Acasă Blog Pagina 55

România ar putea importa gaze și după startul Neptun Deep, într-o iarnă severă

0
România ar putea importa gaze și după startul Neptun Deep, într-o iarnă severă

România ar putea importa gaze și după startul Neptun Deep, în cazul unei ierni severe

România, cel mai mare producător de gaze din Europa, ar putea fi nevoită să recurgă la importuri chiar și după intrarea în producție a proiectului Neptun Deep, în cazul unei ierni severe. Estimarea apare într-o analiză realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Prima moleculă de gaz din Neptun Deep, proiect operat de OMV Petrom în parteneriat cu Romgaz, este estimată să intre în sistemul național de transport până cel târziu la sfârșitul lunii iunie a anului viitor. Platoul de producție ar urma să fie atins până la finele celui de-al treilea trimestru din 2027, iar producția anuală la platou este estimată la circa 8 miliarde de metri cubi.

Cheltuielile de dezvoltare se ridică la aproximativ 4 miliarde de euro, investiție susținută în mod egal de partenerii din proiect. Startul producției se suprapune cu eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești la nivelul Uniunii Europene.

Importurile ar putea acoperi până la 15% din consum

Potrivit analizei, importurile de gaze ar putea ajunge la circa 15% din necesarul de consum al României în condiții de ger extrem și prelungit. Chisăliță explică faptul că producția anuală nu garantează siguranța alimentării în vârfurile de consum.

El arată că, într-o zi de iarnă severă, consumul poate depăși producția internă contractată pentru piața din România și capacitatea de extracție din depozite. Situația devine mai dificilă dacă valul de frig vine spre sfârșitul sezonului, când presiunea redusă din depozite limitează debitul care poate fi livrat.

Un scenariu prezentat în analiză pentru o zi foarte geroasă la sfârșitul lunii februarie 2028, cu temperaturi medii de minus 25 de grade Celsius, indică un necesar de import de circa 9 milioane de metri cubi pe zi, adică aproximativ 15% din consum.

Contractele și exporturile, factori care influențează disponibilitatea gazelor

Analiza arată că gazele vândute anticipat prin angajamente ferme, inclusiv pentru export, nu devin automat disponibile pentru piața internă când temperatura scade. Nerespectarea livrărilor poate atrage despăgubiri și costuri suplimentare pentru înlocuirea cantităților nelivrate.

În acest context, România poate avea simultan gaze care pleacă la export și gaze care intră din import. Chisăliță susține că situația trebuie evaluată prin costuri, capacități și obligații contractuale concrete.

El avertizează că autoritățile nu ar trebui să transmită publicului ideea că statutul de mare producător rezolvă automat toate problemele. România are nevoie de un plan pentru iarna grea, cu scenarii de ger prelungit, debite disponibile, stocuri suficiente și surse de rezervă contractate din timp, conchide președintele Asociației Energia Inteligentă.

Studiu de 30 de ani pe 1.000 de oameni: ce s-a descoperit despre depresie

0
Studiu de 30 de ani pe 1.000 de oameni: ce s-a descoperit despre depresie

Studiu de trei decenii: condiția fizică din adolescență, legată de un risc mai mic de depresie la maturitate

Un studiu care a urmărit peste 1.000 de persoane timp de 34 de ani a identificat o asociere între o condiție fizică bună în copilărie și adolescență și un risc mai redus de depresie la vârsta adultă. Cercetătorii din Australia au analizat datele unui studiu național început în 1985, iar participanții au fost evaluați ulterior prin interviuri de diagnostic pentru sănătatea mintală.

Cum au fost măsurate rezultatele

În copilărie, condiția fizică a participanților a fost măsurată prin mai multe probe, între care o alergare de 1,6 kilometri pentru evaluarea capacității cardiorespiratorii și săritura în lungime de pe loc pentru forța musculară. Un grup mai mic a efectuat și teste pe bicicletă și pentru forța de prindere a mâinii.

Rezultatele arată că tinerii care au înregistrat viteze mai mari la alergare au avut un risc relativ cu 15% mai mic de a dezvolta depresie ulterior în viața adultă. Timpul mediu pentru proba de alergare a fost de aproximativ 8 minute și 27 de secunde, iar un rezultat cu circa un minut și 15 secunde mai bun decât media a fost asociat cu această reducere a riscului.

