Ministerul Finanțelor suplimentează fondurile pentru compensarea energiei cu peste un miliard de lei

Ministerul Finanțelor a aprobat suplimentarea limitei de cheltuieli a Ministerului Muncii cu 1,058 miliarde de lei pentru asigurarea plăților care trebuie efectuate în luna septembrie 2026. Cea mai mare parte a sumei, respectiv 1,03 miliarde de lei, este destinată Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială pentru plata integrală a sumelor aferente compensării consumului de energie electrică și gaze naturale.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avizat această suplimentare, iar instituția precizează că astfel sunt asigurate resursele necesare pentru continuarea decontărilor către furnizorii de energie, pentru ca mecanismul de compensare prevăzut de legislația în vigoare să funcționeze fără blocaje.

Actualizarea limitei de cheltuieli și plata diferențelor

Limita de cheltuieli pentru luna septembrie a fost actualizată la 1,03 miliarde de lei, în contextul în care legislația prevede majorarea de la 40% la 60% a procentului sumelor decontate furnizorilor la depunerea cererilor, precum și plata diferenței de 20% pentru cererile pentru care fusese achitat anterior 40% din valoarea solicitată.

Suplimentarea aprobată include, de asemenea, 28,964 milioane de lei pentru Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Fondurile sunt necesare pentru plata unor drepturi privind transportul interurban acordate persoanelor cu handicap grav sau accentuat și pentru evitarea acumulării de penalități.

Alexandru Nazare: Întârzierile în decontări pun presiune pe lichiditatea companiilor

Ministrul Finanțelor a declarat că decontările către furnizorii de energie nu s-au realizat în ritmul necesar, iar acumularea acestor obligații a devenit una dintre problemele pe care statul trebuie să le corecteze.

„Aceste întârzieri nu rămân fără efecte în economie. Ele pun presiune pe lichiditatea companiilor, le afectează capacitatea de finanțare și de investiții și, atunci când se acumulează, ajung să frâneze activitatea economică. Nu putem cere mediului privat să susțină creșterea, în timp ce statul îi blochează lichiditatea prin propriile obligații neachitate la timp”, a afirmat Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului, statul trebuie să fie mult mai atent atunci când își asumă noi scheme și noi cheltuieli, pentru că nu mai pot fi construite mecanisme care nu pot fi finanțate predictibil.

„Trebuie să lăsăm cât mai multă lichiditate în economie, acolo unde poate finanța investiții, locuri de muncă și dezvoltare, și să reducem presiunea pe care statul o pune asupra resurselor disponibile pentru sectorul privat”, a mai spus Nazare.

Conform acestuia, pe măsură ce consolidarea fiscală își produce efectele, iar costurile de finanțare se reduc, economia va avea condiții mai bune pentru a reveni la un ritm sănătos de creștere.

DFMT scoate la licitație serviciul de încasare a impozitelor prin terți

Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara (DFMT) a lansat o licitație pentru serviciul de încasare a impozitelor și taxelor locale prin intermediul unor terți, pentru următorii patru ani. Contractul ar putea ajunge la aproximativ 9,4 milioane de lei cu TVA, echivalentul a 1,8 milioane de euro.

Valoarea estimată a contractului este de 7,77 milioane de lei fără TVA. Ofertele pot fi depuse până în 15 octombrie.

Ghișee operate de un prestator desemnat

Prin acest demers, DFMT vrea să ofere în continuare posibilitatea ca timișorenii să-și achite impozitele și taxele locale la ghișee care nu aparțin Direcției Fiscale, dar care vor fi operate de un prestator desemnat în urma licitației. Serviciul va putea fi folosit atât pentru plăți în numerar, cât și cu cardul bancar.

Caietul de sarcini prevede că operatorul trebuie să aibă agenții sau oficii cu personal la ghișeu pe raza municipiului. În cadrul evaluării, cea mai mare pondere, de 80%, o va avea comisionul perceput pentru fiecare plată, iar restul de 20% se acordă pentru numărul punctelor de lucru cu ghișee și personal de pe raza Timișoarei.

