Peste 500 de morminte vechi de mii de ani, descoperite pe traseul căii ferate Caransebeș – Lugoj
Cercetările arheologice preventive realizate pe traseul viitoarei căi ferate modernizate dintre Caransebeș și Lugoj au condus la unele dintre cele mai semnificative descoperiri din vestul României. Arheologii au identificat un total de 23 de situri, care oferă o imagine detaliată asupra locuirii acestei regiuni pe parcursul a mai bine de trei milenii, începând din preistorie și continuând până în Evul Mediu.
În cadrul acestei ample cercetări coordonate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, cea mai remarcabilă descoperire a fost o necropolă de incinerație din Epoca Bronzului, specifică culturii Balta Sărată. Această necropolă a fost identificată în zona Sacu, în județul Caraș-Severin, unde specialiștii au descoperit aproximativ 520 de complexe arheologice, dintre care mai mult de 500 au fost morminte de incinerație.
Osemintele au fost găsite fie depuse direct în gropi, fie în vase ceramice, alături de diverse artefacte, inclusiv unelte din piatră și lame de silex. Unul dintre cele mai interesante artefacte descoperite este un fragment de obsidian, care sugerează existența unor legături comerciale între comunitățile locale și populații aflate la distanțe considerabile.
„Descoperirea acestui fragment de obsidian demonstrează interacțiuni complexe între comunitățile din regiune”, a explicat Silviu Ene, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” și coordonator al cercetărilor.
Pe lângă necropola de la Sacu, arheologii au descoperit și așezări din diverse perioade istorice, incluzând Epoca Bronzului, perioada romană, Antichitatea târzie și Evul Mediu timpuriu. Aceste descoperiri contribuie substanțial la conturarea unei înțelegeri mai profunde a modului în care Banatul a fost locuit de-a lungul timpului, precum și a diversității comunităților care au poposit în această parte a țării.
O altă zonă de interes în cadrul cercetărilor este Căvăran Gară, unde au fost identificate peste 30 de complexe arheologice, cele mai multe datează din Antichitatea târzie. Această zonă a furnizat un inventar arheologic bogat, incluzând ceramică, monede, bijuterii, fragmente de sticlă și diverse materiale de construcție de proveniență romană.
Printre descoperirile de la Căvăran Gară se remarcă și un urcior datat în secolele III-IV d.Hr., care poartă o inscripție de tip graffito. Inscripția, deși dificil de descifrat din cauza manierei neuniforme în care au fost scrijelite literele, a stârnit interesul arheologilor, care s-au concentrat pe identificarea cuvintelor „PERO” sau „PERD”, urmate de alte simboluri.
„Lectura ultimei inscripții este challenging, având în vedere natura stângace a scrierii. Vom continua investigațiile pentru a înțelege pe deplin semnificația acesteia în cadrul studiului nostru de la Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» din București,” a adăugat Silviu Ene.
Cercetările au fost derulate între 2025-2026, iar studiile sistematice au debutat în februarie 2026. Din cele 23 de situri identificate, 22 au fost complet cercetate sau sunt în curs de investigare. Acest demers arheologic se realizează în contextul proiectului de modernizare a infrastructurii feroviare pe traseul Caransebeș-Lugoj, proiect inițiat de CFR S.A., având ca antreprenor general Asocierea RailWorks, formată din Alstom Transport S.A. România, Arcada Company S.A. și Euro Construct Trading 98.