Efectul protector, mai puternic în primii ani și la femei

Efectul protector al condiției cardiorespiratorii a fost cel mai evident la cinci până la zece ani după primele teste, când participanții se aflau încă relativ aproape de perioada copilăriei. Asocierea s-a diminuat treptat, dar a continuat să fie observată pe parcursul celor 34 de ani de monitorizare.

Pentru toate măsurătorile condiției cardiorespiratorii, cercetătorii au constatat că efectul protector a fost în mod constant mai puternic în cazul femeilor decât al bărbaților. Femeile au avut, de asemenea, o probabilitate mai mare de a suferi de depresie de-a lungul vieții.

Ce spun autorii despre limitele studiului

Autorii subliniază că studiul nu demonstrează că o condiție fizică slabă în copilărie provoacă depresie la maturitate. „Deși nu putem spune că lipsa condiției fizice în copilărie cauzează depresie la adulți, rezultatele sugerează că o bună condiție fizică în copilărie poate avea beneficii care depășesc sănătatea fizică. Există mulți factori care contribuie la depresie, ceea ce înseamnă că niciun factor nu poate explica singur riscul. Condiția fizică poate fi o piesă din acest puzzle”, a declarat Kyle Smith, autorul principal al studiului.

Context global

Numărul persoanelor care trăiesc cu afecțiuni de sănătate mintală aproape s-a dublat în ultimii 30 de ani, în principal pe fondul creșterii cazurilor de anxietate și depresie la nivel mondial. Aproximativ 322 de milioane de adulți, echivalentul a circa unei persoane din 20, trăiesc cu depresie. În acest context, cercetătorii încearcă să identifice factorii legați de stilul de viață care ar putea contribui la prevenirea sau întârzierea apariției afecțiunii.

Grinzi produse la Racovița pentru Autostrada Sibiu-Pitești, livrate direct pe șantier

0
Grinzi produse la Racovița pentru Autostrada Sibiu-Pitești, livrate direct pe șantier

Grinzile pentru Autostrada Sibiu-Pitești sunt produse la Racovița și transportate direct pe șantier

Grinzile prefabricate care vor fi montate pe Secțiunea 3 Cornetu-Tigveni a Autostrăzii A1 Sibiu-Pitești sunt realizate la Racovița și pleacă direct către șantier, a anunțat DRDP Craiova.

La Racovița funcționează fabrica D3, unul dintre cele două puncte de producție și depozitare a grinzilor necesare pentru această secțiune a autostrăzii. Elementele prefabricate sunt realizate local, apoi sunt încărcate și transportate către șantier, unde urmează să fie montate în structurile viitoarei autostrăzi.

Două centre de producție pentru Secțiunea 3

Racovița este unul dintre cele două centre în care sunt produse și depozitate grinzile destinate Secțiunii 3 Cornetu-Tigveni. Cel de-al doilea punct de producție se află la Cepari, în județul Argeș.

Reprezentanții DRDP Craiova au descris traseul elementelor prefabricate ca fiind unul direct: fabrică, transport, șantier. Ei au precizat că fiecare transport reprezintă un pas înainte pentru lucrările de pe A1 Sibiu-Pitești și pentru viitoarea legătură rutieră dintre Cornetu și Tigveni.

Roșia Montană rămâne pe lista patrimoniului mondial în pericol

0
Roșia Montană rămâne pe lista patrimoniului mondial în pericol

UNESCO: Peisajul Minier Roșia Montană rămâne pe lista patrimoniului mondial în pericol

Conservarea Peisajului Minier Roșia Montană a înregistrat progrese continue, însă condițiile pentru eliminarea acestuia de pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol nu au fost încă îndeplinite, au transmis oficialii Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Potrivit răspunsului oficial, principala amenințare – și anume potențiala reluare a activităților miniere – nu a fost complet înlăturată, deoarece contestațiile legale privind atât licența de exploatare, cât și procedurile de arbitraj rămân nerezolvate.

