BNS propune un salariu minim de 4.652 de lei în 2027

Blocul Național Sindical (BNS) propune un salariu minim brut de 4.652 de lei pentru anul 2027 și atrage atenția că aproximativ o treime dintre salariații cu normă întreagă din România câștigă cu cel mult 5% peste salariul minim. Datele au fost prezentate marți, la lansarea unui studiu privind adecvarea salariului minim în România.

Unul din patru salariați, în jurul salariului minim

Conform BNS, unul din patru salariați din România continuă să câștige în jurul salariului minim, la doi ani de la transpunerea Directivei Europene 2022/2041 pentru anii 2025–2026. Organizația sindicală arată că 1,71 milioane de angajați cu normă întreagă, reprezentând aproximativ o treime din total, au salarii cu cel mult 5% peste nivelul minim. Sindicaliștii susțin că situația a rămas neschimbată față de 2024.

România, locul 20 din 22 în clasamentul european

În clasamentul european al salariilor minime, România ocupă locul 20 din 22 de state, cu un nivel de 825 de euro în semestrul al doilea din 2026, potrivit datelor prezentate de organizația sindicală. BNS avertizează că Bulgaria recuperează rapid diferența.

Directiva europeană, fără efecte structurale

Reprezentanții sindicatului consideră că transpunerea Directivei europene în legislația națională nu a produs schimbările structurale necesare și că distribuția salariilor în economie a rămas blocată.

Propunerile BNS pentru 2027

Pentru 2027, BNS propune stabilirea unui salariu minim brut de 4.652 de lei, calculat pe baza unui mecanism transparent și echitabil. Organizația susține că nivelul ar trebui stabilit fără înghețări salariale și fără un „zid fiscal”, să aibă la bază un coș minim de consum oficial și să fie susținut prin negociere colectivă reală.

Dezbaterea a reunit reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului

Dezbaterea a fost moderată de președintele BNS, Dumitru Costin, și a reunit reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului, între care ministrul Muncii, Petre Florin Manole, secretarul de stat Ciprian Vacaru, senatorul Marius Humelnicu, senatoarea Violeta Alexandru și deputatul Miklós Zoltán.

Salariul de bază minim brut pe țară a crescut, de la 1 iulie, la 4.325 lei lunar, de la 4.050 lei lunar.

PPC preia Flanco printr-o tranzacție de 35 de milioane de euro

Grupul elen Public Power Corporation (PPC), prin subsidiara sa deținută integral Kotsovolos, a semnat un acord pentru achiziționarea a 100% din acțiunile retailerului român de produse electronice și electrocasnice Flanco. Vânzătorii sunt Iulian Stanciu, care deține 98% din acțiuni, și Dragoș Sîrbu, cu 2%. Suma tranzacției corespunde unei evaluări a companiei de 35 de milioane de euro.

Finalizarea este condiționată de obținerea avizelor obligatorii din partea autorităților române. Este vorba despre Comisia pentru examinarea investițiilor directe (CEISD), care analizează tranzacțiile de peste 5 milioane de euro, și despre Consiliul Concurenței, care verifică impactul asupra mediului concurențial, având în vedere că grupul PPC deține deja active în România. Compania estimează că tranzacția se va încheia până la sfârșitul anului 2026.

O rețea de 150 de magazine și peste 1.200 de angajați

Flanco este al doilea cel mai mare retailer omnichannel de produse electronice și electrocasnice din România. Compania operează 150 de magazine fizice în peste 100 de orașe, cu o suprafață totală de vânzări de aproape 60.000 de metri pătrați, o platformă logistică de 37.500 de metri pătrați, peste 1.200 de angajați și peste 14 milioane de vizite ale clienților anual. Cifra de afaceri anuală a companiei este de 269 de milioane de euro.

Retailul fizic rămâne dominant pe piața românească, reprezentând aproximativ 70% din vânzări. Rețeaua Flanco acoperă peste 55% din gospodăriile din România, iar piața de produse electrice și electronice este evaluată la 3,6 miliarde de euro.

Finanțare din fonduri proprii și sinergii cu PPC România

Kotsovolos va finanța integral achiziția din fondurile proprii disponibile, fără finanțare prin credite. Tranzacția face parte din Planul Strategic al Grupului PPC pentru perioada 2026-2030 și accelerează extinderea internațională a grupului, cu accent pe Europa de Sud-Est.

