România, printre țările UE cu cei mai mulți tineri care nu muncesc și nu sunt în educație sau formare
O analiză efectuată de Consilium Policy Advisors Group, bazată pe date provenite de la Eurostat și OECD, relevă o situație alarmantă în România în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața muncii și participarea lor la educație. Această cercetare indică faptul că România se află pe prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata NEET (tineri cu vârste între 15 și 29 de ani care nu sunt angajați, nici implicați în educație sau formare), cu o valoare de 19,4%, aproape dublă față de media europeană de circa 11%.
De asemenea, participarea tinerilor români care îmbină studiile cu locul de muncă este extrem de scăzută, ajungând la doar 1,2% dintre studenți care lucrează în paralel cu educația, un nivel care plasează România pe ultimul loc pe acest segment în Uniunea Europeană, în contrast cu media de 11,6%. În comparație, țări precum Olanda, Danemarca și Finlanda prezintă rate de angajare semnificativ mai mari pentru studenți.
Rapoartele sugerează că 97% dintre tinerii înscriși în sisteme formale de educație nu participă la activități pe piața muncii, în timp ce media europeană se menține la 71,4%. Această separare evidentă între educație și experiența profesională este o problemă serioasă subliniată de autorii analizei.
Diferențe semnificative între genuri și regiuni
Analiza detaliază discrepanțele de gen și sociale, evidențiind că în România, 25,2% dintre fete sunt clasificate ca NEET, comparativ cu doar 14% dintre băieți. Femeile constituie aproximativ 63% din totalul tinerilor NEET, ceea ce sugerează o vulnerabilitate crescută în rândul acestora. Mediul rural agravează aceste rutine, cu o rată NEET în rândul fetelor din zonele rurale atingând 34,8% și o rată de angajare de 44% pentru românce, mult sub mediana europeană de 65%.
Educația joacă, de asemenea, un rol crucial în această problemă, cu aproximativ 24% dintre tinerii NEET nereușind să finalizeze până la urmă studiile liceale, iar în cazul fetelor cu educație scăzută, rata NEET a crescut îngrijorător în ultimii ani. Disparitățile regionale sunt totodată notabile, vestul României având rate ale NEET mai apropiate de media europeană, dar diferite pentru genuri: 9,6% pentru băieți și 18,1% pentru fete.
Factori de inactivitate și perspective de muncă
O parte semnificativă dintre tinerii NEET nu caută activ un loc de muncă, conform analizei, doar 5,4% reprezentând șomeri în sensul clasic, în timp ce restul sunt considerați inactivi. Aproape 44% indică salariile mici ca principal obstacol pentru a intra pe piața muncii. În plus, mulți tineri preferă să caute oportunități în străinătate, 66% dintre ei considerând că munca în afaceri externe oferă o cale către standarde de viață mai bune, iar peste un sfert dintre aceștia plănuiesc să părăsească țara în curând.
Concluzii și necesitatea intervențiilor
Autorii studiului concluzionează că fenomenul NEET este unul structural și necesita intervenții adecvate, prin politici publice care să conecteze mai bine educația cu piața muncii. Se propun măsuri precum dezvoltarea unor trasee educaționale flexibile, stimularea stagiilor și uceniciilor, modificarea legislației pentru a permite muncă în paralel cu studiile și introducerea programelor de orientare în carieră încă din etapele timpurii ale educației. În absența unor măsuri coerente, tranziția tinerilor de la educație la piața muncii va rămâne o provocare, în special pentru categoriile vulnerabile și regiunile cu oportunități limitate.
