștere de 2,6% pentru Bulgaria, 2,2% pentru Croația și 3,6% pentru Polonia.

La nivel regional, economia Europei și Asiei Centrale este estimată să încetinească de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, pe fondul prețurilor mai ridicate la energie, al incertitudinii sporite și al expansiunii mai slabe a principalilor parteneri comerciali. Excluzând Rusia, creșterea regională ar urma să încetinească de la 3,7% la 3%.

Progrese în reforme și proiecte energetice

Raportul notează progresele României în implementarea unor reforme în domeniile digital, fiscal și energetic. În sectorul gazelor naturale avansează proiectul Neptun Deep, cu investiții estimate la aproximativ patru miliarde de euro, iar producția este așteptată să înceapă în 2027.

Dependența de sectorul auto, un risc major

Un risc pentru economia românească îl reprezintă în continuare dependența de industria auto și de evoluția pieței europene. Sectorul auto este responsabil pentru aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României, ceea ce expune economia la încetinirea industriei auto europene și la intensificarea concurenței externe.

La nivel regional, Banca Mondială avertizează că ritmul slab de creștere din Uniunea Europeană și competiția internațională afectează exporturile și activitatea industrială, în special lanțurile de producție din industria auto.

Inteligența artificială, între potențial și riscul adoptării insuficiente

Raportul acordă o atenție importantă inteligenței artificiale, considerată o posibilă soluție pentru compensarea declinului productivității și a presiunilor demografice. Aproximativ unul din cinci angajați din Europa și Asia Centrală are un loc de muncă expus în mod semnificativ la AI, în special angajații tineri și cu un nivel ridicat de educație. În schimb, mai puțin de una din zece firme utilizează în prezent AI, în principal pentru sarcini de bază.

Banca Mondială consideră că regiunea dispune de avantaje importante pentru dezvoltarea AI, precum acoperirea aproape universală a rețelelor mobile, costuri energetice favorabile și un bazin consistent de specialiști tehnici. Adoptarea este însă frânată de nivelul insuficient al competențelor educaționale și manageriale, de accesul limitat la capacitate de calcul și de lipsa unor sisteme de date integrate și interoperabile.

„Principalul risc pentru următorul deceniu este probabil adoptarea și adaptarea insuficientă la AI în regiune, nu adoptarea excesivă”, avertizează instituția, care recomandă extinderea accesului la capacitate de calcul la prețuri accesibile, dezvoltarea competențelor și atragerea unor fluxuri mai mari de capital privat.

Game Changers 2026: Antreprenorii din Banat, invitați să schimbe jocul prin decizii, AI, reziliență și creștere

Antreprenori, lideri și profesioniști din regiune se reunesc joi, 8 octombrie 2026, la Congress Hall din Iulius Mall Timișoara, cu ocazia evenimentului Game Changers – Conferința Regională RBL Banat. Scopul întâlnirii este de a aduce în prim-plan companiile și oamenii care aleg să acționeze într-un context economic marcat de incertitudine, presiunea costurilor și transformări tehnologice accelerate.

Înregistrarea participanților începe la ora 9:00, iar conferința propriu-zisă debutează la ora 10:00. Programul cuprinde sesiuni susținute de speakeri, workshop-uri și oportunități de networking, cu accent pe soluții și exemple practice care pot fi aplicate în activitatea de zi cu zi.

Tema ediției din acest an pornește de la o întrebare considerată relevantă pentru mediul de business: ce trebuie schimbat acum și ce decizii au fost amânate prea mult? Organizatorii propun patru direcții principale de discuție: decizii, tehnologie și inteligență artificială, reziliență și creștere.

Potrivit organizatorilor, cele patru direcții au un punct comun: companiile care vor să evolueze nu așteaptă apariția unor condiții perfecte, ci iau decizii, testează soluții și caută oportunități de creștere în contextul pe care îl au. Participanții sunt invitați să vină și să plece cu exemple concrete, idei aplicabile și noi perspective asupra deciziilor pe care le pot lua în propriile organizații.

Euro atinge un nou record istoric față de leu

Moneda europeană a urcat marți la un nou maxim istoric în raport cu leul, Banca Națională a României anunțând un curs de referință de 5,3527 lei pentru un euro. Noul nivel depășește precedentul record de 5,3447 lei/euro, consemnat la sfârșitul săptămânii trecute.

Comparativ cu ședința precedentă, când euro fusese cotat la 5,3306 lei, moneda europeană s-a apreciat cu 0,0221 lei, echivalentul a 2,21 bani, respectiv cu aproximativ 0,41%. Cotația anunțată marți depășește cu 0,008 lei precedentul maxim istoric.

Evoluția altor valute și a aurului

Dolarul american s-a apreciat și el în raport cu leul, BNR stabilind un curs de 4,7616 lei, față de 4,7569 lei în ședința anterioară, o creștere de 0,0047 lei.

