În lumina tranziţiei verzi şi digitale, eforturile Ministrului Muncii Simona Bucura-Oprescu, alături de Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, de a susţine industria auto europeană, capătă o dimensiune esenţială în contextul economic şi social actual. Vizita efectuată la Uzina Dacia din Mioveni reflectă un angajament ferm faţă de sustenabilitate şi progresul tehnologic, subliniind în acelaşi timp importanţa vitală a îmbunătăţirii continue a competenţelor angajaţilor pentru a face faţă provocărilor aduse de această tranziţie.

Anunţul făcut de Ministrul Muncii despre lansarea a două proiecte majore de formare profesională, finanţate din Fondul Social European, evidenţiază recunoaşterea şi adresa necesităţii urgente de forţă de muncă calificată, în special în domenii cheie ca industria auto. Aceste iniţiative, în valoare totală de peste 85 de milioane de euro, nu sunt doar o dovadă de suport financiar, ci semnifică o investiție în capitalul uman, în viitorul economic al României şi, într-un context mai larg, al Uniunii Europene.

Faptul că aceste proiecte sunt direcţionate atât spre şomerii non-NEETs, cât şi spre cei din categoria NEETs (persoane care nu sunt angajate, educat sau implicat într-un program de formare) reflectă o abordare inclusivă şi holistică, reconoscând diversitatea nevoilor pe piaţa muncii. Astfel, aceste măsuri pot funcţiona ca un exemplu de bună practică pentru alte state membre, arătând că investiţiile în educaţie şi formare profesională sunt esenţiale pentru asigurarea unei tranziţii just şi echitabile spre o economie verde şi digitală.

Este, de asemenea, remarcabil efortul de a reduce decalajul dintre cererea şi oferta de muncă calificată, abordând în acelaşi timp provocări globale şi europene. Suportul constant exprimat de Nicolas Schmit faţă de industria auto vine să întărească ideea că pentru a naviga cu succes prin această perioadă de transformare, este imperios necesar să adoptăm o abordare multidimensională care să includă dezvoltarea competenţelor, inovaţia şi sustenabilitatea.

Prin urmare, într-un moment definit de schimbări rapide şi provocări complexe, aceste iniţiative de formare profesională nu doar că răspund nevoilor imediate ale sectorului de muncă, dar pavaza drumul către un viitor rezilient, sustenabil şi prosper pentru România şi, prin extensie, pentru Uniunea Europeană. Astfel, este esenţial să accelerăm eforturile de a construi o forţă de muncă bine pregătită, capabilă să participe activ şi eficient la economia de mâine.

Sursa: [Mediafax](https://www.mediafax.ro/economic/ministrul-muncii-a-anuntat-doua-proiecte-de-formare-profesionala-de-peste-85-de-milioane-de-euro-22379671)

Guvernul dă undă verde pentru reabilitarea liniei de cale ferată Focşani-Roman şi Autostrăzii A1 Bucureşti-Piteşti.

Undă verde pentru reabilitarea liniei de cale ferată Focşani-Roman şi o parte a autostrăzii A1. Au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea liniei de cale ferată Focşani-Roman şi autostrada A1, Lot 2, în judeţele Giurgiu, Dâmboviţa şi Argeş. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii informează, legat de proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferată Focşani-Roman”, că prin realizarea acestuia se are în vedere îmbunătăţirea siguranţei în zona intersecţiei liniilor CF cu reţeaua rutieră, o îmbunătăţire semnificativă a condiţiilor de transport, ce va avea un rol benefic în dezvoltarea economică a zonei, modernizarea infrastructurii feroviare şi lucrărilor conexe (construcţie pasaje, modernizare treceri la nivel etc.), ce au un rol important în dezvoltarea durabilă a localităţilor prin reducerea emisiilor poluante şi reducerea timpilor de călătorie şi o creştere a numărului de călători, a cantităţilor de mărfuri şi altor bunuri transportate. Lungimea traseului ce urmează să fie reabilitat este de 147,7 km, valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este de 11.091.351 mii lei, iar durata de execuţie a investiţiei este de 36 luni.

