CJ Timiș modifică lista investițiilor din creditul de 257 de milioane de lei

Consiliul Județean Timiș a aprobat modificarea listei de investiții finanțate din creditul de până la 257 de milioane de lei contractat de administrația județeană. Valoarea totală a creditului rămâne neschimbată, însă banii sunt redistribuiți între mai multe proiecte. Cea mai mare suplimentare este de 7,77 milioane de lei pentru construirea Celulei 3 a depozitului de deșeuri nepericuloase de la Ghizela.

Creditul a fost contractat de la Banca Comercială Română, pe o perioadă de 12 ani, iar perioada de tragere a sumelor este de doi ani, până în martie 2027. Documentele care au stat la baza hotărârii arată că instituția se află în prezent în perioada de tragere a creditului.

Suplimentare pentru depozitul de la Ghizela

Alocarea din credit pentru Celula 3 a depozitului de la Ghizela crește de la 33,85 milioane de lei la 41,625 milioane de lei, o suplimentare de 7,775 milioane de lei. Referatul de aprobare nu detaliază cheltuielile suplimentare care au dus la această creștere, modificarea fiind justificată prin necesitatea de a asigura resurse financiare pentru investițiile în derulare.

În aceeași ședință, un alt proiect de hotărâre schimbă modul de utilizare a banilor din Fondul de Întreținere, Înlocuire și Dezvoltare pentru același depozit. Din cei 15,482 milioane de lei prevăzuți inițial din acest fond pentru Celula 3, 7,5 milioane de lei sunt mutați către construirea unor tuneluri de uscare pentru deșeuri și biomasă. Banii sunt mutați pentru a permite demararea licitației, investiția fiind legată de asigurarea depozitării în noua celulă, prevăzută să fie finalizată în luna octombrie.

Fonduri suplimentare pentru instituții de învățământ special

Sume suplimentare sunt alocate și pentru mai multe proiecte de renovare energetică. Pentru corpul C7 al Liceului Tehnologic Special „Gheorghe Atanasiu”, alocarea crește cu 1,5 milioane de lei, de la 1,8 la 3,3 milioane de lei. Pentru alte corpuri ale aceluiași liceu, suma crește cu 2,3 milioane de lei, de la 1 milion la 3,3 milioane de lei.

La Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Alexandru Roșca”, alocarea pentru renovarea corpurilor C6 și C7 crește cu 1 milion de lei, până la 3,2 milioane de lei. Proiectul de renovare a corpului C1 al Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Găvojdia primește 1,8 milioane de lei în plus, ajungând la 4,3 milioane de lei.

Reduceri la alte proiecte

Pentru ca suma totală a creditului să rămână la 257 de milioane de lei, alocările pentru alte investiții sunt reduse. Cea mai mare reducere vizează renovarea energetică a corpurilor C8 și C9 – Corpul administrativ și Aerogara, unde alocarea scade cu 5 milioane de lei, de la 6,33 milioane la 1,33 milioane de lei.

Pentru restaurarea Castelului Huniade, suma din credit scade cu 1,6 milioane de lei, de la 3,57 milioane la 1,97 milioane de lei. La DJ 595D Moșnița Veche – Giroc, alocarea scade cu 2,375 milioane de lei, de la 2,475 milioane la 100.000 de lei. Pentru DJ 595E Moșnița Veche – Ghiroda, reducerea este de 3 milioane de lei, de la 27 la 24 de milioane de lei. Alocarea de 2,4 milioane de lei pentru drumul de legătură DN 69 – DJ 692 este retrasă integral.

Reducerile nu înseamnă anularea proiectelor, documentul modificând doar modul de împărțire a finanțării din credit, existând și alte surse posibile pentru fiecare investiție.

Structura creditului rămâne neschimbată

Din suma totală de 257 de milioane de lei, 74,6 milioane sunt prevăzute pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene nerambursabile, iar 182,4 milioane pentru proiecte cu finanțare proprie sau guvernamentală.

