Scăderi dramatice în comerțul cu ridicata: cine plătește pentru acest haos?
Într-o economie care pare să se clatine sub propria greutate, cifrele din comerțul cu ridicata din luna ianuarie 2025 sunt o palmă peste fața optimismului economic. Conform datelor INS, cifra de afaceri a scăzut cu 13,4% față de luna precedentă, o prăbușire care ridică întrebări serioase despre gestionarea sectorului. Și nu, nu vorbim despre o scădere accidentală, ci despre un colaps sistematic care afectează aproape toate categoriile de produse.
Mașini, echipamente, produse alimentare: toate în declin
Comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri a înregistrat o scădere șocantă de 32,9%. În același timp, echipamentele informatice și de telecomunicații au pierdut 29%, iar produsele alimentare, băuturile și tutunul au scăzut cu 20,5%. Este ca și cum nimeni nu mai are nevoie de nimic, iar economia se sufocă sub propria incompetență managerială. Cine răspunde pentru acest dezastru? Evident, nimeni. Toți sunt ocupați să caute scuze.
Un paradox economic: ajustările sezoniere maschează realitatea
Într-un joc de artificii statistice, INS ne informează că, ajustată sezonier, cifra de afaceri a crescut cu 2,8%. Dar ce înseamnă asta cu adevărat? Este doar o încercare de a cosmetiza un adevăr crud: economia reală este în cădere liberă. Ajustările sezoniere sunt ca un machiaj pe un cadavru economic. Arată mai bine, dar nu schimbă realitatea.
Comparația cu anul precedent: o altă lovitură
Față de ianuarie 2024, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a scăzut cu 3,1%. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în comerțul cu produse agricole brute și animale vii, care s-a prăbușit cu 33,3%. Este clar că sectorul agricol, deja fragilizat, este acum pe marginea prăpastiei. Și totuși, unde sunt măsurile de sprijin? Probabil rătăcite prin sertarele birocrației.
Creșteri izolate: o rază de lumină sau doar un miraj?
Într-un peisaj dezolant, câteva sectoare au înregistrat creșteri. Comerțul cu echipamente informatice și telecomunicații a crescut cu 11,4%, iar cel nespecializat cu 8,7%. Dar aceste creșteri sunt insuficiente pentru a compensa pierderile masive din alte domenii. Este ca și cum ai încerca să repari un dig spart cu o găleată.
Concluzia amară: cine plătește prețul?
În timp ce cifrele se prăbușesc, funcționarii publici și politicienii continuă să jongleze cu statistici și promisiuni goale. Cine plătește pentru acest haos? Evident, cetățeanul de rând, care vede cum prețurile cresc, salariile scad și economia se transformă într-un câmp de ruine. Este timpul ca cei responsabili să fie trași la răspundere, dar cine are curajul să o facă?
