Bulgaria a devenit „bateria” României. Cum fac vecinii milioane când Dunărea scade și Cernavodă produce mai puțin
Recenta secetă extremă și nivelul fără precedent scăzut al Dunării au reconfigurat în mod radical peisajul energetic al României. În condițiile în care un reactor de la centrala nucleară Cernavodă a fost oprit, iar producția hidro a fost afectată, România se vede nevoită să acopere din ce în ce mai mult din necesar prin importuri. În acest context, Bulgaria reiese ca principal câștigător regional, anunțând exporturi record și venituri substanțiale. Acest avantaj este susținut de investițiile semnificative efectuate de bulgari în baterii care pot stoca energie atunci când aceasta este disponibilă la prețuri mici și o pot revinde în momentele de vârf când România suferă de deficit energetic.
Pe 5 august 2026, de exemplu, România a consumat în medie 6.089 MW, cu o producție internă de doar 5.397 MW, ceea ce a dus la un import de 693 MW. Comparativ cu anul precedent, energia nucleară a contribuit cu doar 679 MW, o scădere semnificativă de la 1.303 MW, iar hidrocentralele au furnizat 1.108 MW, o minune față de 1.371 MW produsă în aceeași zi din 2025. Noaptea, când consumul crește din cauza utilizării aerului condiționat, situația devine și mai critică; premierul Ilie Bolojan a declarat că România ajunge să importe circa 1.700 MW pentru a face față cererii pe timpul serii.
Bulgaria înregistrează un maxim al veniturilor din vânzările de energie, grație surselor locale care continuă să funcționeze eficient. Ministrul bulgar al energiei, Iva Petrova, susține că sistemul energetic bulgăresc bagă milioane de euro în conturi, alimentat de exporturi care au atins valori record, în jur de 32.000-33.000 MWh pe zi. Acest surplus a fost posibil grație funcționării centralei nucleare de la Kozlodui și a diversificării capacităților de producție, inclusiv prin investiții în surse regenerabile.
Spre deosebire de România, care se confruntă cu dificultăți în a-și satisface cererea internă, Bulgaria are o strategie clară în ceea ce privește managementul energetic. Ministerul Energiei al Bulgariei a investit masiv în capacități de stocare a electricității, dezvoltând aproximativ 6 GW în ultimele 12 luni. În perioada de consum maxim, aceste baterii pot oferi energie pe termen lung, contribuind astfel la stabilizarea pieței.
Piața de energie a devenit extrem de volatilă, prețul energiei variind semnificativ pe parcursul aceleași zile. De exemplu, pe 7 august, prețul mediu a fost de 158,31 euro/MWh, dar fluctuații au dus la prețuri scăzute până la 80 euro, doar pentru a crește iarăși spre 260 euro/MWh. Aceste discrepanțe subliniază oportunitățile profitabile pentru exportatorii bulgari, care pot cumpăra energie ieftină, o pot stoca și apoi vinde la prețuri majorate în momentele de criză.
România beneficiază de pe urma interconectărilor din piața europeană a energiei și nu este permanent dependentă de importuri. Totuși, actualele probleme structurale, generate în principal de pierderea capacităților interne de producție, creează un deficit semnificativ, ce afectează nu doar România, ci și alte țări din regiune. Comisia Europeană a confirmat că, deocamdată, nu există o amenințare iminentă pentru securitatea aprovizionării, dar necesitatea de a căuta surse alternative devine tot mai urgentă.
