Shenzhen, între vitrina tehnologică și dependența de cumpărătorii străini
Orașul chinez Shenzhen, unul dintre cele mai avansate centre tehnologice ale Chinei, produce de la drone de livrare până la roboți și vehicule electrice. Cu toate acestea, multe dintre companiile care dezvoltă aceste produse preferă să le vândă în străinătate, unde consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult, în timp ce cererea internă rămâne foarte slabă.
Orașul se pregătește să găzduiască summitul APEC din 18-19 noiembrie, la care este așteptat și președintele american Donald Trump. Pentru autoritățile de la Beijing, evenimentul reprezintă o ocazie de a prezenta transformarea Shenzhenului într-un centru mondial al inovației. Pe străzi circulă taxiuri autonome, iar dronele livrează cafea în parcuri, iar în cartierele tehnologice companiile dezvoltă exoschelete, baterii portabile și alte dispozitive avansate. O parte importantă a acestor produse ajunge însă direct pe piețele externe.
Aproximativ 80% dintre startupuri vizează clienții din afara Chinei
La incubatorul tehnologic InnoX, care găzduiește peste 120 de startupuri, aproximativ 80% dintre proiecte sunt orientate către clienții din afara Chinei. „În privința capacității și disponibilității de a plăti, piețele externe sunt încă mult mai puternice”, a explicat Carol Yu, cofondatoare a incubatorului.
Companiile chineze se confruntă cu o concurență internă dură, care le obligă să reducă prețurile și le diminuează profiturile, iar criza imobiliară a afectat cheltuielile populației. Datele economice arată diferența dintre consum și exporturi: în primele nouă luni ale anului, vânzările cu amănuntul din Shenzhen au crescut cu doar 2,3%, în timp ce exporturile au avansat cu 18,5%.
Bariere comerciale în Europa și SUA, excedent comercial de peste un trilion de dolari
Strategia companiilor chineze devine tot mai dificilă pe fondul restricțiilor comerciale, iar Uniunea Europeană și Statele Unite încearcă să-și protejeze industriile de concurența produselor chinezești. Cu toate acestea, excedentul comercial al Chinei a depășit un trilion de dolari în primele zece luni din 2026.
Producătorul de biciclete electrice pentru transportul mărfurilor Tarran a fost nevoit să mute o parte a producției în Asia de Sud-Est, după ce taxele europene cumulate au ajuns la aproape 80%. Componentele inteligente și majoritatea materiilor prime provin însă în continuare din China. Alte companii își construiesc afacerile aproape exclusiv în jurul cumpărătorilor occidentali: Rootique, producător de dispozitive pentru îngrijirea scalpului, a vândut aproximativ 10.000 de aparate la prețul de 148 de dolari fiecare, iar mai mult de jumătate au ajuns în Statele Unite. „Nu vindem în China”, a spus reprezentanta companiei, Denise Wu.
Miliarde investite în tehnologie, în timp ce consumul intern stagnează
Autoritățile chineze continuă să finanțeze dezvoltarea tehnologică. În zona Liuxiandong din Shenzhen, proiectele susținute de stat însumează peste 60 de miliarde de yuani, echivalentul a 8,7 miliarde de dolari, iar sprijinul include investiții, facilități pentru companii și programe de pregătire a specialiștilor.
Richard Yarrow, cercetător la Centrul pentru Studii Asiatice al Universității Harvard, avertizează însă că această strategie poate afecta indirect gospodăriile. Creditele ieftine pentru companii presupun dobânzi reduse, ceea ce limitează câștigurile populației din economii, iar concurența pentru piețele externe pune presiune pe profituri și salarii.
Beijingul respinge acuzațiile că sprijinul acordat industriei provoacă supraproducție și concurență neloială, susținând că modelul economic răspunde nevoilor de dezvoltare ale Chinei.
