Hidroelectrica selectează câștigătorul pentru retehnologizarea hidrocentralei Retezat

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a anunțat că a ales câștigătorul licitației pentru retehnologizarea hidrocentralei Retezat, un proiect major ce implică un contract evaluat la aproape 200 de milioane de euro. Licitația a fost inițiată în luna septembrie a anului trecut, iar câștigătorul a fost desemnat pe 28 aprilie, conform informațiilor publicate pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Această retehnologizare vizează obținerea unor beneficii considerabile, precum eliminarea restricțiilor de funcționare a generatorului actual de 167,5 MW, care urmează să fie crescut la un minim de 181 MW. De asemenea, se estimează o optimizare semnificativă a costurilor pe MWh produs, dar și creșterea veniturilor din servicii de sistem. Proiectul are ca obiectiv și îmbunătățirea performanțelor financiare ale hidrocentralei, asigurându-se totodată conformitatea cu legislația în vigoare și reducerea impactului asupra mediului.

Contractul, în valoare estimată de 193.347.753 euro fără TVA, va fi derulat de un consorțiu format din compania spaniolă COBRA Instalaciones y Servicios S.A., lider al asocierii, și firma austriacă Andritz Hydro GmbH, care va colabora cu subcontractanți aleși pentru a îndeplini condițiile tehnice și de calitate impuse de proiect.

Profitul net raportat de Hidroelectrica pentru primul trimestru din 2026 a crescut cu 122% față de aceeași perioadă a anului anterior, ajungând la 1,307 miliarde lei, ceea ce subliniază evoluția pozitivă a companiei în sectorul energetic din România. Anul trecut, Hidroelectrica a realizat investiții istorice de aproximativ 781 milioane lei, iar perspectivele pentru 2026 includ continuarea unui program ambițios de investiții axat pe modernizarea activelor existente și dezvoltarea de noi capacități regenerabile.

Cu o cotă de aproximativ 27% din producția națională de electricitate, Hidroelectrica este acum nu doar lider pe piața energiei verzi, ci și cel mai important furnizor de electricitate din România, administrând un portofoliu de peste 1,3 milioane de locuri de consum. Compania operează un total de 188 de hidrocentrale, având o putere instalată de peste 6,3 GW și deținând și un parc eolian, Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalată de 108 MW.

Prin această inițiativă de retehnologizare, Hidroelectrica își reafirmă angajamentul de a îmbunătăți infrastructura energetică a țării, contribuind astfel la creșterea sustenabilității și la asigurarea unei înfloriri economice pe termen lung în sectorul energiei regenerabile.

Prețul rezervării pentru vacanță, păstrat de un mare tur-operator român

Românii care au ales să își organizeze vacanțele prin intermediul agenției de turism Paralela45 pentru această vară nu trebuie să se îngrijoreze cu privire la costurile suplimentare cauzate de creșterea prețurilor combustibililor sau de restricțiile din sectorul aviatic. Conducerea agenției a anunțat că prețul rezervat inițial va rămâne neschimbat, asigurând astfel turiștii de faptul că nu vor exista costuri suplimentare.

Într-o perioadă în care piața turismului este afectată de incertitudini, Paralela45 a confirmat că toate pachetele de vacanță pentru sezonul estival își păstrează prețurile, în pofida fluctuațiilor recente din industrie. „Noi, ca tur-operator, absoarbem creșterile semnificative ale costurilor cu combustibilul generate de conflictul din Orientul Mijlociu și alte presiuni globale”, au declarat reprezentanții agenției. Astfel, turiștii pot fi siguri că prețul din momentul rezervării va fi ultimul pe care îl vor plăti, fără surprize neplăcute în plus.

O abordare inovatoare în turism

Experiența de 36 de ani în domeniu și apartenența la un grup internațional puternic oferă agenției Paralela45 posibilitatea de a gestiona eficient provocările actuale. Partenerul internațional Rainbow Tours Polonia a avut anul trecut un succes remarcabil, înregistrând vânzări de peste un miliard de euro, cu o creștere de 12% față de anul anterior. Această performanță reflectă nu doar stabilitatea financiară, ci și potențialul agenției de a naviga cu succes în condiții economice dificile.

Crearea de destinații atractive

Pe lângă menținerea prețurilor, Paralela45 continuă să extindă oferta de destinații pentru sezonul de vară. Noutăți precum zboruri directe către Muntenegru și Costa de la Luz se adaugă opțiunilor tradiționale din Grecia, Turcia, Spania și Italia. Grecia a rămas destinația principală, cu 25 de curse săptămânale spre diverse insule, precum Corfu, Creta și Rhodos. De asemenea, agenția oferă pachete speciale pentru familii, facilitând astfel planificarea vacanțelor cu costuri accesibile.

