Die Linke câștigă alegerile din Berlin și promite naționalizarea a 220.000 de locuințe

Partidul de stânga radicală Die Linke a câștigat alegerile regionale de la Berlin, aproape dublându-și scorul electoral și devansând Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea cancelarului Friedrich Merz. Potrivit rezultatelor disponibile duminică seară, Die Linke a obținut aproximativ 25,3% din voturi, în timp ce CDU s-a clasat pe locul al doilea, cu circa 19%. Alternative für Deutschland (AfD) a ajuns la aproximativ 16%, cel mai bun rezultat al său de până acum în Berlin, iar Partidul Social-Democrat (SPD) a coborât la aproximativ 12,1%.

Rezultatul reprezintă o schimbare majoră față de scrutinul precedent, când CDU fusese principala forță politică din capitala Germaniei. Die Linke și-a construit campania în special în jurul crizei locuințelor și al creșterii chiriilor.

Promisiunea naționalizării marilor portofolii imobiliare

Elif Eralp, candidata Die Linke pentru conducerea capitalei germane, a promis după anunțarea rezultatelor că va încerca să pună în aplicare una dintre cele mai controversate măsuri ale campaniei: trecerea în proprietate publică a aproximativ 220.000 de locuințe deținute de mari companii imobiliare. „De astăzi, schimbăm Berlinul împreună”, le-a spus Eralp susținătorilor partidului după închiderea urnelor.

În primele declarații după alegeri, Eralp a afirmat că situația chiriilor a devenit „cea mai mare problemă socială” a capitalei. Berlinul traversează de mai mulți ani o criză severă a locuințelor, chiriile aproape dublându-se față de 2014, iar autoritățile estimează că orașul va avea nevoie de încă aproximativ 211.000 de locuințe până în 2040.

Planul Die Linke se bazează și pe rezultatul referendumului organizat în Berlin în 2021, când aproximativ 58% dintre participanți au susținut ideea socializării portofoliilor marilor proprietari imobiliari. Eralp susține că votul reprezintă un mandat democratic care trebuie pus în aplicare.

Obstacole politice și costuri estimate

Aplicarea măsurii este însă departe de a fi sigură. SPD s-a opus până acum proiectului în forma propusă de Die Linke, avertizând asupra costurilor foarte mari. Lideri social-democrați au estimat că despăgubirea companiilor ar putea ajunge la 20-30 de miliarde de euro. Un sondaj Infratest Dimap indica, de asemenea, că numai 37% dintre persoanele intervievate mai susțineau în prezent naționalizarea marilor portofolii rezidențiale.

Atât SPD, cât și Verzii au semnalat că sunt deschiși negocierilor pentru o coaliție cu Die Linke, formulă care ar readuce la conducerea Berlinului o alianță a partidelor de stânga și centru-stânga. Negocierile nu se anunță însă simple. Liderul Verzilor, Felix Banaszak, a declarat că înaintea unei colaborări trebuie clarificate acuzațiile de antisemitism formulate în ultimii ani la adresa unor membri și structuri ale Die Linke din Berlin. „Avem nevoie de un angajament clar în combaterea antisemitismului; altfel, lucrurile nu vor funcționa cu noi”, a declarat Banaszak. Die Linke respinge ideea că ar exista o problemă sistemică de antisemitism în interiorul partidului și afirmă că se opune antisemitismului, rasismului și altor forme de discriminare.

Rădăcinile politice ale Die Linke

Die Linke are rădăcini în politica fostei Germanii de Est. Partidul actual a fost înființat în 2007 prin fuziunea dintre PDS și formațiunea WASG. PDS provenea, la rândul său, din fostul Partid Socialist Unit al Germaniei (SED), partidul care a condus Republica Democrată Germană înainte de căderea Zidului Berlinului și reunificarea Germaniei.

Formațiunea modernă Die Linke și-a construit însă profilul politic în jurul unor teme precum protecția chiriașilor, extinderea serviciilor publice, salariile, redistribuirea veniturilor și impozitarea mai ridicată a averilor mari. În cazul Berlinului, locuințele au devenit principalul motor electoral, iar Elif Eralp a făcut din plafonarea chiriilor și extinderea proprietății publice asupra locuințelor tema centrală a campaniei sale.

Un nou rezultat slab pentru Friedrich Merz

Scrutinul din Berlin reprezintă încă un rezultat slab pentru tabăra cancelarului Friedrich Merz. Alegerile s-au desfășurat în aceeași zi în care AfD s-a clasat pe primul loc în landul Mecklenburg-Pomerania Occidentală, unde a obținut în jur de 38%, în timp ce CDU a coborât la aproximativ 5%, unul dintre cele mai slabe rezultate din istoria sa postbelică. AfD obținuse anterior un rezultat foarte puternic și în Saxonia-Anhalt.

Presa maghiară urmărește lucrările de pe A1, autostrada care leagă România de Ungaria

Publicația de specialitate Magyar Építők acordă atenție finalizării tronsonului Margina-Holdea din autostrada A1, considerat veriga lipsă pentru circulația neîntreruptă pe autostradă între Boița și Nădlac, la frontiera cu Ungaria.

Jurnaliștii maghiari relatează despre străpungerea celor două galerii ale tunelului de pe tronsonul de 9,13 kilometri de pe autostrada A1 și subliniază importanța proiectului pentru legătura rutieră dintre centrul României și frontiera ungară.

Potrivit informațiilor prezentate în material, după finalizarea lucrărilor se va putea circula continuu pe autostradă pe o distanță de peste 360 de kilometri, între Boița și Nădlac. La Nădlac, autostrada A1 se conectează la rețeaua de mare viteză din Ungaria.

Jurnaliștii maghiari notează că tunelurile de pe tronsonul Margina-Holdea reprezintă una dintre cele mai dificile componente ale proiectului. Lucrările la cele două galerii s-au desfășurat timp de aproximativ doi ani.

Tunelurile au fost străpunse în totalitate, a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol. Stadiul fizic al lucrărilor pe cei aproximativ 9 kilometri ai secțiunii a depășit 75%.

Turcia pregătește un tren de mare viteză pe litoralul Mării Negre, între Samsun și granița cu Georgia

Turcia dezvoltă un proiect feroviar de mare viteză de-a lungul coastei Mării Negre, pe ruta Samsun – Trabzon – Sarp. Linia va avea o lungime de 513 kilometri și este proiectată pentru viteze de până la 250 km/h, informează International Railway Journal.

Traseul va include 14 stații și va traversa provinciile Ordu, Giresun, Trabzon, Rize și Artvin, înainte de a ajunge la Sarp, în apropierea frontierei cu Georgia.

Durata călătoriilor și capacitatea estimată

Potrivit datelor prezentate de Ministerul turc al Transporturilor și Infrastructurii, călătoria dintre Samsun și Trabzon ar urma să dureze aproximativ două ore, în timp ce segmentul Trabzon – Sarp ar putea fi parcurs în circa o oră și 10 minute.

Linia nu va fi destinată exclusiv transportului de pasageri. Autoritățile turce estimează un trafic anual de aproximativ 12 milioane de pasageri și 14 milioane de tone de marfă.

Proiectul, încă în etapa studiilor de fezabilitate

Ministrul turc al Transporturilor și Infrastructurii, Abdulkadir Uraloğlu, a prezentat proiectul ca parte a planurilor de extindere a rețelei feroviare de mare viteză spre nordul și estul țării.

Deși este considerată un proiect important pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare din regiunea Mării Negre, linia Samsun – Sarp nu a intrat încă în construcție și se află în etapa studiilor de fezabilitate.