Lira sterlină a urcat de la 6,2894 lei la 6,3036 lei, un avans de 1,42 bani. În schimb, francul elvețian s-a depreciat, fiind cotat la 5,7285 lei, comparativ cu 5,7358 lei anterior.

Pentru gramul de aur, BNR a anunțat o valoare de 635,8864 lei, în ușoară scădere față de cotația precedentă de 635,9834 lei.

Alte monede cotate de BNR

Zlotul polonez a fost cotat la 1,2250 lei, coroana suedeză la 0,4755 lei, iar coroana norvegiană la 0,4963 lei. Leul moldovenesc a fost evaluat la 0,2665 lei, iar pentru hryvna ucraineană BNR a stabilit un curs de 0,1058 lei.

Renminbi-ul chinezesc a fost cotat la 0,7102 lei, dolarul canadian la 3,3365 lei, iar dolarul australian la 3,3187 lei.

Cursul de referință stabilit de BNR reprezintă un reper oficial pentru piață și nu este identic cu prețurile de cumpărare sau vânzare a valutelor practicate de băncile comerciale și casele de schimb valutar.

Reactoarele de la Cernavodă nu vor fi repornite în următoarele zece zile

Cele două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă nu vor fi repornite în următoarele zece zile, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, după ședința Comandamentului în Energie privind evitarea unui blackout.

„Dacă se vor redeschide pe rând sau dacă este posibil tehnic să se redeschidă ambele în același timp, nu se va întâmpla în următoarele zece zile”, a afirmat oficialul.

Bușoi a precizat că prognozele privind debitul Dunării nu permit, în acest moment, stabilirea unei date clare pentru revenirea celor două unități în Sistemul Energetic Național.

Situația regională s-a stabilizat

Secretarul de stat susține că situația energetică din regiune s-a stabilizat și că nu mai există presiunea care se manifestase anterior asupra importurilor de electricitate din Ungaria.

„Vestea bună este că situația regională este stabilă, nu mai există acea presiune pe importurile din Ungaria. În toate celelalte țări din regiune, lucrurile sunt în parametrii normali”, a spus Bușoi.

În România, principalele probleme rămân lipsa producției nucleare de la Cernavodă și nivelul redus al producției hidro. În schimb, centralele pe gaze naturale funcționează la capacitate ridicată.

„Și în România, exceptând faptul că Nuclearelectrica este închisă cu cele două reactoare și că avem unele probleme cu producția hidroelectrică, în rest, unitățile pe gaz natural merg la capacitate maximă”, a explicat oficialul.

Acesta a menționat că anumite capacități trec prin perioade programate de mentenanță, inclusiv la Iernut, dar acestea au fost luate în calcul în estimările privind funcționarea sistemului.

Turceni revine cu o unitate, importurile pot ajunge la 3.500 MW

Potrivit secretarului de stat, la Complexul Energetic Oltenia urmează să revină în funcțiune, joi, o unitate de la Turceni, astfel încât trei grupuri să funcționeze în paralel.

Producția eoliană contribuie, de asemenea, în anumite zile la acoperirea consumului, în timp ce România continuă să apeleze la importuri în intervalele cu cerere ridicată.

Bușoi a declarat că, în unele zile din octombrie, pe baza prognozelor disponibile, importurile ar putea ajunge la aproximativ 3.500 MW în orele de vârf, în special în jurul orei 21:00.

„Apelăm la importuri care, cel puțin în ultimele zile și în unele din zilele lunii octombrie, pe prognozele prezentate astăzi, vor atinge maxime istorice în jurul de 3500 de MW. Vorbesc de orele de vârf și principal în jurul orei 21. În timpul zilei nu avem nici cea mai mică problemă cu asigurarea consumului”, a spus Bușoi.

Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite

Centrala de la Cernavodă, singura centrală nucleară a României, are două reactoare CANDU, fiecare cu o putere de aproximativ 700 MW. În condiții normale de funcționare, aceasta asigură aproximativ 20% din producția națională de energie.

Cele două reactoare au fost oprite în contextul scăderii accentuate a debitului Dunării, care a afectat condițiile necesare pentru răcirea în siguranță a unităților. Prima unitate a fost închisă pe 28 iulie, iar a doua, pe 13 august, după ce Dunărea a ajuns la un nivel care nu putea asigura răcirea turbinelor.

Nuclearelectrica a anunțat că oprirea s-a făcut controlat, iar reactoarele au fost menținute în stare sigură până când parametrii hidrologici vor permite reluarea producției. Oprirea completă a centralei a scos temporar din sistem aproximativ 1.400 MW de capacitate de producție.

Guvernul prelungește măsurile din domeniul energiei, inclusiv posibilitatea de reducere a consumului pentru industrie, iar secretarul de stat a îndemnat la pregătire pentru „o iarnă dificilă”.

Autostrada Transilvania: aproape 100 de kilometri ar putea fi deschiși circulației în 2026

Autostrada Transilvania ar putea înregistra în 2026 cel mai bun an din istoria proiectului, cu aproximativ 97 de kilometri deschiși circulației într-o singură tranșă anuală, dacă toate loturile aflate în fază finală de execuție vor fi finalizate conform estimărilor actuale.