Concluzie

Într-o perioadă marcată de schimbări continue, Paralela45 își propune să asigure turiștii de predictibilitatea și siguranța necesare pentru a se bucura de vacanțe fără grijile legate de costuri suplimentare. Cu planuri ambițioase și o abordare adaptată la nevoile clienților, agenția se pregătește să facă față viitoarelor provocări din domeniul turismului, continuând să ofere experiențe memorabile pentru români.

România, din nou bună de plată: peste 340 de milioane de lei după un arbitraj pierdut din cauza întârzierilor la Autostrada Sebeș–Turda

Statul român se confruntă cu obligația de a plăti suma de peste 340 de milioane de lei către constructorul italian Impresa Pizzarotti, ca urmare a pierderii unui arbitraj internațional. Această situație complicată se leagă de Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda, un proiect care a fost marcat de întârzieri ample și dispute contractuale ce își au originea în urmă cu mai bine de zece ani.

Conform pronunțării tribunalului, miza financiară a acestui dosar a crescut considerabil, având în vedere că sumele stabilite includ nu doar costurile direct legate de lucrări, ci și cheltuieli suplimentare, TVA și dobânzi penalizatoare, calculate până în septembrie 2025. Astfel, totalul despăgubirilor ajunge la o valoare semnificativă, cu penalități ulterioare care au dus suma finală să depășească 340 de milioane de lei.

În detaliile acestui caz, este menționat faptul că „costurile suplimentare de execuție” se ridică la circa 171 milioane de lei. La acestea se adaugă o valoare aproximativă a TVA-ului de 34 milioane de lei și o sumă considerabilă de peste 119 milioane de lei în dobânzi penalizatoare. Dobânzile acestor restanțe au condus la creșterea totalului plății către Impresa Pizzarotti, cu suma finală care a crescut din cauza întârzierilor în efectuarea plăților.

Problemele care au generat întârzieri în acest proiect derivă dintr-o serie de factori complicati, inclusiv exproprieri întârziate, necesitatea relocării utilităților și modificările cerute ale proiectului inițial. Deși contractul a fost semnat în 2014, cu un termen inițial de finalizare în 2016, lucrările au fost finalizate abia la sfârșitul anului 2020. Aceste întârzieri au dus la un impact financiar considerabil asupra statului român, care acum se vede obligat să achite costuri enorme, în contextul unei economii deja fragile.

Disputa legală a fost deschisă de constructorul italian la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional a Camerei de Comerț și Industrie a României, în care acesta a acuzat statul român că întârzierile au fost determinate de deficiențe ale autorităților române în gestionarea acestui proiect major de infrastructură.

„`html

Datoria externă a României a crescut în primul trimestru din 2026

Datoria externă a României a înregistrat o creștere semnificativă de 3,06 miliarde de euro în primele trei luni ale anului 2026, atingând astfel un total de 231,52 miliarde de euro, conform informațiilor furnizate de Banca Națională a României (BNR). Aceasta include datorii ale administrației publice, ale băncii centrale și ale companiilor private, și subliniază o tendință îngrijorătoare în gestionarea resurselor externe ale țării.

Structura datoriei externe

Dintre cele 231,52 miliarde de euro, cea mai mare parte, de 126,56 miliarde de euro, revine datoriei administrației publice. De asemenea, datoria externă pe termen lung, care constituie 79% din total, a crescut la 182,84 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 1,4% față de sfârșitul anului anterior. În contrast, datoria pe termen scurt a crescut cu 1,1%, ajungând la 48,67 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 21% din totalul datoriei externe.

Deficitul contului curent

În aceeași perioadă, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5,33 miliarde de euro, o diminuare față de deficitul de 6,15 miliarde de euro raportat în primul trimestru din 2025. Această scădere ar putea indica o ameliorare treptată a situației economice, deși deficitul balanței bunurilor a ajuns la 7,37 miliarde de lei, înregistrând o reducere față de anul trecut.

Investițiile străine directe

Investițiile directe ale nerezidenților în România au fost de 1,13 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie 2026, în scădere comparativ cu 1,63 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Acest trend suggestiv promovează o oarecare îngrijorare cu privire la atragerea capitalului străin, doritor să susțină economia românească.

Rata serviciului datoriei externe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 11,8% în primele trei luni din 2026, în scădere față de 18,4% în aceeași perioadă din 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost stabilit la 6,4 luni, ceea ce reprezintă o ușoară îmbunătățire în raport cu 6 luni la 31 decembrie 2025.

Concluzii

Analiza acestor date indică un mix complex de provocări și oportunități pentru economia românească, subliniind necesitatea unei abordări proactive în gestionarea datoriei externe și a deficitului contului curent. Monitorizarea continuă și implementarea unor politici economice eficiente sunt esențiale pentru asigurarea stabilității financiare pe termen lung.