Printre investițiile care rămân finanțate din credit se numără modernizarea DJ 691 între nodul de descărcare A1 și limita județului Arad, construirea noului imobil al Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă „Dumitru Ciumăgeanu”, lucrările la Castelul Huniade, secția externă de recuperare medicală la Lovrin, lărgirea la patru benzi a DJ 692 între DN 69 și Sânandrei, modernizarea DJ 593B Parța – Petroman, amenajarea unor intersecții de pe DJ 595 și DJ 592 și centrul de recuperare pentru minori cu adicții.

Studenții din Timișoara pot să își stabilească reședința printr-un proces simplificat

Studenții care vor să își stabilească reședința în Timișoara vor beneficia de un proces mai simplu începând din anul universitar 2026-2027. Primăria Municipiului Timișoara a anunțat că solicitările vor fi centralizate direct prin administratorii căminelor universitare.

Potrivit reprezentanților primăriei, administratorii căminelor vor strânge cererile studenților și vor înainta tabele nominale Direcției de Evidență a Persoanelor Timișoara, situată pe Bd. Mihai Eminescu nr. 15, camera 9. Tabelele vor include datele de identificare ale studenților și perioada pentru care aceștia solicită stabilirea reședinței.

Pentru depunerea cererilor, studenții trebuie să pregătească mai multe documente: cererea-tip pentru stabilirea reședinței, completată cu datele solicitantului și cu datele și semnătura administratorului căminului sau ale persoanei desemnate la rubrica „Consimțământul găzduitorului”, împreună cu ștampila, după caz; actul de identitate al solicitantului; contractul de cazare sau de închiriere, în original și copie; și o declarație pe propria răspundere.

Cererea-tip și modelul de declarație pot fi obținute de la Direcția de Evidență a Persoanelor.

Consiliul Județean Timiș alocă peste 7,8 milioane de lei pentru 24 de primării și Mitropolia Banatului

Consiliul Județean Timiș a aprobat vineri, 23 septembrie, în plen, alocarea sumei de 7,865 milioane de lei din Fondul de rezervă al județului. Banii sunt destinați unui număr de 24 de primării și Mitropoliei Banatului, pentru acoperirea unor cheltuieli urgente și neprevăzute apărute în cursul anului 2026.

Potrivit proiectului de hotărâre votat, cele 24 de primării au solicitat în total 12,557 milioane de lei, însă suma aprobată a fost de 7,565 milioane de lei. Mitropolia Banatului a cerut 986.000 de lei și urmează să primească 300.000 de lei.

Cele mai mari sume merg către Saravale, Iecea Mare și Moravița

Cea mai mare sumă alocată unei primării este de 600.000 de lei, pentru comuna Saravale. Câte 450.000 de lei vor primi localitățile Iecea Mare și Moravița.

Alte sume aprobate sunt: Bara – 150.000 de lei, Belinț – 165.000 de lei, Cenad – 300.000 de lei, Curtea – 300.000 de lei, Darova – 300.000 de lei, Dumbrava – 400.000 de lei, Ghizela – 300.000 de lei, Gottlob – 400.000 de lei, Jebel – 300.000 de lei, Lovrin – 300.000 de lei, Margina – 300.000 de lei, Nădrag – 300.000 de lei, Nițchidorf – 300.000 de lei, Racovița – 150.000 de lei, Sânmihaiu Român – 300.000 de lei, Tomești – 300.000 de lei, Tormac – 300.000 de lei, Traian Vuia – 300.000 de lei, Vălcani – 200.000 de lei, Variaș – 400.000 de lei și Voiteg – 300.000 de lei.

În cazul comunei Belinț apare o situație diferită față de celelalte localități, care au primit mai puțin decât au solicitat. Primăria Belinț a cerut 163.000 de lei, iar suma votată este de 165.000 de lei.

Simonis: „Aproape toate localitățile sunt în dificultăți financiare majore”

În timpul ședinței, președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, a declarat că nu a întâlnit, în experiența sa în administrația publică locală, un an mai dificil pentru autoritățile locale decât 2026. Acesta a explicat că este al doilea an în care Guvernul nu alocă nicio sumă din fondul de rezervă bugetar și că toate cofinanțările și actualizările necesare pentru închiderea proiectelor PNRR au trebuit finalizate până la sfârșitul lunii august.

