Câți bani trebuie să împrumute România în 2026?
În anul 2026, România se confruntă cu o necesitate economică semnificativă, estimându-se că va avea nevoie de împrumuturi totale cuprinse între 265 și 275 miliarde de lei. Aceasta sumă este necesară pentru a susține atât deficitul bugetar, cât și refinanțarea datoriei publice care ajunge la scadență. Aproximativ 130 miliarde de lei sunt prevăzuți pentru acoperirea deficitului bugetar, în timp ce restul de circa 145 miliarde de lei vor fi direcționați către refinanțarea datoriilor interne și externe.
Contextul financiar al României
Deficitul bugetar al României se așteaptă să continue ajustarea începute în anul anterior, mărind perspectivele de reducere a acestuia spre un interval de 6-6,5% din PIB în 2026. Totuși, chiar și în aceste condiții, statul va fi nevoit să se împrumute într-o proporție similară pentru a acoperi atât deficitul curent, cât și pentru a rostogoli datoriile scadente. Estimările sugerează că presiunea asupra necesității de finanțare va rămâne ridicată, datorită concentrării scadențelor pe termen scurt.
Creșterea datoriei publice
Datoria publică a României a crescut accelerat în ultimii ani, avansând spre aproape 60% din PIB, comparativ cu doar 12% din PIB acum 15 ani. Această evoluție este o consecință a deficitelor bugetare ridicate, care au determinat autoritățile să implementeze măsuri fiscale pentru a stabiliza finanțele publice. În acest context, autoritățile române se concentrează pe asigurarea finanțării necesare pentru deficit și refinanțarea datoriilor publice la costuri mai reduse.
Planurile de împrumuturi externe și interne
Pe piețele externe, Ministerul Finanțelor preconizează atragerea a aproximativ 10 miliarde de euro prin emisiuni de euroobligațiuni în anul curent. Acesta este un nivel în scădere față de recordurile anilor anteriori, unul care reflectă o ajustare a strategiei financiare. Pe piața internă, estimările indică faptul că statul se va împrumuta cu suma de aproximativ 160-170 miliarde de lei. Această ajustare strategică are în vedere reducerea dependenței de finanțarea prin eurobonduri și o orientare mai accentuată către piața internă.
Finanțări non-piață și fonduri europene
Se preconizează o utilizare mai intensă a finanțărilor non-piață, cum ar fi fondurile europene, ca parte din strategia de finanțare generală. Conform analizei realizate de ING Bank, acest mod de abordare va permite o minimizare a riscurilor asociate cu fluctuațiile de pe piețele internaționale, asigurând în același timp resursele necesare pentru a îndeplini obligațiile financiar-fiscale ale statului român.