Estimări de încasări de până la 457 de milioane de lei

DFMT estimează că, în cele 48 de luni ale acordului-cadru, prin aceste ghișee vor fi colectate între 351,6 milioane și 457,1 milioane de lei. Pentru acest serviciu, municipalitatea estimează că va plăti prestatorului între 5,98 milioane și 7,77 milioane de lei, în funcție de volumul efectiv al încasărilor și de contractele subsecvente.

Primul contract subsecvent ar urma să fie valabil din 7 decembrie până la 31 decembrie 2026, perioadă în care DFMT estimează încasări de 6,5-8,45 milioane de lei. Pentru anul 2027 sunt prevăzute încasări de 81,9-106,47 milioane de lei, iar pentru 2028 de 85,995-111,793 milioane de lei.

În 2029, suma estimată să fie colectată prin terți este de 90,295-117,383 milioane de lei, iar în ultima perioadă, până în decembrie 2030, de aproximativ 86,9-113 milioane de lei.

Cerințe tehnice pentru prestator

Potrivit caietului de sarcini, nu este vorba doar despre punerea la dispoziție a unor ghișee. Prestatorul va trebui să asigure conexiunea dintre punctele sale de lucru și sediul DFMT de la Iulius Town, inclusiv o conexiune VPN cu lățime de bandă de minimum 100 Mbps și un uptime garantat de 99,98%.

De asemenea, operatorul va trebui să instaleze aplicația de impozite și taxe locale la stațiile de lucru și să asigure infrastructura necesară funcționării acesteia.

Fitch avertizează că România riscă retrogradarea la „junk” dacă criza politică se prelungește

România riscă să piardă ratingul de țară din categoria „investment grade” și să fie retrogradată în zona „junk” dacă actuala criză politică se prelungește și autoritățile nu prezintă rapid un plan fiscal credibil, avertizează Fitch Ratings, potrivit Bloomberg. Agenția va analiza din nou ratingul României în ianuarie 2027.

Malgorzata Krzywicka, analist Fitch Ratings, spune că menținerea ratingului va depinde în perioada următoare de capacitatea Guvernului de a continua reducerea deficitului bugetar și de a prezenta o traiectorie fiscală credibilă.

„Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, cu atât apar mai multe semne de întrebare privind predictibilitatea fiscală și capacitatea de a realiza ajustarea necesară”, a declarat Krzywicka pentru Bloomberg.

Criza politică devine un risc pentru ratingul României

România a evitat în urmă cu două luni o retrogradare a ratingului, însă situația politică s-a deteriorat între timp, după ce tentativele de formare a unui guvern cu o majoritate parlamentară stabilă au eșuat.

Președintele Nicușor Dan l-a nominalizat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Mureșan trebuie să își formeze echipa guvernamentală și să ceară votul Parlamentului, într-un legislativ fragmentat, în care obținerea unei majorități este dificilă.

Un nou eșec în formarea Guvernului ar putea prelungi incertitudinea politică și ar amplifica riscurile pentru buget și pentru ratingul suveran al României, notează Bloomberg.

Ratingul actual și presiunea fiscală

Fitch a menținut la sfârșitul lunii iulie ratingul României la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Krzywicka avertizează însă că fiecare săptămână în care criza politică rămâne nerezolvată crește dificultatea menținerii acestui calificativ.

„Ceea ce trebuia să fie o remaniere relativ scurtă, atunci când Guvernul s-a prăbușit în primăvară, s-a prelungit mult în timpul verii. Acum am trecut de jumătatea lunii septembrie și încă nu avem o rezolvare”, a spus analistul Fitch.

Potrivit Fitch, România mai are nevoie de o ajustare fiscală de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a stabiliza creșterea datoriei publice pe termen mediu. Agenția estimează pentru 2026 un deficit bugetar de aproximativ 5,9% din PIB, sub ținta guvernamentală de 6,2%.

Deficitul s-a redus semnificativ față de nivelul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024, însă Fitch consideră esențiale elaborarea bugetului pentru 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile către un deficit de 3% din PIB.

