Deficitul comercial al României: o gaură neagră în economie
România își continuă marșul triumfal spre prăpastia economică, înregistrând un deficit al balanței comerciale de peste 30 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2024. O creștere de 17,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Evident, cifrele nu mint, dar cei responsabili de acest dezastru par să o facă cu o nonșalanță uluitoare.
Sectorul de mașini și echipamente de transport domină atât exporturile (47%), cât și importurile (36,5%). Pe locul doi, produsele manufacturate, cu o pondere aproape egală la export (28,7%) și import (28,9%). În noiembrie 2024, România a exportat bunuri în valoare de 8,389 miliarde de euro și a importat în valoare de 11,227 miliarde de euro, înregistrând un deficit lunar de 2,837 miliarde de euro. O performanță demnă de aplauze ironice!
UE, partenerul favorit, dar și cel mai costisitor
Comerțul cu țările Uniunii Europene rămâne predominant, reprezentând peste 72% din totalul schimburilor comerciale. România a expediat către piața UE bunuri în valoare de 62,338 miliarde de euro și a primit mărfuri de 83,923 miliarde de euro. Practic, suntem campioni la importuri și spectatori la exporturi, o strategie economică de-a dreptul genială!
Schimburile comerciale cu țările din afara UE au totalizat 23,772 miliarde de euro la export și 32,242 miliarde de euro la import, reprezentând aproximativ 27-28% din comerțul total al țării. Așadar, nu doar că suntem dependenți de UE, dar nici în afara acesteia nu reușim să echilibrăm balanța. Bravo, România!
Creșteri modeste, dar insuficiente
Comparativ cu noiembrie 2023, exporturile au crescut cu 1,6%, în timp ce importurile au avut o creștere mai accentuată, de 6,2%. Cu alte cuvinte, ne străduim să exportăm mai mult, dar importăm și mai mult, ceea ce face ca deficitul să crească într-un ritm alarmant. O rețetă sigură pentru eșec economic.
Unde sunt soluțiile?
În timp ce cifrele vorbesc de la sine, autoritățile par să fie mute. Lipsa unor politici economice coerente și a unei strategii clare pentru reducerea deficitului comercial este mai mult decât evidentă. În schimb, ne complacem în această spirală descendentă, sperând probabil că problemele se vor rezolva de la sine. O abordare demnă de un manual de „așa nu”.
România are nevoie urgentă de o schimbare de paradigmă, dar cine să o implementeze? Rămâne de văzut dacă vom continua să ne scufundăm în datorii sau vom găsi, în sfârșit, o cale de a redresa situația. Până atunci, deficitul comercial rămâne o povară grea pentru economia țării.
Sursa: Mediafax