La cea de-a 48-a sesiune din iulie 2026, Comitetul Patrimoniului Mondial, organul de conducere al Convenției, format din 21 de state membre, a recunoscut eforturile continue depuse de autoritățile române, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la întârzierile în finalizarea Planului de Management revizuit. De asemenea, Comitetul a observat că mai multe măsuri corective rămân dependente de soluționarea procedurilor legale în curs.

Comitetul a recunoscut că termenul stabilit în 2023 pentru atingerea stării de conservare dorite se dovedește dificil de respectat din cauza acestor constrângeri legale, motiv pentru care a decis să mențină proprietatea pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Nu a fost stabilit un calendar concret pentru eliminarea sa de pe listă, o astfel de decizie urmând să depindă de implementarea completă a măsurilor corective și de eliminarea definitivă a amenințărilor care afectează Valoarea Universală Excepțională a sitului.

Contextul legal și cronologia litigiului

Peisajul cultural minier Roșia Montană a intrat în Patrimoniul UNESCO în iulie 2021, prin decizie luată prin consens de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 44-a sesiune a sa. Situl a fost înscris tot atunci și pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-i-se vulnerabilitatea și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție.

Decizia Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) de a nu prelungi licența de concesiune nr. 47/1999 pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană a fost anunțată pe 20 iunie 2024, ziua în care expira licența deținută de Roșia Montană Gold Corporation. Compania solicitase prelungirea acesteia după ce pierduse procesul intentat la Washington împotriva statului român.

România a câștigat în martie 2024, la Washington, procesul intentat de Gabriel Resources Ltd. Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) a respins, prin decizia din 8 martie 2024, pretențiile de despăgubiri ale companiei canadiene, care solicitase miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier. Tribunalul a dispus ca Gabriel Resources să ramburseze statului român o parte a costurilor legale, însă decizia a fost contestată, iar procedura de arbitraj nu este finalizată. Din acest motiv, sumele respective nu au intrat concret în conturile statului.

Procedura de arbitraj fusese inițiată de Gabriel Resources pe 21 iulie 2015 și declarată închisă de tribunal pe 14 septembrie 2023. Calculele invocate arătau că Gabriel Resources a suferit o pagubă de 3,286 miliarde de dolari, care, cu dobânzi, ar fi ajuns la 4,377 miliarde de dolari la momentul 30 iunie 2017. Într-un document ulterior, compania a transmis ICSID că ar accepta și aproximativ un sfert din despăgubirile cerute inițial, respectiv recuperarea investițiilor sale efective, estimate la 760 de milioane de dolari, plus dobânzi.

La termenul din 23 septembrie de pe rolul Curții de Apel Alba Iulia privind anularea deciziei ANRMPSG, instanța a amânat din nou judecarea cauzei, pentru data de 18 noiembrie. Între timp, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba a instituit sechestru asigurător pe bunurile mobile, respectiv pe participația majoritară pe care Gabriel Resources o deține la Roșia Montană Gold Corporation.

Bolojan a discutat cu noua șefă OMV despre prețurile carburanților și Neptun Deep

0
Bolojan a discutat cu noua șefă OMV despre prețurile carburanților și Neptun Deep

Premierul Bolojan a discutat cu conducerea OMV despre prețurile carburanților și Neptun Deep

Prim-ministrul Ilie Bolojan s-a întâlnit luni, la Palatul Victoria, cu o delegație a Grupului OMV condusă de Emma Delaney, director general al companiei. Discuțiile au vizat evoluțiile din sectorul energetic și stadiul proiectului Neptun Deep, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Conform Executivului, unul dintre principalele subiecte abordate a fost situația din domeniul energiei, în contextul fluctuațiilor prețurilor carburanților generate de conflictele internaționale și de problemele de aprovizionare.

Un alt subiect central al întâlnirii l-a constituit proiectul Neptun Deep, investiție strategică pentru România, în care statul român, prin Romgaz, colaborează cu OMV Petrom. Potrivit Guvernului, proiectul se desfășoară conform calendarului stabilit, iar producția efectivă de gaze ar urma să înceapă anul viitor.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța exploatării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră pentru economia României și pentru consolidarea securității energetice.

