Harta de impact: piața muncii sub presiune și viitorul aviației românești, în dezbatere live

Emisiunea „Harta de impact”, realizată în parteneriat de Economedia și G4Media, revine miercuri, 23 septembrie, de la ora 13.00, cu o ediție dedicată modului în care situațiile de criză influențează piața muncii, companiile și liderii, dar și locului pe care și-l poate croi o companie aeriană românească în piața europeană.

În studio, alături de realizatoarele emisiunii, Ioana Câmpean, redactor-șef G4Media, și Elena Deacu, redactor-șef Economedia, vor fi prezenți Claudia Indreica, psiholog organizațional, lider al Task Force-ului Piața Muncii din Romanian Business Leaders și fondatoarea Psihoselect, și Marius Pandel, CEO și cofondator AnimaWings.

În prima parte a emisiunii, discuția cu Claudia Indreica se concentrează asupra oamenilor din spatele organizațiilor și asupra impactului pe care aceștia îl au asupra societății, ca trei elemente ce formează un întreg. Sunt abordate teme precum organizația sub presiune economică, remodelarea pieței muncii de către inteligența artificială, angajații și munca drept devenire, dar și ce anume face un lider să fie bun.

În a doua parte a emisiunii, discuția cu Marius Pandel vizează aviația românească, motivul pentru care AnimaWings a ales modelul full-service și transformările unei piețe dominate în ultimii ani de operatorii low-cost. Sunt analizate șansele unei companii aeriene românești de a deveni lider regional și modul în care o astfel de dezvoltare poate fi sustenabilă, la prețuri permisive pentru clienți.

Ediția mai include și intervenția live a Anei Călugăru, Head of Communications la eJobs Romania, care răspunde, de la ora 13.00, la întrebări despre situația la zi pe piața muncii și despre dacă mai angajează companiile în plină recesiune.

La final, Dana Ciubotă, jurnalist Economedia, prezintă știrea optimistă a săptămânii în rubrica „Doza de optimism”.

G4Media și Economedia realizează în parteneriat emisiunea „Harta de impact”. În fiecare miercuri, de la ora 13:00, Ioana Câmpean și Elena Deacu desenează live harta deciziilor care contează și arată publicului cum îi influențează acestea buzunarul, afacerea sau cariera. Jurnaliști cu experiență din cele două redacții aduc în prim-plan informații și teme relevante pentru salariați, liber-profesioniști sau antreprenori, iar în fiecare ediție în studio ajung oameni care pot explica, din interiorul domeniului lor, schimbările care influențează economia și societatea.

Acordul de mediu pentru Cornetu-Avrig, emis. Hidroelectrica are nouă proiecte prioritare, cu termene până în 2032

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis acordul de mediu pentru finalizarea amenajării hidroenergetice Cornetu-Avrig, pe râul Olt, în județele Sibiu și Vâlcea. Acordul stabilește condițiile de protecție a mediului pentru durata lucrărilor și pentru funcționare. Investiția este estimată să adauge 156,8 GWh pe an, echivalentul consumului anual a peste 52.000 de gospodării.

„România are nevoie de investiții care să îi întărească siguranța energetică, realizate cu respectarea legislației și pe baza unor evaluări riguroase. Investițiile nu sunt opuse respectării prevederilor legale pe mediu. Cele două obiective pot coexista”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor.

Proiectul vizează lucrările rămase din amenajarea aprobată în 1989, cu cinci trepte: Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița. Acordul acoperă finalizarea treptelor Câineni și Lotrioara și intervenții pentru funcționarea Racovița la parametrii proiectați. Evaluarea a inclus raportul de impact, studiul de evaluare adecvată și studiul privind corpurile de apă.

Soluția tehnică protejează infrastructura din defileul Oltului, menținând calea ferată și DN7 pe amplasamentele actuale. La Racovița sunt prevăzute lucrări pentru protejarea podurilor de cale ferată. Acordul nr. 4 din 21 septembrie 2026 include condiții pentru protejarea Turnului Spart. Consultarea publică a avut loc la Câineni și Boița, iar în etapa deciziei au fost primite patru mesaje cu observații.

Emiterea acordului este un pas important, dar mai sunt necesare hotărârea de Guvern pentru exproprierea terenurilor, documentația tehnică de autorizare a construcției și actualizarea proiectului conform avizelor. Acordul poate fi atacat în instanță, ceea ce ar putea genera întârzieri. Hidroelectrica are contracte istorice cu Hidroconstrucția, Energomontaj, Caromet și UCMH, executanți aflați în insolvență sau cu activitate diminuată.

