Comisia Europeană lansează o nouă procedură de infringement împotriva României în domeniul energiei
Oficialii Comisiei Europene au anunțat deschiderea unei proceduri de infringement atât pentru România, cât și pentru Austria, solicitând acestora informațiile lipsă din Planurile naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC). Acest demers survine după constatările recente ale Executivului comunitar, care a confirmat că ambele state nu au îndeplinit obligațiile de raportare prevăzute de reglementările europene.
Scrisoarea de punere în întârziere a fost trimisă de Comisia Europeană (INFR(2026)2033), având ca obiectiv convingerea statelor membre de a își prezenta Planurile naționale integrate, care, conform legii, ar fi trebuit depuse până la 15 martie 2025. Prin această acțiune, Comisia subliniază importanța respectării termenelor stabilite pentru asigurarea transparenței și eficienței în implementarea obiectivelor de energie și climă în Uniunea Europeană.
Ce reprezintă PNIESC și obligațiile asociate
Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC) al României a fost publicat în octombrie 2024, iar acesta include 89 de politici și măsuri menite să crească ponderea surselor regenerabile de energie și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Printre obiectivele esențiale se numără atingerea unei reduceri de 85% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și realizarea neutralității climatice înainte de 2045.
Obligațiile statelor membre
Conform articolului 17 din Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și acțiunea climatică (Regulamentul (UE) 2018/1999), statele membre sunt obligate să raporteze Comisiei Europene progresele realizate în implementarea PNIESC-urilor la fiecare doi ani. Acest lucru include nu doar prezentarea avansului în măsurile implementate, ci și actualizarea obiectivelor și contribuțiilor naționale în cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice.
Urgența și consecințele nerealizării obligațiilor
Comisia Europeană a specificat că România și Austria au acum un termen de două luni pentru a răspunde solicitărilor. În cazul în care nu se primesc răspunsuri satisfăcătoare, Comisia poate emite un aviz motivat și, ulterior, poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu posibile sancțiuni semnificative în cazul neconformării.
În cadrul pachetului actual de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia a trimis în total 35 de scrisori de punere în întârziere și 16 avize motivate, subliniind gravitatea situației. Această acțiune reiterează angajamentul Uniunii Europene de a asigura respectarea reglementărilor de mediu și climă, esențiale pentru viitorul sustenabil al continentului.