Krzywicka spune că una dintre principalele soluții pentru continuarea consolidării fiscale este îmbunătățirea colectării taxelor. Spațiul pentru noi reduceri de cheltuieli este limitat, în condițiile în care autoritățile au adoptat deja măsuri de austeritate.

Creșterea economică nu poate rezolva singură problema

Fitch urmărește cu îngrijorare și evoluția economiei României, afectată de o creștere economică slabă și de o inflație ridicată. Analistul agenției respinge ideea că o accelerare a economiei ar putea înlocui ajustarea bugetară.

„Sunt câștiguri marginale. Nu se apropie nici pe departe de amploarea ajustării pe care România trebuie să o facă. O creștere economică mai puternică, singură, nu va rezolva problema deficitelor mari”, a declarat Krzywicka.

Economia României este estimată să înregistreze o contracție modestă în 2026, urmând ca în 2027 să apară o revenire, însă ritmul de creștere ar urma să rămână sub nivelurile de dinaintea pandemiei.

Costuri de împrumut ridicate și reacția piețelor

Presiunea este vizibilă și pe piețele financiare. Potrivit Bloomberg, obligațiunile românești sunt deja tranzacționate la randamente apropiate de cele asociate în mod obișnuit statelor cu rating speculativ, România plătind cele mai ridicate costuri de finanțare dintre statele Uniunii Europene.

Krzywicka a descris totuși reacția piețelor la criza politică drept „relativ benignă”, explicând că evoluția mai bună a deficitului în acest an și intrările de fonduri europene au oferit României un tampon important. Aceste elemente au permis statului să continue să se împrumute de pe piețe în pofida incertitudinii politice și fiscale.

Și celelalte mari agenții de rating urmăresc situația României. S&P Global urmează să revizuiască ratingul țării la începutul lunii viitoare, în timp ce Moody’s a confirmat anterior calificativul Baa3, tot cu perspectivă negativă.

Fitch avertizează: România riscă retrogradarea la „junk” dacă criza politică se prelungește

România se află sub presiunea unei posibile retrogradări a ratingului de țară din categoria „investment grade” în zona speculativă, cunoscută drept „junk”, dacă actuala criză politică se va prelungi, iar autoritățile nu vor prezenta rapid un plan fiscal credibil. Avertismentul vine din partea agenției Fitch Ratings, care va analiza din nou ratingul României în ianuarie 2027.

Malgorzata Krzywicka, analist în cadrul Fitch Ratings, a declarat că menținerea calificativului va depinde în perioada următoare de capacitatea Guvernului de a continua reducerea deficitului bugetar și de a prezenta o traiectorie fiscală credibilă. „Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, cu atât apar mai multe semne de întrebare privind predictibilitatea fiscală și capacitatea de a realiza ajustarea necesară”, a afirmat Krzywicka.

Situația politică s-a deteriorat după eșecul formării unui guvern stabil

România a evitat în urmă cu două luni o retrogradare a ratingului, însă situația politică s-a deteriorat între timp, după ce tentativele de formare a unui guvern cu o majoritate parlamentară stabilă au eșuat. Președintele Nicușor Dan l-a nominalizat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Mureșan trebuie să își formeze echipa guvernamentală și să ceară votul Parlamentului, într-un legislativ fragmentat, în care obținerea unei majorități este dificilă.

Un nou eșec în formarea Guvernului ar putea prelungi incertitudinea politică și ar amplifica riscurile pentru buget și pentru ratingul suveran al României. Fitch a menținut la sfârșitul lunii iulie ratingul României la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Krzywicka avertizează însă că fiecare săptămână în care criza politică rămâne nerezolvată crește dificultatea menținerii acestui calificativ. „Ceea ce trebuia să fie o remaniere relativ scurtă, atunci când Guvernul s-a prăbușit în primăvară, s-a prelungit mult în timpul verii. Acum am trecut de jumătatea lunii septembrie și încă nu avem o rezolvare”, a spus analistul Fitch.

