România are cel mai mare TVA la carte din Uniunea Europeană, în timp ce veniturile din jocuri de noroc sunt taxate cu 4%
De la 1 august 2025, TVA pentru cărți a crescut de la 5% la 11%, ca parte a unui pachet de măsuri fiscale mai amplu. România ajunge astfel să aibă cea mai mare cotă de TVA pentru carte din Uniunea Europeană, fiind urmată de Austria, cu 10%.
Cele mai importante 101 de edituri românești au avut o cifră de afaceri de 186,2 milioane de euro în 2025, cu doar 1,5% peste nivelul anului anterior. Creșterea nu reflectă însă un consum mai mare de carte, ci doar majorarea prețurilor, care compensează volumul scăzut al vânzărilor. Creșterea costurilor pentru hârtie, transport și distribuție a redus și ea spațiul de manevră al editurilor.
Efectele majorării TVA asupra pieței de carte
Reprezentanții pieței descriu un consum mai slab, cumpărători mult mai selectivi, librării cu dificultăți financiare și edituri care reduc proiectele cu risc comercial ridicat. Cititorii devin mai interesați de promoții și reduceri, iar editurile devin mai prudente cu titlurile, orientându-se către cele cu succes comercial ușor de anticipat.
Stocurile s-au acumulat în depozitele editurilor, iar lichiditățile disponibile s-au redus. Într-o industrie în care producția precede cu mult încasarea integrală a banilor, acest lucru poate deveni o problemă de cash-flow la fel de importantă ca scăderea vânzărilor. Pe termen scurt, strategia de precauție poate proteja bilanțul unei edituri, dar pe termen lung poate reduce diversitatea ofertei dacă devine regula întregii industrii.
În paralel, Codul Fiscal prevede scutiri de TVA la pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc, unde veniturile sunt taxate cu 4%.
Comparație europeană: cote de TVA și piețe de carte
România nu este singura țară europeană care taxează cartea, dar cota de 11% o plasează peste nivelul aplicat în mai multe piețe importante ale continentului. Franța taxează cartea cu 5,5%, Germania cu 7%, Italia și Spania cu 4%, Polonia cu 5%, în timp ce Marea Britanie și Irlanda aplică o cotă zero.
Franța are o piață editorială de aproape 3 miliarde de euro și vinde anual peste 400 de milioane de exemplare. În 2025, editurile franceze au avut o cifră de afaceri de 2,883 miliarde de euro, în scădere cu 0,6% față de anul anterior. Au fost vândute 419,6 milioane de exemplare, cu 1,5% mai puține decât în 2024. Față de 2019, piața franceză este cu 2,8% mai mare în valoare, dar cu 3,6% mai mică în volum.
O estimare realizată pe baza datelor financiare pentru codul CAEN 5811 indică pentru România o cifră de afaceri de 221 de milioane de euro în 2024 pentru activitatea de editare a cărților. Dacă sunt incluse și alte activități de editare, valoarea ajunge la 261 de milioane de euro.
Comportamentul cititorilor: diferențe majore față de media UE
Potrivit Eurostat, în 2022, 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni. Media Uniunii Europene a fost de 52,8%. În Franța, proporția persoanelor care citesc mai mult de 10 cărți pe an era de 19,8%, față de 3,1% în România.
Aceste cifre schimbă perspectiva asupra pieței. O industrie editorială nu depinde doar de prețul unei cărți, ci și de numărul persoanelor care cumpără cărți și de frecvența cu care o fac.
Frankfurt 2028: oportunitate, dar nu o soluție
România va fi Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028. Pentru industria editorială, evenimentul poate avea o miză importantă: vizibilitate internațională pentru autori români, drepturi de traducere și noi relații comerciale. Efectul economic al participării va depinde însă de pregătirea sectorului în următorii doi ani.
Un eveniment internațional poate crește vizibilitatea autorilor și editurilor românești, dar nu poate rezolva problemele interne ale pieței: numărul redus de cititori, distribuția, costurile ridicate și finanțarea insuficientă.