„Finalizarea investiției și începerea extracției gazelor din perimetrul Neptun Deep trebuie să rămână priorități guvernamentale, pentru ca România să valorifice resursele din Marea Neagră în beneficiul economiei naționale și al întregii regiuni. Trebuie să găsim formule de cooperare operative pentru a asigura convergența de acțiune în acest proiect strategic pentru ambele părți”, a transmis premierul.

Șeful Executivului a mulțumit echipei OMV Petrom pentru colaborarea cu autoritățile române și pentru menținerea unui dialog constant. La întâlnire a participat și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Uzina Dacia de la Mioveni își oprește temporar producția în octombrie

0
Uzina Dacia de la Mioveni își oprește temporar producția în octombrie

Uzina Dacia de la Mioveni își întrerupe temporar producția în octombrie

Uzina Dacia de la Mioveni va opri temporar producția în luna octombrie, pentru două zile, a confirmat compania. Producția va fi suspendată vineri, 9 octombrie, și luni, 12 octombrie, iar angajații vor rămâne acasă, beneficiind însă de drepturile salariale prevăzute în contractul de muncă.

Chiar dacă linia de asamblaj se oprește, alte operațiuni vor continua în această perioadă. Este vorba despre retușuri și realinieri, fabricarea și expedierea pieselor de schimb, inventarierea acestora, descărcarea camioanelor și alte activități logistice. De asemenea, se vor desfășura lucrări de întreținere a instalațiilor și curățenie tehnologică.

Direcția Logistică și alte departamente conexe își vor adapta programul de lucru și personalul în funcție de programul Uzinei Vehicule Dacia și de nevoile clienților externi.

Această întrerupere vine după ce, la începutul lunii august, uzinele Dacia și Ford și-au oprit producția până în data de 19, pe fondul crizei energetice declanșate de scăderea debitului Dunării și de oprirea celor două reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă. Măsura fusese dispusă de Guvern.

În context, Managing Directorul Dacia South Eastern Europe, Mihai Bordeianu, a avertizat că România riscă să piardă 20-25% din industria auto în ceea ce privește cifra de afaceri, angajații și producția, dacă problema competitivității nu este abordată rapid.

Semnal de alarmă de la Bruxelles: elevii europeni, tot mai slab pregătiți

0
Semnal de alarmă de la Bruxelles: elevii europeni, tot mai slab pregătiți

Avertisment european privind scăderea pregătirii elevilor după rezultatele PISA 2025

Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă după analizarea rezultatelor testelor PISA 2025, în contextul în care nivelul de pregătire al elevilor din întreaga Uniune Europeană continuă să scadă. Analiza realizată la nivelul UE confirmă o scădere constantă a competențelor de bază în rândul tinerilor de 15 ani.

Instituția europeană a transmis că această situație înseamnă că UE se îndepărtează tot mai mult de obiectivul său pentru 2030 de reducere a rezultatelor slabe sub 15% pentru fiecare materie. De asemenea, datele arată că și rezultatele din spectrul excelenței sunt în scădere.

În 2025, ponderea elevilor cu cele mai bune performanțe din UE este de 4,8% la citire, 6,4% la științe și 6,8% la matematică, cu mult sub obiectivul UE pentru 2030 de cel puțin 12% pentru fiecare materie. Concluzia analizei indică faptul că nicio țară europeană nu își atinge obiectivul la citire sau științe, iar doar două țări reușesc acest lucru la matematică.

Un fenomen de lungă durată, nu un eveniment conjunctural

Datele prezentate în raportul PISA 2025 Results (Volume I), publicat pe 8 septembrie 2026, arată că scăderea nivelului de pregătire consemnată în 2025 nu este un eveniment conjunctural, ci un fenomen simptomatic de lungă durată. Din anul 2000 până în prezent, nivelul de pregătire al copiilor a scăzut constant.

Această tendință afectează toate cele trei domenii principale evaluate: matematică, citire și științe. Scăderea constantă a performanțelor sugerează o problemă structurală în sistemele educaționale europene, care nu reușesc să inverseze această traiectorie descendentă.

Situația României în clasamentul european

Raportul PISA pentru 2025 arată că elevii din România au obținut scoruri mai scăzute decât media OCDE la matematică, lectură și științe. Doar 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență (nivelul 2) la matematică, 52% la lectură și 54% la științe.

