Importurile de țiței în scădere: un avertisment pentru economia României
România, o țară care se bazează pe importuri pentru aproape 80% din consumul său de țiței, se confruntă cu o scădere semnificativă a acestor importuri din primele luni ale anului 2026. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), volumul țițeiului importat a scăzut cu aproape 20% în primele două luni comparativ cu aceeași perioadă din 2025, ceea ce ridică semne de întrebare asupra securității energetice a țării.
În primele două luni ale anului, România a importat 1,25 milioane de tone de țiței, o reducere de 17,8% față de 1,52 milioane de tone în aceeași perioadă a anului trecut. O analiză a industriei sugerează că scăderea consumului la pompă este o consecință directă a acestei diminuări a importurilor, ceea ce duce la ajustări în abordarea Ministerului Energiei față de capacitatea de rafinare, inclusiv posibila redeschidere a rafinăriei Petrotel.
Valoarea importurilor și sursele principale
Conform statisticilor, factura plătită pentru importurile de țiței în ianuarie și februarie 2026 a fost de 546.704.820 de euro, în scădere cu 35,1% față de 841.142.290 de euro în primele două luni din 2025. Prețul mediu achitat pentru țiței a scăzut de la 0,55 euro/kg în 2025, la 0,43 euro/kg în 2026. Kazahstan rămâne principalul furnizor, având o pondere de 63% în importuri, urmat de Azerbaidjan (16%) și Norvegia (8%).
Producția internă și tendințele de consum
Deși importurile de țiței sunt vitale, producția internă a României a suferit și ea o scădere, atingând 379,7 mii tone în perioada menționată, ceea ce reprezintă doar 23,21% din totalul necesarului. INS a raportat o scădere de 8,6% în producția internă, o tendință care evidențiază dependența crescândă a economiei românești de importuri. Această situație este agravată de un consum de energie primară care a crescut ușor, dar nu suficient pentru a acoperi cererea economică, iar populația a redus consumul de curent electric cu 1,9%.
Implicatii economice și strategii de răspuns
Scăderea importurilor de țiței și a consumului se alătură unei dinamici economice mai largi, în care Ministerul Energiei lucrează pentru a crea o strategie de îmbunătățire a capacității de rafinare. Investițiile în funcționarea rafinăriei Petromidia, cea mai mare din România, și precum și a rafinăriei Petrobrazi apar ca priorități cheie pentru a asigura un flux stabil de combustibili, necesar pentru susținerea economiei naționale pe termen lung.
În concluzie, România se află la o răscruce în gestionarea resurselor energetice, fiind crucial să își reevalueze strategiile de import și producție, având în vedere dependența semnificativă de factorii externi și fluctuațiile pieței internaționale de energie.