Totodată, Guvernul a aprobat joi şi indicatorii tehnico – economici aferenţi obiectivului de investiţii „Autostrada A1: Lot 2 km 44+000 – km 86+000, judeţele Giurgiu, Dâmboviţa şi Argeş”. Proiectul urmăreşte reabilitarea şi aducerea la o stare de viabilitate corespunzătoare a sectorului Autostrăzii A1 Bucureşti-Piteşti, Lot 2, cuprins între km 44+000 – km 86+000. Expertiza tehnică realizată relevă degradări de tip structural pe 46% din suprafaţa drumului, degradări de suprafaţă pe 56% din suprafaţa drumului, degradări la podeţe. Prin reabilitarea sectorului din Autostrada A1 se vor realiza creşterea gradului de siguranţă a traficului, reducerea timpilor de parcurs, reducerea costului pentru prevenirea poluării mediului şi sporirea duratei de exploatare. Sectoarele expertizate tranzitează următoarele Unităţi Administrativ Teritoriale: judeţul Giurgiu (Lot 2.1) pe sectorul cuprins între km 44+000 – km 48+922, judeţul Dâmboviţa (Lot 2.2) între km 48+922 – km 80+182 şi judeţul Argeş (Lot 2.3) între km 80+182 – km 86+000. Lungimea amplasamentului pe care sunt prevăzute lucrările este de 42 km, iar lăţimea platformei este de 26,00 m. Valoarea totală a investiţiei (inclusiv T.V.A.) 1.108.955 mii lei, din care C+M (inclusiv T.V.A.) 879.634 mii lei, iar durata de execuţie este de 48 de luni.

Sursa: Mediafax

Analiza: Maşinile devin tot mai computerizate, dar piaţa auto are un început de an dificil

Inovaţia în domeniul aplicaţiilor software şi electronice permite vehiculelor să prevadă, să identifice şi să evite eventualele coliziuni. Pe lângă gestionarea evoluţiei rapide a electrificării, automatizării şi conectivităţii, producătorii trebuie să abordeze noi roluri şi responsabilităţi contractuale. Întreprinderile sunt, în general, optimiste în ceea ce priveşte viitorul, în ciuda diferiţilor factori de risc. În contextul în care conflictele globale şi tensiunile comerciale sunt în creştere, cerinţele şi reglementările ESG devin tot mai riguroase. În egală măsură, riscurile asociate software-ului şi autonomiei nu au fost încă pe deplin înţelese, drept urmare sectorul se confruntă cu o serie de noi provocări.

Conform unei analize realizate de compania de servicii financiare Allianz, producătorii europeni de automobile se confruntă cu un mediu dificil, în frunte cu Germania, chiar dacă Industria automobilelor este de o importanţă vitală pentru economia europeană (reprezintă 6% din producţia totală a UE). China, motiv de îngrijorare pentru pieţele din Europa şi SUA Tranziţia către vehiculele electrice se desfăşoară într-un ritm tumultuos din cauza tensiunilor geopolitice, a scăderii cererii şi a incertitudinilor legate de reglementare. În aceste condiţii, pot fi observate disparităţi regionale majore. China se „confruntă” cu liderii tradiţionali din sectorul auto. În acest context, Europa şi Statele Unite, îngrijorate de dependenţa de China şi de impactul asupra propriilor industrii auto, reacţionează prin ridicarea barierelor comerciale şi a supravegherii, explică Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de tranzacţionare şi investiţii pe bursele internaţionale. China joacă un rol disruptiv crucial, în special în domeniul vehiculelor electrice. A doua cea mai mare economie are un avans important pentru producătorii europeni de automobile, care au reacţionat lent. Constructorii europeni se confruntă cu o concurenţă acerbă, mai ales atunci când vine vorba de piaţa de maşini accesibile pentru clasa de mijloc. Acest lucru presupune preţuri mai mici şi marje mai strânse. Cei care nu reuşesc să ţină pasul cu modificările din sector vor întâmpina dificultăţi. Nu numai că marjele constructorilor chinezi de automobile sunt mai mari, dar aceştia au şi mult mai multe resurse deoarece sunt întreprinderi de stat. Această situaţie obligă companiile europene să producă în pierdere, scenariu deloc sustenabil, subliniază Radu Puiu.