După finalizare, PPC România va dezvolta o cooperare strânsă cu Flanco, replicând modelul de colaborare dintre PPC și Kotsovolos din Grecia. Prin magazinele Flanco vor fi promovate și distribuite soluții integrate de tranziție verde, inclusiv instalații fotovoltaice pentru uz rezidențial, pompe de căldură, stații de încărcare pentru vehicule electrice și soluții pentru energie inteligentă.

Reacțiile părților implicate

Christos Karagiannakis, CEO-ul Kotsovolos, a declarat că acordul consolidează compania ca jucător regional puternic în Europa de Sud-Est și accelerează implementarea planului de afaceri care urmărește crearea unui ecosistem integrat de tehnologie, servicii și soluții energetice.

Iulian Stanciu a precizat că a preluat Flanco în urmă cu 15 ani, într-un moment dificil pentru companie și piață, iar de atunci retailerul a evoluat de la o companie aflată în restructurare la a doua cea mai mare rețea de retail de produse IT&C și electrocasnice din România. El a menționat că următoarea etapă de dezvoltare necesită anvergură, capital și un model integrat de retail, energie și servicii pentru locuință.

Dragoș Sîrbu, CEO și acționar al Flanco, a transmis că intrarea în Grupul PPC înseamnă acces la resursele și experiența unui grup regional, dar și la oportunități de dezvoltare pe care o companie independentă nu le-ar putea valorifica singură. El a subliniat că soluțiile energetice oferite de PPC România vor completa oferta Flanco, nu o vor înlocui, iar până la finalizarea tranzacției compania își va desfășura activitatea la fel ca până acum.

Despre Grupul PPC

PPC este principalul grup integrat de utilități din sud-estul Europei, cu activități în producția și distribuția energiei electrice, precum și în vânzarea de produse și servicii energetice avansate în Grecia, România și Macedonia de Nord. Grupul are o capacitate instalată totală de 12,6 GW și o producție anuală de aproximativ 22 TWh, iar rețelele sale de distribuție reprezentau o bază totală de active reglementate de 5,7 miliarde de euro la sfârșitul anului 2025.

PPC este principalul furnizor de energie din Grecia și România, deservind în total 8,6 milioane de clienți, cărora le livrează aproximativ 31 TWh de electricitate. Grupul a fost fondat în 1950 și este listat la Euronext Atena din 2001. PPC a intrat pe piața din România în 2023, odată cu preluarea operațiunilor de la Enel.

Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026

Deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, scăderea este de 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei la 78,30 miliarde de lei, potrivit raportului privind execuția bugetară publicat de Ministerul Finanțelor.

Documentul arată că deficitul cash a scăzut de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, iar ținta pentru 2026, de 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei), a fost menținută prin prima rectificare bugetară.

Investițiile publice au crescut cu 48,6%

În trimestrul III din 2026, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei, respectiv 2,33% din PIB, față de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de aproximativ 15,6 miliarde de lei, iar investițiile au reprezentat peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului.

La nouă luni, investițiile au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025. Fondurile europene au finanțat circa două treimi (65,6%) din investițiile publice realizate în această perioadă.

Plățile pentru proiectele europene, în creștere accentuată

În trimestrul III, plățile pentru proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv PNRR, au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% peste nivelul din trimestrul III 2025. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la proiectele finanțate din granturi PNRR, cu 7,52 miliarde de lei mai mult, și la programele europene 2021–2027, cu un plus de 3,88 miliarde de lei. Distinct, plățile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei.

Încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut cu 87,6% față de trimestrul III 2025, la 18,66 miliarde de lei. Încasările din granturi PNRR au crescut cu 121,6%, iar cele aferente programelor 2021–2027, cu 91%.

Veniturile, peste nivelul programat

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 180,17 miliarde de lei în trimestrul III (8,8% din PIB, față de 8,2% în trimestrul III 2025), cu 0,4% peste programul trimestrial. Din economia internă s-au încasat 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din iulie–septembrie 2025.

Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, la 92,31 miliarde de lei, și au depășit programul trimestrial cu 4,4%, pe fondul încasărilor din TVA (107,4% din program) și din impozitul pe profit (104,1%). Cea mai mare contribuție a venit din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 8,65 miliarde de lei (+24,4%).

