Exportăm grâu, importăm porc și cartofi: paradoxul costisitor al României
România se confruntă cu o situație economică paradoxală, în care produce o cantitate semnificativă de cereale, însă continuă să importe în mod masiv alimente de bază esențiale pentru consumul zilnic. Printre produsele importate se numără carnea de porc, peștele, cartofii, zahărul, untul și orezul, unde gradul de autoaprovizionare este sub 50%. Această analiză, realizată de Ziarul Financiar (ZF), se bazează pe datele Institutului Național de Statistică (INS).
Analiza INS evidențiază deficiențele producției interne
Conform datelor prezentate în anuarul „Disponibilitățile de consum ale populației în anul 2024”, de către INS, un nivel scăzut de autoaprovizionare indică fie capacități locale insuficiente de producție, fie costuri ridicate de producție comparativ cu prețurile de import. Tudorel Andrei, președintele INS, a subliniat faptul că, atunci când costurile de producție depășesc prețurile de vânzare, preferința se îndreaptă spre importuri mai ieftine. De exemplu, pentru legume, sezonul de iarnă presupune costuri mari, astfel că importurile din țări precum Turcia sau Spania devin mai atractive.
Statistici alarmante privind produsele alimentare
În anul 2024, România a înregistrat o producție de 2,2 milioane de tone de legume, cu un consum ce depășește 3 milioane de tone. Aproximativ 1 milion de tone au fost importate, ceea ce reprezintă o dependență de 33% față de importuri. La fructe, deși producția s-a ridicat la 2 milioane de tone, consumul estimat este de 2,1 milioane de tone, iar importurile au culminat la 1,4 milioane de tone, o situație cauzată de caracterul perisabil al acestor produse și de lipsa capacităților de depozitare pe termen lung.
Cauzele importurilor excesive de carne de porc
Un aspect îngrijorător este reprezentat de carne de porc, domeniu în care România a produs 330.000 de tone în 2024, dar a consumat 730.000 de tone. Acest lucru înseamnă că importurile asigură peste jumătate din necesarul intern, majoritatea provenind din Germania și Spania. Dénes Laczkó, CEO al Protena și Poultry Investment, a menționat că deși au existat programe de finanțare pentru fermele de reproducție, este necesară o investiție suplimentară în ferme de îngrășare și în abatoare moderne pentru a reduce dependența de importuri.
Producția vegetală – un punct forte al României
Contrar situației alimentelor de bază, sectorul vegetal rămâne un domeniu de forță pentru România. Aceasta își acoperă necesarul și exportă cantități substanțiale de grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui, având o rată de acoperire a consumului de trei ori mai mare pentru grâu. Totuși, lipsa integrării pe verticală limitează valoarea adăugată a acestor exporturi, concentrându-se pe materii prime.
Concluzie
România se află într-o situație economică ineficientă, unde paradoxul de a exporta grâne și a importa carne și legume costă miliarde. Abordarea strategică a producției alimentare și creșterea capacităților interne sunt esențiale pentru a asigura o auto-suficiență mai mare și a reduce dependența de importuri.
