Investigații pe piața produselor medicale: cine profită de pandemie?
Consiliul Concurenței a descins la sediile a cinci companii implicate în comercializarea produselor și echipamentelor medicale utilizate în gestionarea epidemiilor. O mișcare care, deși întârziată, ridică întrebări despre cum au fost gestionate fondurile publice în plină criză sanitară. Cine sunt aceste companii? Axioma Medical SRL, Soul Medical SRL, Irika Knitting SRL, Bonina Trading SRL și Smart Mind Solutions SRL. Nume care, aparent, au găsit o oportunitate de aur în pandemie.
Autoritatea de concurență suspectează că aceste firme s-au înțeles pentru a fixa prețurile și a împărți piața. Într-o perioadă în care spitalele se luptau pentru echipamente, iar cetățenii erau sufocați de restricții, aceste companii ar fi orchestrat o simfonie a profiturilor. Purificatoare de aer, teste rapide antigen, materiale de protecție și roboți pentru dezinfecție – toate acestea, se pare, au fost transformate într-un monopol bine calculat.
Achiziții publice sau afaceri private?
Investigația vizează procedurile de achiziție publică finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Cu alte cuvinte, bani europeni destinați protejării sănătății publice ar fi fost deturnați pentru a alimenta conturile unor companii „strategice”. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a oferit indicii care au declanșat această anchetă. Dar de ce a fost nevoie de atât de mult timp pentru a acționa?
În cazul în care suspiciunile se confirmă, companiile riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Totuși, există o portiță de scăpare: programul de clemență. Da, aceleași firme care ar fi profitat de pandemie pot colabora cu autoritățile pentru a scăpa de sancțiuni. O ironie amară care subliniază cât de permisiv este sistemul.
Complicitatea autorităților: o tradiție românească?
De ce au fost necesari cinci ani pentru a investiga aceste practici? Unde au fost autoritățile în timpul pandemiei, când prețurile explodau, iar spitalele erau copleșite? Este greu de ignorat faptul că astfel de situații sunt posibile doar într-un sistem în care complicitatea și corupția sunt adânc înrădăcinate.
În timp ce cetățenii își sacrificau economiile pentru a cumpăra măști și dezinfectanți, iar personalul medical lucra până la epuizare, aceste companii ar fi orchestrat un spectacol grotesc al lăcomiei. Și totuși, cine le-a permis să facă asta? Cine a închis ochii?
Un sistem care protejează profitorii
Acțiunea Consiliului Concurenței este un pas necesar, dar insuficient. Cazurile similare din trecut arată că sancțiunile sunt rareori aplicate la nivelul necesar pentru a descuraja astfel de practici. În schimb, companiile implicate își continuă activitatea, iar autoritățile își revendică meritele pentru „lupta împotriva corupției”.
Într-o țară în care dosarele se prescriu, iar funcționarii publici își protejează rețelele de influență, astfel de investigații riscă să devină doar o altă bifă pe lista promisiunilor neonorate. Cine va răspunde pentru suferința celor care au plătit prețul acestor „înțelegeri”?