Termenele estimate pentru finalizare sunt 2031 pentru Câineni și 2032 pentru Lotrioara. Hidroelectrica, controlată de stat prin Ministerul Energiei cu 80,05% din acțiuni, are nouă obiective prioritare: Pașcani (80% executat, 9,4 MW), Lotrioara (1%, 14 MW), Câineni (25%, 26,5 MW), Racovița (95%, în funcțiune, 31 MW), Surduc-Nehoiașu (peste 80%, 55 MW), Cerna-Motru-Tismana (peste 90%, 10 MW), Bumbești-Livezeni (PIF 2028, 65,14 MW), Cerna-Belareca (PIF 2030, 14,7 MW), Răstolița (PIF 2027, 35,3 MW), Cosmești-Movileni (PIF 2030, 36 MW) și Islaz (PIF 2031, 28 MW).

Contextul include promulgarea Legii nr. 185/2026, care completează regimul ariilor naturale protejate și modifică Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului asupra mediului.

Hidroelectrica: acordul de mediu pentru Cornetu-Avrig, pași importanți, dar termenele de finalizare rămân îndepărtate

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis acordul de mediu pentru finalizarea amenajării hidroenergetice Cornetu-Avrig, pe râul Olt, în județele Sibiu și Vâlcea. Acordul stabilește condițiile de protecție a mediului ce trebuie respectate atât în timpul lucrărilor, cât și în perioada de funcționare. Investiția va contribui la producția națională de energie din surse regenerabile cu o cantitate estimată de 156,8 GWh pe an, echivalentul consumului anual a peste 52.000 de gospodării.

Proiectul vizează lucrările rămase de executat în cadrul amenajării hidroenergetice aprobate în 1989, a cărei schemă cuprinde cinci trepte: Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița. Acordul acoperă finalizarea treptelor Câineni și Lotrioara, precum și intervenții pentru funcționarea amenajării Racovița la parametrii proiectați. Evaluarea s-a bazat pe trei studii de specialitate: raportul privind impactul asupra mediului, studiul de evaluare adecvată și studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă. Acordul nr. 4 din 21 septembrie 2026 include și condițiile impuse prin avizul Ministerului Culturii pentru protejarea monumentului istoric Turnul Spart.

Chiar dacă acordul de mediu a fost obținut, informațiile din interiorul companiei arată că mai sunt etape semnificative până la livrarea primului electron în sistem. Este necesară emiterea hotărârii de Guvern pentru exproprierea terenurilor de utilitate publică, elaborarea Documentației Tehnice pentru Autorizarea Construirii (DTAC) și actualizarea proiectului conform avizelor primite, ceea ce va permite actualizarea autorizației de construire. În plus, acordul de mediu poate fi atacat în instanță, similar altor proiecte, ceea ce ar putea genera întârzieri.

O altă provocare o constituie contractele istorice încheiate cu Hidroconstrucția, Energomontaj, Caromet și UCMH, toți executanții aflându-se fie în insolvență, fie cu activitatea de bază diminuată. Conform estimărilor actuale, termenele de finalizare sunt anul 2031 pentru Câineni și anul 2032 pentru Lotrioara.

Lista investițiilor prioritare ale Hidroelectrica

Compania are nouă obiective de investiții prioritare în amenajări hidroenergetice. Gradul de realizare și termenele diferă de la proiect la proiect:

1. Amenajarea Hidroenergetică Pașcani, pe bazinul hidrografic Siretul superior – lucrări executate în proporție de 80%, putere instalată 9,4 MW, energie 25,30 GWh/an.

2. AHE a râului Olt – defileu, sector Cornetu-Avrig:
2.1. Treapta CHE Lotrioara – lucrări executate 1%, putere instalată 14 MW, energie 53,20 GWh/an.
2.2. Treapta CHE Câineni – lucrări executate 25%, putere instalată 26,5 MW, energie 73,60 GWh/an.
2.3. Treapta CHE Racovița – lucrări executate 95%, baraj 100%, centrală 100%, diguri 90%; centrala este în funcțiune din noiembrie 2023, putere instalată 31 MW, energie 74,00 GWh/an.

