Analiza execuției bugetare pe 2025: Adevăr sau propaganda?
Într-o analiză detaliată, profesorul universitar Cristian Socol abordează execuția bugetară din anul 2025, evidențiind contradicțiile dintre datele financiare și narațiunile politice. Anul 2025 a înregistrat un deficit de 7,7% din PIB, cu o creștere economică de aproximativ 1% și o datorie guvernamentală ce a depășit 60% din PIB, transmițând un semnal alarmant în contextul criteriilor stabilite de Tratatul de la Maastricht.
Cu toate că există un consens general asupra necesității reducerii deficitului bugetar, Socol subliniază o preocupare majoră: modul în care s-a realizat această consolidare fiscală. Acesta afirmă că efortul a fost suportat, în mod disproporționat, de cetățenii vulnerabili și de clasa de mijloc, în timp ce evaziunea fiscală – estimată la 10% din PIB – a rămas o problemă nerezolvată.
El arată că, deși toată lumea recunoaște importanța reducerii deficitului, majoritatea populației nu apreciază metoda aleasă, bazată în principal pe creșteri de taxe. Inflația, care a ajuns la 10%, a fost exacerbata de măsurile fiscale dure, în timp ce programele de sprijin pentru IMM-uri au fost blocate, contribuind la o stagnare economică semnificativă.
Critica și soluțiile propuse
Profesorul subliniază că măsurile de austeritate adoptate au avut efecte negative profunde, generând o rată ridicată a inflației și punând sub semnul întrebării viabilitatea economică pe termen lung. Adrian Câciu, reprezentant al PSD, a avertizat despre riscurile de recesiune și a contestat măsurile recente, scoțând în evidență că se putea opta pentru o impozitare progresivă, care ar fi putut reduce povara asupra celor cu venituri mici.
Conform lui Socol, analiza execuției bugetare a fost marcată de controverse, unii susținând eficiența măsurilor de austeritate, în timp ce alții le contestă viabilitatea. De exemplu, transferul a 0,6% din PIB de la împrumuturi la granturi în cadrul PNRR a fost văzut ca un artificiu contabil, generând o imagine de consolidare care nu reflectă realitatea economică. Astfel, Socol subliniază că deficitul raportat pe metoda ESA va fi semnificativ mai mare decât cel pe cash, probabil în jur de 8,3% din PIB, evidențiind discrepanțele dintre cele două metode de raportare.
Provocări și perspective de îmbunătățire
În concluzie, analiza detaliată a execuției bugetare din 2025 scoate în evidență lipsa de corelare între măsurile fiscale adoptate și stimularea reală a economiei. Socol subliniază că soluțiile trebuie să fie structurale și că o impozitare progresivă, alături de o reformă a cheltuielilor publice, este esențială pentru o consolidare fiscală reală și sustenabilă. Doar printr-o abordare echilibrată se poate evita recesiunea și se poate asigura un viitor economic mai stabil pentru toți românii.