Aceste procente sunt semnificativ sub mediile țărilor membre OCDE, care sunt de 65% la matematică, 69% la lectură și 74% la științe. România se plasează astfel la coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește pregătirea elevilor.

Ministerul Educației a transmis că, la științe și matematică, rezultatele sunt apropiate de cele din 2022, ceea ce indică o evoluție relativ stabilă. În schimb, la lectură se înregistrează o scădere de 16 puncte față de evaluarea anterioară.

Obiectivele UE pentru 2030, departe de a fi atinse

Analiza Comisiei Europene evidențiază un decalaj semnificativ între performanțele actuale ale elevilor și țintele stabilite pentru 2030. Atât reducerea proporției elevilor cu rezultate slabe, cât și creșterea numărului celor cu performanțe excepționale rămân obiective dificil de atins în ritmul actual.

Nicio țară europeană nu reușește să își atingă obiectivul privind citirea sau științele, iar doar două state membre îndeplinesc criteriile la matematică. Această situație subliniază necesitatea unor măsuri urgente la nivel european și național pentru a inversa tendința descendentă a competențelor elevilor.

Scandal la stațiile de autobuz din Timiș. Acuzații de dublă măsură între CJ și Prefectură

0
Scandal la stațiile de autobuz din Timiș. Acuzații de dublă măsură între CJ și Prefectură

Dispută între CJ Timiș și Prefectură pe tema stațiilor de autobuz din județ

Un conflict între Consiliul Județean Timiș și Instituția Prefectului Timiș a izbucnit în urma unei hotărâri privind utilizarea stațiilor de autobuz de pe drumurile județene. Vicepreședintele CJ Timiș, Alexandru Iovescu, acuză Prefectura de „dublă măsură”, în timp ce prefectul Paul Finta susține că acțiunea în instanță are la bază exclusiv motive de legalitate.

Acuzațiile vicepreședintelui CJ Timiș

Alexandru Iovescu susține că prefectul Paul Finta a atacat în contencios administrativ o hotărâre adoptată de Consiliul Județean Timiș privind modul de utilizare a stațiilor de autobuz de pe drumurile județene, în condițiile în care, afirmă acesta, Consiliul Local Timișoara are o hotărâre similară pentru stațiile aflate pe raza municipiului.

Vicepreședintele CJ Timiș descrie hotărârea adoptată de instituția pe care o reprezintă drept „perfect legală și transparentă” și îl acuză pe prefect că tratează diferit situații pe care le consideră similare.

Iovescu pune demersul Prefecturii pe seama unor considerente politice și susține că prefectul ar acționa în baza unor „ordine politice” venite din partea USR.

De asemenea, vicepreședintele CJ Timiș ridică problema activității profesionale a lui Paul Finta ca avocat, afirmând că societatea acestuia ar avea contracte cu primării și instituții publice din județul Timiș. Iovescu consideră că această situație ar putea ridica problema unui conflict de interese.

Poziția prefectului Paul Finta

Prefectul de Timiș respinge acuzațiile și afirmă că atacarea hotărârii Consiliului Județean s-a făcut exclusiv în baza atribuțiilor legale ale Instituției Prefectului. Paul Finta susține că actul administrativ avea probleme legate de respectarea normelor de tehnică legislativă, de competență și de ceea ce el numește „suprareglementare”.

„Hotărârea Consiliului Județean Timiș privind stațiile de autobuz a fost atacată în contencios administrativ pentru motive de legalitate, nu pentru că aparține unei administrații conduse de PSD”, transmite prefectul.

În ceea ce privește comparația făcută de Alexandru Iovescu cu hotărârea Consiliului Local Timișoara, Finta afirmă că cele două situații juridice nu sunt identice. Prefectul amintește că hotărârea Consiliului Local Timișoara la care face referire Iovescu a fost, la rândul ei, atacată în instanță de un fost prefect, în perioada în care Prefectura era condusă de PSD, iar acțiunea a fost respinsă de instanță.

„Acesta este un exemplu că există două situații juridice diferite, analizate în funcție de lege”, susține Paul Finta.

Prefectul respinge acuzația de conflict de interese

Referitor la afirmațiile privind societatea de avocatură, Paul Finta respinge acuzația și spune că afirmațiile trebuie susținute prin fapte, norme încălcate și dovezi.