„Aproape toate localitățile sunt în dificultăți financiare majore. Noi am încercat o serie de aproximativ 20 de localități care vor fi ajutate prin această rectificare, e posibil să mai încercăm una în funcție de disponibilul pe care îl avem și noi luna viitoare. Dar eu vă spun că dacă nu se intervine la nivel guvernamental, foarte probabil vom avea un număr record de localități debranșate de la utilități, de la energie electrică în această iarnă”, a declarat președintele CJT.

Simonis a avertizat că instituția pe care o conduce nu va putea interveni pentru toate localitățile care ar ajunge în această situație. „Vă avertizez de acum că nu vom putea să facem nici noi față valurilor de debranșări de la energie, căldură, în această iarnă. Și asta înseamnă spitale, grădinițe, creșe, școli fără curent. N-o să putem la nesfârșit să peticim incompetența decidenților guvernamentali”, a mai spus acesta.

„Prelungim agonia, nu salvăm pe nimeni”

Președintele CJ Timiș a caracterizat repartizarea celor 7,865 milioane de lei drept o intervenție punctuală și a precizat că administrația județeană ar putea face o nouă alocare în funcție de fondurile disponibile. „Facem această alocare, prelungim agonia, că nu salvăm pe nimeni, încercăm în funcție de disponibilul pe care îl vom avea luna viitoare să mai facem una, două, trei, cinci, șapte intervenții acolo unde lucrurile arată rău în sensul că localitățile nu au banii necesari, dar nu vom putea să finanțăm peste tot, pentru că avem proiecte majore în derulare în tot județul, care și acelea necesită bani”, a afirmat Simonis.

Acesta a adăugat că situația este deosebit de gravă și pentru localitățile care nu pot accesa credite bancare. „Poate părea dramatic ce vă spun, dar ăsta e adevărul. Cei care au putut să-și finanțeze din credit, au făcut-o. Cei care nu se pot apropia de bănci n-au de unde să o facă. (…) Vă rog să mă credeți, este dramatic”, a conchis președintele CJ Timiș.

Banii trebuie justificați

Conform proiectului de hotărâre, după utilizarea sumelor, primăriile și Mitropolia Banatului trebuie să transmită Consiliului Județean Timiș documente justificative privind modul în care au fost cheltuiți banii și respectarea destinației pentru care au fost alocați. Documentul nu precizează, pentru fiecare localitate în parte, ce cheltuieli concrete vor fi acoperite din aceste fonduri.

CJ Timiș justifică repartizarea prin solicitările primite de la primării și de la Mitropolia Banatului pentru cheltuieli urgente și/sau neprevăzute.

Fritz își încheie mandatul de primar al Timișoarei cu un mesaj de unitate în consiliul local

Ședința Consiliului Local Timișoara de marți, 22 septembrie, a fost cel mai probabil ultima la care Dominic Fritz a participat în calitate de primar. Cu această ocazie, edilul le-a adresat consilierilor locali un mesaj de mulțumire pentru colaborarea din ultimii ani, subliniind că, de cele mai multe ori, administrația a avut prioritate în fața politicii.

Fritz a vorbit despre atmosfera constructivă care a caracterizat ședințele de consiliu și a menționat că peste 95% dintre decizii au fost luate aproape în unanimitate. El a îndemnat la continuarea acestui spirit de colaborare transpartinică, în favoarea cetățenilor Timișoarei.

Primarul a declarat că încetarea mandatului său este considerată de el ilegitimă și chiar ilegală, precizând că va urmări căile legale în această privință. Cu toate acestea, Fritz a transmis că rămâne dedicat responsabilității pe care o simte față de timișoreni și că va continua să fie un membru activ al comunității.

Edilul a mulțumit echipei sale de la conducerea primăriei, inclusiv viceprimarilor Paula Romocean și Ruben Lațcău, precum și administratorului public Matei Creiveanu, exprimându-și încrederea că aceștia vor continua activitatea bună din ultimii ani. Fritz a adresat mulțumiri și tuturor angajaților primăriei.

