Drumul județean curățat: o victorie a sesizărilor sau o simplă obligație?
După nenumărate sesizări din partea locuitorilor din Moșnița Nouă, Consiliul Județean Timiș a decis, în sfârșit, să intervină pe DJ 592. Să fie acesta un triumf al cetățenilor sau doar o încercare tardivă de a-și face datoria? Într-o țară în care drumurile sunt mai degrabă capcane decât căi de acces, orice acțiune de curățare devine o știre. Dar cât de jos am ajuns dacă normalitatea este tratată ca un eveniment extraordinar?
Primăria Moșnița Nouă a transmis solicitarea către CJ Timiș, iar echipele desemnate au curățat acostamentele și carosabilul. „Condiții optime de trafic și siguranță”, spun ei. Dar oare cât de optime pot fi condițiile pe un drum care a fost ignorat până acum? Sau poate că siguranța participanților la trafic devine o prioritate doar după ce sesizările devin prea numeroase pentru a fi ignorate.
Service Cons Prest: salvatorii de moment
Firma administrată de Consiliul Județean Timiș, Service Cons Prest, a intervenit pentru a reduce riscul de accidente și pentru a îmbunătăți vizibilitatea rutieră. Frumos spus, dar de ce a fost nevoie de atâtea sesizări pentru a se ajunge aici? Este oare siguranța rutieră un lux pe care cetățenii trebuie să-l cerșească? Sau poate că întreținerea drumurilor este doar o altă obligație trecută cu vederea până când devine imposibil de ignorat.
Reprezentanții administrației județene se laudă cu „menținerea infrastructurii rutiere într-o stare corespunzătoare”. Dar ce înseamnă „corespunzător” pentru ei? O intervenție după luni de neglijență? Sau poate că standardele lor sunt atât de scăzute încât orice acțiune devine un motiv de mândrie.
Dumbrăvița: următoarea pe listă
Se pare că drumul județean din Dumbrăvița, DJ 691, va beneficia de o acțiune similară săptămâna viitoare. Dar de ce trebuie să așteptăm programări și planificări pentru lucruri care ar trebui să fie făcute constant? Este oare întreținerea drumurilor o loterie în care doar cei mai vocali câștigă?
Reprezentanții CJ Timiș promit „creșterea gradului de siguranță pentru participanții la trafic”. Dar cât de credibile sunt aceste promisiuni într-un sistem în care reacția vine doar după presiuni publice? Și cât de mult contează siguranța cetățenilor într-un context în care drumurile sunt lăsate să se degradeze până la limita suportabilului?
O normalitate distorsionată
Într-o lume ideală, astfel de acțiuni nu ar trebui să fie știri. Curățarea drumurilor ar trebui să fie o rutină, nu un eveniment demn de titluri și declarații pompoase. Dar în realitatea noastră, orice gest de normalitate devine o raritate, iar cetățenii sunt nevoiți să lupte pentru drepturi fundamentale.
Poate că adevărata întrebare nu este de ce s-a intervenit acum, ci de ce a fost nevoie de atâtea sesizări pentru a se ajunge aici. Și, mai ales, cât timp va trece până când aceste drumuri vor fi din nou neglijate? Pentru că, în final, pare că întreținerea infrastructurii este doar o altă promisiune uitată într-un sertar prăfuit al administrației publice.