Cheltuielile totale, mai mari cu 15%

Cheltuielile totale au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul III, cu 15% mai mari decât în trimestrul III 2025. Din creșterea de 28,3 miliarde de lei, investițiile (+15,6 miliarde de lei), dobânzile (+6,5 miliarde de lei) și SAFE (+6,3 miliarde de lei) explică integral avansul, celelalte categorii de cheltuieli menținându-se, cumulat, la nivelul anului trecut.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% peste nivelul din trimestrul III 2025. La nouă luni, dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025. Cheltuielile de personal au scăzut cu 1,08 miliarde de lei (−2,6%), la 40,13 miliarde, iar cheltuielile cu asistența socială au crescut cu doar 1,0%.

Atingerea țintei de deficit, condiționată de încasarea fondurilor PNRR

Ministerul Finanțelor anunță că monitorizează stadiul proiectelor, obligațiile de plată rămase și sursele de finanțare. Atingerea țintei de deficit este condiționată de sumele primite efectiv, până la 31 decembrie 2026, în cadrul cererilor de plată nr. 5 (depusă la 14 august 2026) și nr. 6 (finală, depusă la 30 septembrie 2026) din PNRR, aflate în evaluare la Comisia Europeană, a căror componentă de grant însumează 4,23 miliarde de euro (circa 1% din PIB).

„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Dolarul, susținut de tensiunile geopolitice și de incertitudinea electorală din SUA

Indicele dolarului, care măsoară evoluția monedei americane în raport cu șase valute importante, a urcat marți ușor, la 101,81 puncte, după declinul din ziua precedentă, când coborâse la cel mai scăzut nivel din ultima lună. Evoluția modestă vine pe fondul unei piețe marcate de prudență, pe măsură ce investitorii evaluează simultan riscurile geopolitice și incertitudinea politică internă din Statele Unite.

Incertitudinea s-a accentuat după ce Statele Unite au efectuat atacuri descrise drept „defensive” asupra insulei iraniene Qeshm. Operațiunea a temperat optimismul generat anterior de negocierile purtate pentru încheierea războiului. Pe fondul acestor evoluții, petrolul Brent a recuperat marți doar o mică parte din pierderi, avansând cu 0,5%, până la 105,25 dolari pe baril, după ce luni cotațiile se prăbușiseră cu peste 7%, pe speranța unui posibil acord între Washington și Teheran.

Atenție sporită înaintea alegerilor legislative din SUA

Investitorii rămân prudenți înaintea alegerilor legislative americane de marți, 3 noiembrie, care vor stabili noua componență a Congresului. Totodată, vânzările de acțiuni ale companiilor legate de inteligența artificială continuă să afecteze încrederea pe piețele financiare. Aceste riscuri oferă însă și un sprijin dolarului, considerat de investitori un activ de refugiu în perioadele de instabilitate.

„Energia mai ieftină schimbă dinamica pieței valutare, în timp ce îngrijorările privind inteligența artificială și riscurile electorale din SUA ne întăresc opinia că dolarul va rămâne susținut”, a explicat Sim Moh Siong, strateg valutar la OCBC.

În raport cu moneda europeană, dolarul s-a menținut aproape de nivelul de 1,1182 dolari pentru un euro, iar față de yenul japonez s-a tranzacționat la 157,92 yeni, fără variații importante.

Yuanul offshore, în scădere după decizia băncii centrale chineze

În China, yuanul tranzacționat în afara pieței continentale a pierdut până la 0,34%, ajungând la 6,67 yuani pentru un dolar. Deprecierea a survenit după ce banca centrală chineză a anunțat majorarea rezervelor valutare obligatorii ale instituțiilor financiare, o măsură care urmărește limitarea aprecierii recente a yuanului prin reducerea lichidității în dolari.

Australia ridică dobânda de referință la 4,85%, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani

Pe piața asiatică, atenția s-a îndreptat și către decizia Băncii Rezervei Australiei de a majora dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale, până la 4,85%. Este cel mai ridicat nivel din decembrie 2008 și a cincea majorare efectuată de instituție în acest an. În total, dobânda a crescut cu 1,25 puncte procentuale în 2026.

Decizia era anticipată de investitori, după ce inflația de bază din Australia a ajuns la 3,7%, peste intervalul de 2%-3% urmărit de banca centrală. În ciuda majorării, dolarul australian s-a depreciat cu până la 0,35%, atingând 0,6974 dolari americani.

Piețele așteaptă acum deciziile de politică monetară ale băncilor centrale din Marea Britanie, Norvegia și Suedia. În cazul Marii Britanii, economiștii anticipează creșterea dobânzii de referință de la 3,75% la 4%, pe fondul presiunilor inflaționiste persistente.