Prefectul face o precizare privind raporturile dintre Instituția Prefectului și administrațiile locale. „Primăriile și Consiliul Județean nu sunt în subordinea prefectului. Prefectul exercită controlul de legalitate; nu conduce aceste instituții”, afirmă Paul Finta.

Acesta susține că, în lipsa unor dovezi privind încălcarea unei norme legale, acuzația de conflict de interese rămâne nefundamentată.

„Legea nu are culoare politică”

Paul Finta respinge și acuzația că ar acționa diferit în funcție de culoarea politică a administrațiilor locale. Acesta dă ca exemplu un ordin pe care l-a semnat privind vacantarea funcției de primar într-o administrație condusă de un edil USR.

„Dacă aș fi acționat după criteriul politic pe care mi-l atribuie domnul Iovescu, acel ordin nu ar fi existat”, afirmă prefectul.

Finta susține că activitatea Instituției Prefectului trebuie să se bazeze pe aplicarea legii, indiferent de partidul aflat la conducerea unei administrații. „Legea nu are culoare politică”, a mai precizat reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Lucrările pe strada Gării încep săptămâna viitoare. Tramvaiele, deviate dinspre Solventul

0
Lucrările pe strada Gării încep săptămâna viitoare. Tramvaiele, deviate dinspre Solventul

Lucrările de modernizare a străzii Gării din Timișoara încep luni, 12 octombrie

Primăria Timișoara anunță că lucrările de modernizare a străzii Gării, care includ construirea unei noi linii de tramvai, debutează luni, 12 octombrie. Șantierul este estimat să dureze aproximativ un an și jumătate și va fi organizat în mai multe etape.

Noua linie de tramvai va avea o lungime de peste 1,3 kilometri și va asigura o legătură directă între Gara de Nord, Pasajul Solventul și Calea Bogdăneștilor. Proiectul prevede amenajarea a trei stații noi, dotate cu peroane și copertine.

Viceprimarul cu atribuții de primar, Ruben Lațcău, a declarat că investiția vizează dezvoltarea zonei de vest a orașului. „Investim în vestul Timișoarei, o zonă care astăzi pare undeva la marginea orașului, deși este aproape de centru. Ceea ce îi lipsește este legătura cu alte cartiere, iar asta schimbăm prin investițiile ample de infrastructură pe care le facem aici”, a afirmat acesta. El a adăugat că Strada Gării va fi reabilitată și va avea linie de tramvai până la Pasajul Solventul, unde se va intersecta cu viitoarea legătură cu Dâmbovița, pe Podul Solventul, dar și cu linia Bogdăneștilor.

În prima etapă, constructorul va interveni pe tronsonul cuprins între Solventul și intersecția cu strada Gheorghe Barițiu. Pe durata lucrărilor, circulația va fi reorganizată: sensul de mers dinspre Solventul spre strada Gheorghe Barițiu va fi închis, iar traficul se va desfășura în ambele direcții pe celălalt sens. De asemenea, accesul din străzile adiacente către zona de lucrări va fi restricționat.

Pe lângă noua linie de tramvai, proiectul include refacerea carosabilului, amenajarea de trotuare și piste pentru biciclete, crearea de spații verzi și instalarea unui sistem de iluminat public inteligent. Totodată, vor fi modernizate rețelele edilitare de apă, canalizare, gaze și telecomunicații, iar un sistem de supraveghere video integrat în managementul traficului va fi montat.

Lucrările vor fi executate de asocierea SYLC CON TRANS SRL (lider de asociere) – Cons Electrificarea Instal SRL, desemnată câștigătoare în urma licitației publice. Oferta contractului este de 62,5 milioane de lei, fără TVA, respectiv 75,5 milioane de lei sau 14,4 milioane de euro, cu TVA. Contractul a fost semnat la mijlocul verii.

Proiectul „Linie nouă de tramvai Solventul – Gara de Nord” are o valoare totală de peste 106 milioane de lei, din care peste 68 de milioane de lei reprezintă finanțare europeană prin Programul Regional Vest 2021–2027.