Vânzările de vehicule uşoare din SUA s-au ridicat la 15,4 milioane de unităţi în primul trimestru din 2024, cu 2,7% peste nivelul din anul precedent. Producţia de automobile din America de Nord a crescut cu 9,6% în ritm anual în 2023. Se preconizează că vânzările vor continua să crească, dar vor rămâne sub ritmul pre-pandemic, deoarece costurile de finanţare ridicate continuă să limiteze vânzarea. Cu toate acestea, piaţa auto a pierdut din avânt la începutul anului 2024, deoarece costurile ridicate de finanţare continuă să marginalizeze potenţialii cumpărători şi să accentueze întârzierile la plata creditelor auto. Provocările legate de accesibilitate s-au atenuat datorită combinaţiei dintre forţa pieţei muncii şi scăderea preţurilor vehiculelor, dar decalajul creat de ratele ridicate ale dobânzilor rămâne considerabil. Rezerva Federală nu a mai crescut ratele dobânzilor din iulie anul trecut, dar ratele ridicate de finanţare continuă să afecteze sectorul auto. Cu toate acestea, scăderea preţurilor vehiculelor şi stimulentele mai mari au contribuit la scăderea ratei medii lunare de plată pentru vehiculele noi.

Industria auto din SUA a revenit la o stare de relativă normalitate după mai mulţi ani de perturbări legate de pandemie. Cu o tendinţă de creştere a producţiei, nivelurile de aprovizionare au revenit la niveluri „mai sănătoase”, permiţând vânzărilor să crească până la sfârşitul anului trecut, subliniază analistul financiar din cadrul XTB România. Volumele de vânzări au pierdut din tracţiune în 2024, deoarece provocările privind accesibilitatea persistă, în condiţiile costurilor ridicate de finanţare. Pe de altă parte, am putea asista la o menţinere a tendinţei de creştere a vânzărilor în acest an, pe măsură ce preţurile scad la niveluri mai sustenabile. La rândul lor, băncile centrale ar putea anunţa reduceri ale dobânzilor, fapt ce ar ajusta din presiunea resimţită de bugetele consumatorilor.

Producătorii europeni încearcă să se adapteze, în ciuda dificultăţilor În acelaşi timp, producătorii auto din Europa şi Asia avertizează că vor avea un an dificil, deoarece creşterea costurilor şi scăderea cererii pentru vehiculele electrice pun presiune asupra profiturilor. Mercedes-Benz Group AG a declarat că intenţionează să vândă mai multe maşini cu motoare cu combustie decât se aştepta, pe fondul vânzărilor dezamăgitoare de vehicule electrice. Toyota Motor Corp., care vede că veniturile operaţionale vor scădea cu 20% în acest an fiscal, se bazează pe hibrizi pentru a contracara scăderea producţiei. BMW AG, chiar dacă performează mai bine în sectorul EV, a semnalat probleme, inclusiv cheltuieli de producţie mai mari. Inflaţia persistentă, creşterea economică atenuată în mare parte din Europa şi o redresare prelungită în China – unde reducerile excesive de preţ la vehiculele electrice afectează producătorii, se adaugă factorilor de risc cu care se confruntă industria. Dar mulţi producători auto resimt încetinirea din sectorul de EV după ce guvernele au pus capăt subvenţiilor pentru această tehnologie, ceea ce face ca vehiculele electrice, deja mai scumpe, să fie şi mai puţin atractive. De asemenea, infrastructura de încărcare subdezvoltată continuă să descurajeze potenţialii cumpărători. Într-un astfel de context agitat, este importantă capacitatea de adaptare şi viteza cu care o companie îşi ajustează activitatea pentru a face faţă noilor provocări, punctează Radu Puiu.

Economia României, influenţată de evoluţia companiilor auto Anul 2024 este prognozat să fie unul dificil, majoritatea companiilor – nu doar cele din sectorul auto – fiind preocupate să identifice modalităţi de a livra valoare către investitori. Având în vedere că impulsionarea consumului pare foarte dificilă, într-un mediu cu dobânzi ridicate care restrâng tot mai mult puterea de cumpărare a populaţiei, companiile se orientează către optimizarea costurilor. Astfel, au fost anunţate disponibilizări la scară largă pentru multe firme precum Ford, Tesla sau General Motors. Trebuie evidenţiat că România depinde foarte mult de evoluţia economică externă, fiind strâns corelată cu economiile europene, în special cu cea germană, dar şi cu cea a Chinei. Germania continuă să traverseze o perioadă mai dificilă, mai subliniază analistul financiar din cadrul XTB România. Potrivit datelor furnizate de Eurostat, România ocupă locul 3 între statele membre ale blocului comunitar cu cele mai semnificative creşteri ale producţiei industriale în luna martie, cu un nivel de 3,5%.

Sursa: Mediafax