La finalul intervenției sale, primarul a îndemnat consiliul local să ia decizii în interesul Timișoarei și să nu permită ca ura sau dezbinarea să afecteze activitatea forului. El a încheiat cu un mesaj misterios, spunând că se vor revedea în acea încăpere, fără a preciza din ce poziție sau funcție.

După încetarea mandatului lui Fritz, conducerea interimară a instituției urmează să fie preluată de Ruben Lațcău. Potrivit legii integrității, care a intrat în vigoare la finalul lunii august, Dominic Fritz mai poate ocupa funcția de primar pentru aproximativ o săptămână. Duminică, 27 septembrie, acesta își va reuni susținătorii la un eveniment organizat la CRAFT, marcând șase ani de la câștigarea alegerilor locale din 2020.

Spitalul CFR Timișoara, transferat către Spitalul Municipal

Transferul Spitalului CFR din Timișoara către administrația locală cunoaște o nouă etapă. După ce în primăvară unitatea era anunțată că va trece la Consiliul Județean Timiș, primarul Dominic Fritz a anunțat că spitalul va fi preluat de Spitalul Municipal. Informația i-ar fi fost transmisă de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță.

Conform declarațiilor primarului, decizia a fost luată de o comisie a Ministerului Transporturilor care a analizat atât solicitarea Primăriei Timișoara, cât și pe cea a Spitalului Județean. Numai documentația depusă de Primărie a fost considerată eligibilă și completă. Următorul pas îl reprezintă adoptarea unei Hotărâri de Guvern care să opereze transferul în baza deciziei comisiei.

Primarul Fritz a declarat că demersul a fost început în anul 2022 și că a stagnat în minister din cauza unor interese care nu corespundeau criteriilor legale. El a mulțumit ministrului interimar Radu Miruță pentru deblocarea situației și membrilor comisiei pentru decizia luată.

Consiliul Local Timișoara își exprimase disponibilitatea de a prelua spitalul încă din anul 2023, când Guvernul publica criteriile pentru transferul celor 15 spitale aflate în subordinea Ministerului Transporturilor. De la acel moment, reprezentanții Primăriei au susținut constant că dețin cel mai bun dosar, în timp ce liderii PSD anunțau în repetate rânduri că unitatea va fi preluată de Consiliul Județean Timiș.

Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, s-a aflat marți la Timișoara pentru ceremonia de înmânare a Steagului de Luptă Spitalului Militar Timișoara, eveniment organizat la împlinirea a 250 de ani de activitate medicală neîntreruptă a unității.

Primăria Timișoara contractează un nou împrumut de 30 de milioane de euro de la BERD

Consiliul Local Timișoara a aprobat marți, 22 septembrie, contractarea unui nou împrumut în valoare de 30 de milioane de euro de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Banii vor fi utilizați pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile ale unor investiții finanțate din fonduri europene, printre care inelul II de trafic, care include Podul ISHO, Magistrala Verde, regenerarea urbană din zona Traian și modernizarea rețelei de termoficare.

Proiectul a generat dezbateri în ședința de consiliu, în special pe tema gradului de îndatorare a municipiului. Consiliera locală Andreea Medișanu a solicitat clarificări cu privire la faptul că noul împrumut este diferit de cel aprobat anterior, tot de 30 de milioane de euro, pentru regenerarea urbană din Traian și termoficare. Viceprimarul Ruben Lațcău a confirmat că este vorba despre un al doilea împrumut de aceeași valoare.

Viceprimarul invocă dobânzi preferențiale și context economic incert

Ruben Lațcău a explicat că scopul împrumutului este de a asigura capacitatea de absorbție a fondurilor europene și finalizarea investițiilor majore, indiferent de evoluția situației economice a țării. El a subliniat că instituția se împrumută exclusiv de la instituții guvernamentale cu dobânzi preferențiale, cu marje ale băncii de 1-2%, și nu de la bănci comerciale sau instituții financiare nebancare cu dobânzi ridicate.

„Practic, dorința este să ne asigurăm că, indiferent de cum vor evolua în următoarele luni, în următorii ani, situația economică a țării și, în consecință, situația financiară a municipiului, să putem să absorbim acești bani și să putem să finalizăm aceste investiții majore ale Timișoarei”, a declarat viceprimarul.