Ministrul Energiei: Prioritatea este menținerea continuității alimentării în sezonul rece

Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, a declarat, în primul interviu scris de la preluarea mandatului, că prioritatea sa este menținerea continuității alimentării, pe baza unor scenarii prudente și a resurselor efectiv disponibile. La 30 octombrie, Guvernul a aprobat măsurile propuse pentru perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027 și constituirea Comandamentului energetic de iarnă, cadru care permite monitorizarea comună a sectorului de energie electrică și a celui de gaze naturale.

Măsurile urmăresc asigurarea combustibililor, disponibilitatea centralelor, pregătirea rețelelor și a echipelor de intervenție, precum și continuitatea alimentării sistemelor de termoficare. Coordonarea este esențială mai ales în perioadele de ger, când crește simultan necesarul de gaze pentru încălzire și pentru producerea energiei electrice. În paralel, ministrul a efectuat vizite la Cernavodă și la Iernut pentru a analiza stadiul investițiilor.

Facturile la energie și protejarea consumatorilor vulnerabili

În privința reducerii facturilor, Chisăliță a subliniat că pentru consumatori contează suma de plată și posibilitatea de a o susține din veniturile pe care le au. La gaze naturale, cadrul stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2026 se aplică pentru consumul clienților casnici până la 31 martie 2027. La electricitate, creșterea producției disponibile, dezvoltarea rețelelor și utilizarea eficientă a stocării pot diminua presiunea asupra prețurilor, în special în orele de vârf.

Ministrul a arătat că investițiile în eficiență energetică pot reduce consumul necesar pentru același nivel de confort sau de producție, iar pentru industrie contractele pe termen mediu și lung pot reduce expunerea la variațiile zilnice ale pieței. „Orice măsură trebuie evaluată prin efectul real asupra consumatorului și prin costurile pe care le presupune pentru economie”, a afirmat el.

Investițiile majore: Mintia, Iernut și Neptun Deep

La Mintia, prima turbină pe gaze a fost sincronizată cu Sistemul Electroenergetic Național la 15 octombrie, cu o capacitate instalată de 575 MW, iar pentru a doua turbină, de aceeași capacitate, calendarul comunicat prevede începerea testelor la jumătatea lunii decembrie. La Iernut, noua centrală de 430 MW are sincronizarea cu rețeaua estimată cel târziu în trimestrul I 2027, iar intrarea în operare comercială până la finalul semestrului I 2027.

Pentru Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz estimează prima producție de gaze în prima jumătate a anului 2027, iar producția anuală la platou este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi, pentru întregul proiect. Chisăliță a precizat că accelerarea înseamnă identificarea etapelor care condiționează finalizarea, rezolvarea la timp a problemelor administrative și o coordonare mai bună între beneficiari, executanți și autorități.

Stocarea și electrificarea locuințelor fără energie electrică

Ministrul a afirmat că dezvoltarea stocării nu a fost suficient corelată cu nevoile sistemului energetic și că va urmări construirea acestei viziuni împreună cu Transelectrica, ANRE și operatorii de distribuție, astfel încât investițiile să răspundă unor nevoi clare: echilibrarea sistemului, reducerea congestiilor și acoperirea orelor de consum ridicat.

În privința locuințelor fără acces la energie electrică, Chisăliță a spus că a informat prim-ministrul despre necesitatea unui program dedicat și a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene identificarea unor surse de finanțare. Soluțiile trebuie adaptate fiecărei situații: racordare la rețea unde este fezabilă și sisteme autonome cu stocare pentru locuințele izolate.

Piața carburanților și rafinăria Petrotel

Pe 30 octombrie, Guvernul a aprobat prelungirea cu trei luni a situației de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, fiind asigurată continuarea mecanismului de diminuare temporară a accizei la motorina standard pentru perioada noiembrie 2026 – ianuarie 2027, cu evaluări bilunare. Sunt menținute limitarea adaosului comercial și obligațiile de raportare.

În ceea ce privește Petrotel, deținută de Lukoil și închisă sub efectul sancțiunilor internaționale, ministrul a explicat că reluarea activității presupune îndeplinirea cumulativă a condițiilor juridice, financiare și tehnice, inclusiv accesul la materie primă. „Nu aș avansa un termen de repornire înainte ca aceste condiții să fie îndeplinite”, a declarat el.