România, pe ultimul loc în UE la accesul la educație

0
România, pe ultimul loc în UE la accesul la educație

România, pe ultimul loc din UE la accesul la educația timpurie

România continuă să se confrunte cu dificultăți majore în ceea ce privește accesul copiilor la educația timpurie. Conform datelor din raportul „Education at a Glance 2026”, publicat de OCDE la 29 septembrie, doar aproximativ 12% dintre copiii de 2 ani din România participă la programe de educație și îngrijire timpurie, un nivel care plasează țara pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.

Participarea crește odată cu vârsta, dar rămâne sub media OCDE

Raportul arată că participarea la educația timpurie crește odată cu vârsta copiilor. La nivelul OCDE, în 2024, rata medie de participare era de 63% pentru copiii de 2 ani, ajungând la 77% pentru cei de 3 ani. Pentru copiii cu vârste între 3 ani și începerea școlii primare, media OCDE era de 90%.

În România, diferențele se mențin și la vârstele mai mari. Aproximativ 76% dintre copiii cu vârste între 3 și 6 ani erau înscriși în programe de educație și îngrijire timpurie în 2024, un procent inferior mediei OCDE de aproximativ 90% pentru această categorie de vârstă.

Infrastructura limitată și lipsa personalului calificat, principalele obstacole

Conform analizei OCDE dedicate României, lipsa locurilor disponibile și a personalului calificat limitează accesul la serviciile de educație și îngrijire timpurie. Din acest motiv, aproximativ jumătate dintre copiii români ajung să fie îngrijiți în forme informale.

OCDE subliniază însă că România a făcut progrese în extinderea participării copiilor la educația preșcolară. În 2026, organizația a remarcat că România a extins educația preșcolară obligatorie la copiii de 4 ani, măsură introdusă în 2023.

Rolul educației timpurii în dezvoltarea copiilor

Raportul evidențiază importanța educației și îngrijirii timpurii pentru dezvoltarea copiilor, pregătirea pentru școală și reducerea inegalităților. Participarea la programe de calitate poate contribui la dezvoltarea competențelor cognitive și socio-emoționale, cu efecte deosebit de importante pentru copiii proveniți din medii dezavantajate.

În același timp, existența unor servicii accesibile de educație și îngrijire poate facilita revenirea părinților pe piața muncii. Datele raportului readuc astfel în atenție una dintre principalele provocări ale sistemului educațional românesc: asigurarea unui acces cât mai larg la educație și îngrijire încă din primii ani de viață.