Este necesară o ajustare fiscală de aproximativ 1,5% din PIB

Potrivit Fitch, România mai are nevoie de o ajustare fiscală de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a stabiliza creșterea datoriei publice pe termen mediu. Agenția estimează pentru 2026 un deficit bugetar de aproximativ 5,9% din PIB, sub ținta guvernamentală de 6,2%. Deficitul s-a redus semnificativ față de nivelul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024, însă Fitch consideră esențiale elaborarea bugetului pentru 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile către un deficit de 3% din PIB.

Krzywicka spune că una dintre principalele soluții pentru continuarea consolidării fiscale este îmbunătățirea colectării taxelor. Spațiul pentru noi reduceri de cheltuieli este limitat, în condițiile în care autoritățile au adoptat deja măsuri de austeritate.

Creșterea economică nu poate rezolva singură problema deficitelor

Fitch urmărește cu îngrijorare și evoluția economiei României, afectată de o creștere economică slabă și de o inflație ridicată. Analistul agenției respinge ideea că o accelerare a economiei ar putea înlocui ajustarea bugetară. „Sunt câștiguri marginale. Nu se apropie nici pe departe de amploarea ajustării pe care România trebuie să o facă. O creștere economică mai puternică, singură, nu va rezolva problema deficitelor mari”, a declarat Krzywicka.

Economia României este estimată să înregistreze o contracție modestă în 2026, urmând ca în 2027 să apară o revenire, însă ritmul de creștere ar urma să rămână sub nivelurile de dinaintea pandemiei.

România plătește deja cele mai mari costuri de împrumut din UE

Presiunea este vizibilă și pe piețele financiare. Obligațiunile românești sunt deja tranzacționate la randamente apropiate de cele asociate în mod obișnuit statelor cu rating speculativ, România plătind cele mai ridicate costuri de finanțare dintre statele Uniunii Europene. Krzywicka a descris totuși reacția piețelor la criza politică drept „relativ benignă”, explicând că evoluția mai bună a deficitului în acest an și intrările de fonduri europene au oferit României un tampon important. Aceste elemente au permis statului să continue să se împrumute de pe piețe în pofida incertitudinii politice și fiscale.

Și celelalte mari agenții de rating urmăresc situația României. S&P Global urmează să revizuiască ratingul țării la începutul lunii viitoare, în timp ce Moody’s a confirmat anterior calificativul Baa3, tot cu perspectivă negativă.

Prima locomotivă Alstom Traxx a intrat în serviciul CFR Călători

Prima dintre cele 16 locomotive electrice Alstom Traxx achiziționate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a fost introdusă în circulație vineri și a asigurat tracțiunea trenului InterRegio 1583, pe ruta București Nord – Constanța. La întoarcere, locomotiva a tractat trenul IR 1584.

Cele 16 locomotive electrice sunt produse de Alstom și sunt destinate să înlocuiască locomotivele electrice mai vechi, cu un consum mai mare de energie. Vehiculele sunt echipate cu sisteme ERTMS și pot tracta până la 16 vagoane de călători.

Rutele deservite și performanțele tehnice

Noile locomotive vor deservi o rețea feroviară de aproape 4.000 de kilometri, pe cinci rute interregionale majore: Dej – Brașov – București – Constanța, Timișoara – Arad – Brașov – București – Constanța, Timișoara – Cluj-Napoca – Iași, Iași – București – Constanța și Suceava – București – Constanța.

Potrivit proiectului, locomotivele pot circula cu o viteză de până la 160 km/h și beneficiază de tehnologii moderne de control și diagnosticare, GPS și sisteme de comunicații. Unul dintre obiectivele proiectului este reducerea cu aproximativ 25% a consumului de energie pentru tracțiune, iar ARF estimează și o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 25,27%. Locomotivele permit recuperarea energiei în timpul frânării, ceea ce contribuie la reducerea consumului energetic.

Finanțarea și obiectivele proiectului

Proiectul are o valoare totală de 441,8 milioane de lei, iar finanțarea este asigurată prin Fondul pentru Modernizare. Contractul pentru cele 16 locomotive a fost semnat în 2024.