„`

Unitatea 1 de la Cernavodă a trecut de o nouă etapă înainte de închiderea pentru lucrările de retehnologizare, după 30 de ani de operare

Prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente ale proiectului de retehnologizare a Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost finalizată cu succes, conform anunțului făcut luni de conducerea Nuclearelectrica. Această companie joacă un rol esențial, acoperind aproximativ 18% din producția națională de energie în condiții normale de operare.

Proiectul de retehnologizare, planificat să se desfășoare pe parcursul a trei etape principale, a ajuns acum în cea de-a doua etapă, care se concentrează pe pregătirea operațiunilor pentru implementare, cu termen de finalizare estimat pentru sfârșitul anului 2027. În această etapă, la finalizarea lucrărilor, se preconizează că va începe cea de-a treia și ultima etapă, implicând opriterea Unității 1 pentru lucrările de retehnologizare.

Conform anunțului, Nuclearelectrica a realizat luni prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente din cadrul proiectului. Aceasta reprezintă cea mai complexă operațiune de acest tip desfășurată pe site-ul centralei după lucrările de construcție ale Unității 2.

De menționat este și că Transelectrica a avertizat că, după oprirea celor două unități nucleare de la CNE Cernavodă, sistemul energetic se confruntă cu un „grad ridicat de solicitare operațională”. În trecut, pe acest șantier au debutat lucrările de amenajare a terenului pe 14 aprilie 1979, iar Unitatea 1 a început exploatarea comercială pe 2 decembrie 1996, în timp ce Unitatea 2 a intrat în funcțiune pe 28 septembrie 2007, fiecare cu o capacitate instalată de 700 MW.

Atunci când funcționează normal, cele două unități de la Cernavodă generează un total de 1.400 MW, echivalentul a aproximativ o cincime din producția națională. Cu toate acestea, în prezent, aceste reactoare sunt oprite temporar, iar Unitatea 2 a fost deconectată automat de la rețea pe 4 mai, din cauza unei disfuncționalități tehnice. Ulterior, Nuclearelectrica a anunțat că acest reactor va rămâne oprit mai mult timp, iar Unitatea 1 a început o oprire planificată începând cu 10 mai 2026.

În cadrul proiectului de retehnologizare, au fost utilizați aproximativ 3.470 de metri cubi de beton pentru execuția fundației, echivalentul a 380 de autobetoniere, toate aceste lucrări desfășurându-se cu respectarea riguroasă a standardelor de siguranță. Turnarea betonului a avut loc la Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive (DIDR-U5), acesta fiind destinat manipulării și depozitării intermediare a deșeurilor generate de retehnologizare și exploatarea unităților Cernavodă.

Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a subliniat importanța acestui proiect pentru siguranța energetică a României, afirmând că după retehnologizare, Unitatea 1 va fi reconectată la sistemul energetic național în 2030, având o nouă durată de operare de 30 de ani. De la punerea sa în funcțiune, Unității 1 i s-a atribuit un impact semnificativ în reducerea emisiilor de CO2, evitând eliberarea a 145 de milioane de tone de acest gaz în atmosferă.

Controale la 3 firme ce vând microbuze școlare

Luni, 18 mai 2026, Consiliul Concurenței a inițiat acțiuni de control la trei companii românești implicate în vânzarea de microbuze școlare pentru elevi. Aceste firme sunt identificate ca fiind Aveuro Internațional SRL, C&I Eurotrans XXI SRL și Amperio Energy SRL. Investigația se extinde și asupra unei a patra entități, QEV Technologies S.L, situată în Spania. Această operațiune are ca scop verificarea suspiciunilor de aranjamente în cadrul licitațiilor finanțate din fondurile Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Suspiciuni de licitații manipulate

Autoritatea de concurență are motive să creadă că cele patru firme emise suspecții de manipulare a licitațiilor, implicând împărțirea pieței și stabilirea prețurilor în mod concertat. Aceasta ar fi condus la selecția unui ofertant predefinit, care, în final, câștigă contractele la un preț superior celui de piață. Consiliul Concurenței a făcut public un comunicat în care descrie aceste acuzații ce ar putea implica un cartel care acționează coordonat.

Declanșarea investigației

Cercetările au fost demarate pe baza informațiilor difuzate în mass-media, dar și a datelor furnizate de Corpul de Control al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Inspecțiile asupra sediilor firmelor din România au fost avizate de Curtea de Apel, ceea ce sugerează seriozitatea acuzațiilor și implicarea autorităților în asigurarea unui mediu concurențial corect.

Posibile sancțiuni și cooperarea firmelor

Dacă se va dovedi vinovăția celor trei companii românești, acestea se expun riscului de a primi amenzi ce se pot ridica până la 10% din cifra lor de afaceri. Cu toate acestea, firmele care colaborează în cadrul programului de clemență al autorității de concurență pot beneficia de imunitate la amendă sau de reduceri semnificative ale acestora, ceea ce oferă o posibilă cale de ieșire din această situație legală complicată.