ANRMPSG respinge prelungirea concesiunii Trident cerută de Lukoil Overseas

0
ANRMPSG respinge prelungirea concesiunii Trident cerută de Lukoil Overseas

ANRMPSG respinge prelungirea concesiunii Trident. Lukoil Overseas: Regretăm decizia

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) a respins solicitările de prelungire depuse de Lukoil Overseas pentru acordul petrolier de concesiune a perimetrului EX-30 Trident din Marea Neagră. Decizia a fost comunicată vineri titularului concesiunii, iar confirmarea oficială a venit luni din partea companiei și a autorității de reglementare.

ANRMPSG a respins atât cererea de prelungire cu trei ani a unei etape din perioada de Evaluare din cadrul duratei acordului, cât și solicitarea de prelungire cu 15 ani a valabilității acordului în ansamblu. Hotărârea nr. 1.055 din 19 octombrie 2011 privind aprobarea acordului petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX-30 Trident are o valabilitate de 30 de ani, respectiv până în noiembrie 2041.

Perimetrul Trident, deținut majoritar de Lukoil

Perimetrul EX-30 Trident, aflat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 de kilometri de țărm, este o concesiune în care Lukoil deține pachetul majoritar, de circa 88%, restul acțiunilor fiind deținute de Romgaz, la care statul, prin Ministerul Energiei, are 70% din acțiuni. Până în prezent, în perimetru nu au fost validate rezerve comerciale de gaze naturale.

Oficialii LUKOIL Overseas Atash au declarat că regretă decizia de neaprobare a solicitărilor de prelungire, însă rămân deschiși cooperării cu autoritățile statului român și cu partenerul lor în proiectul offshore EX-30 Trident.

Investiții de peste 700 de milioane de euro

Potrivit datelor companiei, investițiile cumulate realizate până în prezent depășesc 700 de milioane de euro. Aceste investiții au susținut activități complexe de explorare offshore, achiziția și interpretarea datelor geologice și seismice, precum și lucrările de foraj și evaluare desfășurate în condiții tehnice dificile, specifice apelor de mare adâncime.

Compania a investit în total, de la momentul intrării în România, în anul 2011, aproximativ 880 de milioane de dolari. Aproximativ 630 de milioane de dolari din total au fost cheltuiți pentru dezvoltarea proiectului Trident din Marea Neagră. Suma estimată pentru finalizarea explorării în acest perimetru înseamnă încă 150 de milioane de dolari, pe lângă alte costuri de infrastructură logistică de aproximativ 300 de milioane de euro. Partenerul minoritar, Romgaz, a investit aproximativ 70 de milioane de euro în acest proiect.

Traseul cererii și contextul sancțiunilor

Oficialii Lukoil Overseas au solicitat statului român prelungirea acordului în a doua jumătate a lunii iulie, informație confirmată ulterior de ANRMPSG, care a transmis că cererea este „în analiză spre competentă soluționare”.

În cazul acestui proiect, compania a depus la Tribunalul București o acțiune în constatarea existenței unui caz de forță majoră, înregistrată pe 13 februarie și pentru care nu s-a stabilit încă un prim termen de judecată. Lukoil Overseas este una dintre cele patru entități de sub umbrela gigantului rus intrate sub supravegherea extinsă a statului român în contextul impunerii sancțiunilor internaționale ca urmare a războiului din Ucraina.

Reprezentanții companiei au subliniat că sancțiunile internaționale au generat doar unele întârzieri de ordin procedural, fără însă a bloca derularea proiectului, și că se derulează negocieri pentru achiziția grupului Lukoil International în Europa de către un fond de investiții din afara UE.

Modificarea legislativă care permite preluarea licenței

La finalul anului trecut, s-a operat o schimbare a legislației care ar permite, în anumite condiții, preluarea licenței de către Romgaz. Prin Ordonanța de Urgență nr. 67/2025 pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004, la articolul 30, după alineatul (2) a fost introdus un nou alineat, care prevede că, în situația în care un acord petrolier are mai mulți titulari, iar unul sau mai mulți nu acceptă încheierea unui act adițional în termenii propuși de autoritatea competentă, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalți titulari care își asumă obligațiile. Atribuirea directă a acordului de concesiune se poate face pentru o durată de cel mult durata acordului petrolier inițial și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.