Potrivit ARF, noile locomotive sunt destinate să contribuie la creșterea capacității și calității serviciilor feroviare și la înlocuirea treptată a materialului rulant învechit.

Date Eurostat: Avionul, de peste șase ori mai folosit decât trenul în România

Românii se deplasează în principal cu mașina, însă transportul aerian are o pondere surprinzător de mare în totalul transportului de pasageri, potrivit datelor Eurostat pentru 2024. Autoturismele au reprezentat 65,8% din transportul de pasageri din România, în timp ce transportul cu autocare și autobuze a avut o pondere de 11,3%.

Avionul a reprezentat 19,9% din total, în timp ce trenul a ajuns la doar 3,1%. Astfel, ponderea transportului aerian a fost de peste șase ori mai mare decât cea a transportului feroviar.

Eurostat calculează aceste ponderi în funcție de distanța parcursă de pasageri, exprimată în pasager-kilometri, nu după numărul efectiv de călătorii. Cu alte cuvinte, o călătorie cu avionul pe o distanță mare cântărește mai mult în statistici decât o deplasare scurtă cu trenul.

Comparație cu media europeană: trenul românesc, sub jumătate din ponderea UE

La nivelul Uniunii Europene, în 2024, autoturismele au avut o pondere de 69,2% din transportul de pasageri. Avionul a reprezentat 15,8%, trenul 7,5%, iar autocarele, autobuzele și troleibuzele 7,3%.

Datele arată astfel o diferență importantă între România și media europeană în ceea ce privește transportul feroviar. În România, trenul a reprezentat doar 3,1% din totalul transportului de pasageri măsurat prin pasager-kilometri, mai puțin de jumătate din ponderea de 7,5% înregistrată la nivelul UE.

În schimb, transportul aerian are în România o pondere de 19,9%, cu peste patru puncte procentuale peste media europeană de 15,8%.

La nivelul UE, transportul feroviar a avut în 2024 cea mai mare pondere în acest indicator din ultimii ani și a depășit pentru prima dată după 2014 transportul cu autocare, autobuze și troleibuze.

România participă la reuniunea OECD dedicată energiei nucleare

Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a participat la Paris la Conferința anuală ministerială a OECD, eveniment co-prezidat de Statele Unite ale Americii, sub tema „Roadmaps to New Nuclear”. În cadrul reuniunilor dedicate cooperării internaționale în domeniul energiei, oficialul român a prezentat poziția țării noastre privind rolul strategic al energiei nucleare pentru securitatea energetică și pentru procesul de decarbonizare.

Potrivit declarațiilor sale, energia nucleară reprezintă un pilon al securității energetice a României și contribuie în prezent cu aproximativ 18-20% la producția de energie electrică a țării. În sesiunea plenară, Cristian Bușoi a subliniat necesitatea dezvoltării pe termen lung a sectorului nuclear civil, menționând proiecte precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construcția Unităților 3 și 4 și dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR).

Finanțarea noilor proiecte nucleare, în dezbatere

În calitate de speaker în panelul „Financing Nuclear New Build”, secretarul de stat a abordat tema finanțării noilor proiecte nucleare, subliniind că acestea presupun investiții semnificative și pe termen lung. El a precizat că astfel de proiecte au nevoie de mecanisme de finanțare predictibile, sprijin guvernamental, participare de capital privat și politici stabile.

În acest context, Cristian Bușoi a apreciat că este important ca la nivel european să existe instrumente de finanțare mai concrete și procese mai rapide și mai simple pentru aprobarea ajutorului de stat.

Discuții bilaterale cu delegația americană

Delegația României, condusă de secretarul de stat Cristian Bușoi, a avut o întrevedere bilaterală cu delegația americană condusă de secretarul adjunct pentru Energie al Statelor Unite, James Danly. Discuțiile au vizat componenta energetică a Parteneriatului Strategic România-SUA, în care energia nucleară reprezintă un pilon important, precum și proiectele comune privind Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și cooperarea în domeniul reactoarelor modulare mici.

Potrivit informațiilor prezentate, lucrările la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă au fost începute în urmă cu peste 30 de ani și nu au mai fost duse la bun sfârșit.