Schimb de replici între consilierii PNL și viceprimar

Înainte de vot, consilierul PNL Ștefan Sandu a ridicat problema locurilor de parcare eliminate prin proiectul Magistralei Verzi și a solicitat lămuriri privind Podul ISHO. Viceprimarul a precizat că proiectul vizează întregul sector dintre Demetriade și Pestalozzi, nu doar podul.

Un schimb de replici mai tensionat a avut loc între consilierul liberal Simion Moșiu și Ruben Lațcău. Moșiu a susținut că gradul redus de îndatorare al primăriei se datorează fostei administrații liberale. Viceprimarul a respins această afirmație, menționând că la preluarea mandatului municipiul avea datorii și facturi neonorate.

„Când am devenit viceprimar, știți câte datorii avea municipiul Timișoara? Câte facturi la sertar? Câte plăți neonorate? Eu zic să lăsăm trecutul în trecut și să ne uităm la viitor”, a replicat Lațcău.

Al treilea acord de finanțare cu BERD

Împrumutul a fost aprobat cu 16 voturi „pentru”. Acesta reprezintă al treilea acord de finanțare rambursabilă încheiat de Primăria Timișoara cu BERD. Colaborarea a debutat în 2021, cu un împrumut de 20,3 milioane de euro pentru modernizarea transportului public. În octombrie 2025 a fost aprobat un alt împrumut de 30 de milioane de euro pentru regenerarea urbană din Traian și modernizarea rețelei de termoficare.

Campanie de vaccinare antirabică a vulpilor în Timiș, între 25 și 30 septembrie 2026

O nouă campanie de vaccinare antirabică a vulpilor va fi desfășurată în județul Timiș, în perioada 25–30 septembrie 2026. Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Timiș anunță o serie de măsuri pe care locuitorii trebuie să le respecte pe durata campaniei.

Vaccinarea vulpilor se va realiza, în principal, prin distribuirea aeriană a momelilor vaccinale. Acestea vor fi lansate din avion, de pe Aerodromul Caransebeș, cu evitarea zonelor locuite, a autostrăzilor și a suprafețelor de apă. În zonele în care distribuirea aeriană nu poate fi realizată, momelile vor fi amplasate manual, direct la vizuini, de către gestionarii fondurilor de vânătoare.

Măsuri pentru proprietarii de câini și pisici

Autoritățile veterinare recomandă populației să respecte o serie de măsuri de prevenire și protecție pe durata campaniei. Câinii trebuie ținuți legați sau închiși timp de 14 zile de la începerea campaniei. În spațiile publice, animalele pot fi plimbate doar în lesă și cu botniță. De asemenea, în zonele supuse vaccinării, pășunatul animalelor este interzis timp de 14 zile.

Autoritățile atrag atenția că vulpile moarte nu trebuie atinse. În cazul în care este găsit un astfel de animal, cetățenii trebuie să anunțe medicul veterinar, primăria sau gestionarul fondului de vânătoare.

Vaccinurile sunt destinate exclusiv animalelor sălbatice

Vaccinurile sunt destinate exclusiv animalelor sălbatice și nu trebuie administrate câinilor sau pisicilor. Dacă o momeală este găsită într-o zonă în care există copii sau animale de companie, aceasta trebuie protejată cu ajutorul unei pungi de plastic, iar situația trebuie anunțată medicului veterinar.

În cazul în care ambalajul momelii este spart sau deteriorat, autoritățile recomandă folosirea mănușilor pentru manipularea acesteia și introducerea ei într-o pungă de plastic. Ulterior, trebuie anunțat cel mai apropiat medic veterinar.

Monitorizarea campaniei

Campania de vaccinare va fi monitorizată de autoritățile competente. La 45 de zile de la încheierea acesteia, vor fi organizate acțiuni de control pentru evaluarea eficienței vaccinului administrat vulpilor. DSVSA Timiș recomandă populației să respecte măsurile de protecție și să evite contactul direct cu momelile vaccinale sau cu animalele sălbatice.