Economia României aproape în punctul mort: PIB-ul a crescut cu doar 0,9% în 2024
Creșterea de doar 0,9% a PIB-ului României în 2024 este un semnal alarmant, evidențiind o economie aflată într-un impas profund. Comparativ cu anii anteriori, când PIB-ul a crescut cu 16,6% în 2023 și 8,5% în 2022, această stagnare sugerează o pierdere masivă de ritm economic. Conform datelor furnizate de Banca Națională a României, valoarea nominală a economiei a ajuns la 1.759 miliarde lei în 2024, dar acest lucru nu reușește să mascheze problemele fundamentale cu care se confruntă țara.
Inflația a continuat să afecteze puterea de cumpărare a populației, cu o creștere a prețurilor de 9,6% în 2024. Această situație a dus la o neutralizare parțială a creșterii economice reale, punând presiune asupra consumatorilor și limitând capacitatea de investiții.
Cea mai slabă verigă din PIB
Industria românească se dovedește a fi cel mai slab sector din economia națională, înregistrând o scădere de 1,5% în 2024. Deși productivitatea muncii în industrie a crescut cu 14,5%, acest avans nu a fost suficient pentru a compensa declinul producției industriale. Această situație afectează grav exporturile și contribuția sectorului industrial la PIB, subliniind vulnerabilitatea economiei românești.
Cristian Socol, expert economic, a subliniat că doi factori de stres au avut un impact semnificativ asupra creșterii economice: proximitatea față de război și tarifele impuse de administrația Trump. Aceste elemente externe au generat incertitudini care au afectat negativ climatul investițional din România.
Consumul populației, principal motor al PIB
În ciuda stagnării exporturilor, consumul populației rămâne principalul motor al economiei românești. Comerțul cu amănuntul a crescut cu 8,6% în 2024, dar alte componente ale cererii interne, cum ar fi comerțul cu autovehicule și serviciile, au înregistrat scăderi de 1,5% și respectiv 2,2%. Această dinamică sugerează un consum vulnerabil, care nu este susținut de o producție internă robustă.
Costuri mari, investiții slabe
Costurile economice au continuat să crească, iar prețurile producției industriale pentru piața internă au rămas în urcare. Aceste scumpiri persistente pot limita apetitul pentru consum și investiții. Investițiile au ajuns la peste 671 miliarde lei, o creștere modestă față de 2023, dar insuficientă pentru a stimula revenirea producției și a exporturilor.
Salarizarea și riscurile economice
Câștigul salarial mediu brut a crescut cu 5,8% în 2024, dar acest ritm mai temperat comparativ cu anii anteriori reflectă încetinirea economiei și presiunile asupra competitivității. De asemenea, deficitul contului curent s-a menținut ridicat, depășind 4 miliarde de euro, ceea ce crește dependența României de finanțarea externă. Deprecierea leului devine un risc tot mai mare, având un impact direct asupra prețurilor și puterii de cumpărare.
România, în pragul stagnării economice
În concluzie, creșterea economică din 2024 a fost susținută aproape exclusiv de consum, în timp ce industria scade, exporturile stagnează, iar investițiile rămân fără impuls suficient. În acest context, economia României intră în 2025 vulnerabilă, cu riscul de a aluneca în recesiune tehnică dacă producția și exporturile nu vor reveni pe un trend ascendent.