Guvernul aprobă derogări pentru Romgaz: angajări pentru furnizarea către populație, centrala de la Iernut și preluarea angajaților Azomureș

Guvernul a adoptat vineri un proiect de memorandum care permite companiei Romgaz să facă angajări în anul 2026, prin derogare de la interdicția generală aplicabilă societăților de stat. Măsura vizează trei direcții strategice: completarea schemei de personal pentru furnizarea de gaze către consumatorii casnici și noncasnici mici, finalizarea centralei de la Iernut și preluarea angajaților combinatului Azomureș.

Proiectul a fost înaintat Ministerului Energiei de către conducerea Romgaz și a fost inclus pe agenda ședinței de vineri. Solicitarea vizează aplicarea în 2026 a prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2025, cunoscută drept „ordonanța-trenuleț”, care împiedică societățile de stat să își crească personalul și cheltuielile salariale față de anul precedent, cu excepția cazurilor în care este vorba de dezvoltarea activității, după aprobarea unui memorandum în Guvern pe baza unei analize temeinic justificate.

Necesarul de personal pentru furnizarea către populație

Primul segment vizat este Direcția Furnizare Piață Retail, înființată în 2025, al cărei efectiv este în prezent subdimensionat față de necesarul real pentru a putea funcționa în parametri. Compania a derulat încă din decembrie anul trecut concursuri pentru acest departament și a declarat admiși candidații care au trecut toate probele, respectiv 72 de angajați la nivel național, însă numărul este insuficient pentru demararea furnizării.

„Departamentul este înființat din anul 2025, însă numericul de personal efectiv este în acest moment subdimensionat față de necesarul real pentru a putea funcționa în parametri. Dată fiind necesitatea de a ocupa aceste posturi am înaintat către Ministerul Energiei un memorandum spre aprobare”, a declarat Răzvan Popescu, potrivit informațiilor disponibile.

Finalizarea centralei de la Iernut

Al doilea segment vizează necesarul de lucrători pentru finalizarea centralei în ciclu combinat de la Iernut, obiectiv de investiții important pentru sistemul energetic național. Centrala va avea o capacitate instalată de 430 MW, aproximativ 60% din cea a unui reactor de la Cernavodă, și ar putea reduce deficitul din sistemul energetic național în situații de alertă energetică, precum cea în care se află România oficial de la 1 august, din cauza debitelor reduse ale Dunării care au dus la oprirea centralei nucleare.

Preluarea angajaților Azomureș

A treia direcție este preluarea celor 860 de angajați ai combinatului Azomureș, după finalizarea recentă a tranzacției. Fără acest personal nu se poate relua activitatea de producție. Romgaz a finalizat formalitățile de preluare a Azomureș, tranzacție strategică descrisă de conducerea companiei ca o etapă care creează premisele pentru valorificarea superioară, în România, a gazelor naturale produse.

Impactul financiar al derogărilor

Potrivit documentului citat, aplicarea celor două măsuri solicitate determină următorul impact financiar: ocuparea a 270 de posturi vacante din cele 529 existente la finele anului 2025, pentru segmentele de furnizare și pentru Iernut, cu un impact salarial estimat pentru anul 2026 de 12.285.021 lei; preluarea a 860 de salariați aferenți activității Azomureș, cu un impact salarial estimat pentru perioada septembrie-decembrie 2026 de 49.014.653 lei.

Numărul de personal prognozat la finele anului 2026, după aplicarea măsurilor, este de 6.422 de salariați, față de 5.292 realizați în 2025. În total, este vorba de 1.130 de angajați peste efectivul existent la termenul inclus în „ordonanța-trenuleț”.

Romgaz este cel mai mare producător național de gaze, dar și furnizor, precum și producător și furnizor de energie electrică, companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, care deține 70% din acțiuni. Conducerea companiei a reușit anterior să obțină pentru angajați o creștere salarială de 6,5%, printr-un memorandum adoptat pe 8 mai, dar nu și creșterea efectivului de angajați, care este în prezent de 5.292 de persoane.