3. Surduc – Siriu, treapta Surduc – Nehoiașu – lucrări executate peste 80%, baraj 75%, aducțiune 99%, centrală 85%, scară de pești 50%, putere instalată 55 MW, energie 152,00 GWh/an.
3.1. Cerna Motru – Tismana – lucrări executate peste 90%, putere instalată 10 MW, energie 18,85 GWh/an.

4. AHE Bumbești Livezeni – punere în funcțiune 2028, putere instalată 65,14 MW, energie 259,00 GWh/an.

5. AHE Cerna-Belareca, treapta Belareca – punere în funcțiune 2030, putere instalată 14,70 MW, energie 40,50 GWh/an.

6. AHE Răstolița, etapa 1 – punere în funcțiune 2027, putere instalată 35,30 MW, energie 39,51 GWh/an.

7. AHE Pașcani pe râul Siret – punere în funcțiune 2028, putere instalată 9,40 MW, energie 25,30 GWh/an.

8. AHE Cosmești Movileni, treapta Cosmești – punere în funcțiune 2030, putere instalată 36,00 MW, energie 65,30 GWh/an.

9. AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre, CHE Islaz – punere în funcțiune 2031, putere instalată 28,00 MW, energie 130,00 GWh/an.

Transgaz: România nu va avea o criză a gazelor în iarna următoare

România are asigurate resursele necesare pentru a traversa sezonul rece fără probleme, chiar și în scenariul unei ierni mai geroase decât cea precedentă, a declarat Ion Sterian, directorul general al Transgaz, operatorul național de sistem și transport al gazelor naturale.

Potrivit acestuia, stocurile de gaze naturale din depozitele subterane se ridicau la circa 2,4 miliarde de metri cubi la data declarării, urmând ca până la finalul lunii octombrie să ajungă la 2,8-2,9 miliarde de metri cubi, pe fondul investițiilor derulate de Depogaz în zona Bilciurești pentru creșterea capacităților de injecție și extracție.

În cazul unor temperaturi extreme, respectiv valori de minus 10 grade Celsius pe întreg teritoriul țării timp de peste cinci zile consecutiv, România are posibilitatea de a apela la importuri de gaze pentru a acoperi consumul suplimentar.

Consumul de gaze, în creștere pe fondul noilor capacități de producție

Consumul național de gaze naturale a fost de 13,5 milioane de metri cubi la data de 18 septembrie, cantitate acoperită exclusiv din producția internă. Pentru perioada următoare este estimată o creștere semnificativă a consumului, ca urmare a punerii în funcțiune a unor noi capacități industriale și energetice.

Printre aceștia se numără centrala pe gaze de la Mintia, aflată în faza de teste, centrala electrică pe gaz de la Câmpia Turzii, a cărei primă etapă urmează să devină operațională până la sfârșitul anului, cele două CET-uri modernizate prin PNRR de la Constanța și Arad, noua centrală de cogenerare de pe platforma Petromidia Năvodari, precum și Combinatul de Îngrășăminte Chimice Azomureș, estimat să intre în funcțiune la începutul primăverii anului viitor.

La aceștia se adaugă localitățile care continuă să se racordeze la rețeaua de gaze prin Programul Anghel Saligny și prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Primele cantități de gaze din Neptun Deep, așteptate în prima parte a anului viitor

Producția internă de gaze naturale urmează să crească odată cu intrarea în sistem a primelor cantități extrase din zăcământul Neptun Deep, așteptate în prima parte a anului viitor.

Nivelul de înmagazinare, peste media europeană

La data de 20 septembrie, gradul de umplere a depozitelor de înmagazinare subterană din România era de 78,73%, comparativ cu o medie europeană de aproximativ 69,62%. Pentru anul 2026, Uniunea Europeană impune statelor membre umplerea depozitelor la cel puțin 80% din capacitate până la 1 noiembrie, față de nivelul anterior de 90%.

În ritmul curent de înmagazinare, cu o medie zilnică de 10,6 milioane de metri cubi pentru luna septembrie și de 6,2 milioane de metri cubi pentru luna octombrie, stocul ar putea ajunge la 2,8 miliarde de metri cubi la data de 31 octombrie.

Situația comparativă a stocurilor din depozitele subterane la data de 20 septembrie, în ultimii cinci ani, se prezenta astfel: 2021 – 2.167,9 milioane de metri cubi; 2022 – 2.520,0 milioane de metri cubi; 2023 – 2.998,9 milioane de metri cubi; 2024 – 3.133,4 milioane de metri cubi; 2025 – 2.883,4 milioane de metri cubi; 2026 – 2.508,3 milioane de metri cubi.