Consultant economic, despre rating-ul Moody’s: România nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi
Analistul Adrian Negrescu subliniază că rating-ul Moody’s recent acordat României reprezintă o reflecție a realității economice curente a țării, mai degrabă decât o îmbunătățire a acesteia. “România a reușit să evite deteriorarea semnificativă a statutului său economic, dar nu a obținut beneficii considerabile, ceea ce înseamnă că se confruntă cu costuri financiare crescute ca și cum ar fi încadrată în categoria junk”, a afirmat Negrescu.
Potrivit consultantului, decizia Moody’s, care menține ratingul „Baa3 cu perspectivă negativă”, ne oferă o imagine clară asupra provocărilor care ne așteaptă. El adaugă că, deși nu am fost retrogradați, perspectiva negative indică riscuri semnificative, având în vedere că probabilitatea unei degradări în următoarele 12-24 de luni este considerabilă. În prezent, România se află în aceeași situație cu toate cele trei agenții majore de rating — Fitch, Moody’s și S&P — ceva rar întâlnit pentru un stat membru al Uniunii Europene.
Ce consecințe va avea acest rating pentru români?
Negrescu detaliază implicațiile practice ale menținerii acestui rating pentru cetățeni, lămurind că costurile împrumuturilor vor crește, ceea ce va afecta atât gospodăriile, cât și afacerile. El face referire la impactul pe care această situație îl va avea asupra salariilor și prețurilor, subliniind că un rating de “Baa3 cu perspectivă negativă” amplifică incertitudinile economice pentru români.
Impactul contextului politic asupra ratingului
Contextul politic instabil a fost identificat ca principalul factor care contribuie la perspectiva negativă actuală. Negrescu arată că moțiunea de cenzură din mai a dus la căderea guvernului, generând incertitudini în rândul investitorilor, iar fragmentarea actuală din Parlament întârzie formarea unui nou executiv. Agenția de rating a concluzionat că un nou guvern ar trebui să funcționeze eficient începând cu toamna pentru a permite adoptarea bugetului pe 2027 în timp util.
Cu toate acestea, expertul semnalează și un aspect pozitiv: implementarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a îmbunătățit imaginea țării în fața investitorilor. Totodată, Negrescu afirmă că, chiar și în fața acestor provocări, există posibilități de redresare, dar acestea depind de voluntatea clasei politice de a adopta reformele necesare și de a restructura cheltuielile publice.
Provocările viitoare și necesitatea reformelor
Noul test financiar pentru România va fi evaluarea efectuată de S&P Global Ratings, programată pentru 2 octombrie 2026. Negrescu subliniază că, pentru a se afla pe drumul cel bun, România are la dispoziție maximum un an pentru a realiza reformele esențiale. El pledează pentru o reformă administrativă profundă, care este crucială pentru restructurarea bugetului și pentru a atinge un deficit bugetar de 5% până în 2027.
În concluzie, consultantul economic își exprimă îngrijorarea în legătură cu capacitatea clasei politice de a acționa în interesul național, întrebând retoric dacă este posibil să existe un guvern capabil să impună un program coerent de reforme necesare pentru stabilizarea economică a țării.