Lotul Chiribiș – Biharia, cu o lungime de 28,55 kilometri, construit de asocierea Precon Transilvania – Citadina 98, a ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 78% la sfârșitul lunii septembrie, cu șapte puncte procentuale peste nivelul din august. Constructorul vizează deschiderea circulației în decembrie 2026, cu circa cinci luni înainte de termenul contractual de 20 mai 2027.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a anunțat că pe șantier sunt deja asfaltate aproximativ 90% din cei 28,5 kilometri, iar în ultimele trei luni au fost așternute circa 200.000 de tone de asfalt. „Cu cei 28,5 km, vom bifa un record întârziat, aproape 100 km inaugurați într-un singur an pe Autostrada Transilvania, această coloană vertebrală de dezvoltare pentru nord-vestul României”, a transmis Horațiu Cosma.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) precizează că mobilizarea în șantier a ajuns la peste 500 de persoane și aproximativ 400 de utilaje și echipamente. La finalul lunii septembrie, grinzile tuturor podurilor și pasajelor de pe lot erau montate, iar constructorul a început așternerea ultimului strat de asfalt. Potrivit CNIR, se aștern zilnic aproximativ 3.000 de tone de asfalt.

Situația lucrărilor pe lotul Chiribiș – Biharia la sfârșitul lunii septembrie: 78% stadiu fizic de execuție; 91% din balastul stabilizat finalizat (26 de kilometri); primul strat de asfalt așternut pe 21,5 kilometri; al doilea strat de asfalt pe 14 kilometri; 18 structuri finalizate integral; relocarea DN19E finalizată; parapete marginale montate pe 21 de kilometri.

Asociația Pro Infrastructură confirmă că antreprenorul trage pentru deschiderea în decembrie și că circulația a fost redeschisă pe DN19E în zona Chișlaz. „Este încă mult de muncă pentru două luni și ceva, dar se pare că și vremea colaborează și sunt șanse mari ca până de Crăciun să circulăm pe acest lot al Autostrăzii Transilvania început în teren în urmă cu 22 de ani”, a transmis asociația.

Pentru restul anului 2026 sunt programate deschideri pe mai multe sectoare ale A3. Primii 12,24 kilometri au fost deschiși în august, pe sectorul Zimbor – Poarta Sălajului. CNAIR estima în august că încă 56,41 kilometri ar putea fi dați în circulație în 2026 pe secțiunile Nădășelu – Mihăiești, Mihăiești – Zimbor și Suplacu de Barcău – Chiribiș. La aceștia s-ar adăuga cei 28,55 kilometri ai lotului Chiribiș – Biharia, ducând totalul la aproximativ 97 de kilometri inaugurați într-un singur an.

Lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș, cu o lungime de 26,35 kilometri, are lucrări depășite 90% și este anunțat pentru deschidere la 1 decembrie 2026. Constructorul Erbașu lucrează la ultimele lucrări, inclusiv în zona viaductului de aproximativ 1,8 kilometri peste lacul de acumulare Suplacu de Barcău. Asfaltul final de uzură este deja așternut pe aproximativ 20 dintre cei 26 de kilometri.

Chiribiș – Biharia are o istorie de peste două decenii. Lucrările au început în 2004, odată cu contractul cu compania americană Bechtel, reziliat în 2013. În 2015, statul a semnat un contract cu spaniolii de la Corsan-Corviam, reziliat în 2016. O nouă licitație a fost lansată în 2017, iar contractul a fost semnat abia în 2020 cu Trameco, controlată de Beniamin Rus. Acesta a fost reziliat în mai 2022. În august 2022 a fost lansată o nouă procedură, câștigată de Precon Transilvania. Contractul, în valoare de aproximativ 785 de milioane de lei, finanțat prin Programul Transport 2021-2027, a fost semnat în aprilie 2024, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în 2025.

Dacă ambele loturi – Suplacu de Barcău – Chiribiș și Chiribiș – Biharia – sunt deschise în decembrie, se creează continuitatea pe aproximativ 55 de kilometri între Biharia și Suplacu de Barcău, eliminând una dintre principalele întreruperi ale A3 din această zonă. În prezent, în Bihor, A3 este circulabilă pe cei 5,35 kilometri dintre Biharia și Borș II, care asigură legătura cu autostrada M4 din Ungaria.

În partea centrală a A3, inaugurarea lotului Zimbor – Poarta Sălajului din august ar putea fi urmată de deschiderea sectoarelor Nădășelu – Mihăiești și Mihăiești – Zimbor, estimate de CNAIR pentru 2026, însumând aproximativ 30 de kilometri. În scenariul în care toate inaugurările se confirmă, 2026 ar deveni anul în care Autostrada Transilvania adaugă aproape 100 de kilometri într-o singură tranșă anuală.