Ministerul Finanțelor anunță noi titluri de stat Tezaur 2026

Ministerul Finanțelor lansează, între 6 aprilie și 8 mai 2026, o nouă ediție a Programului TEZAUR, care oferă cetățenilor ocazia de a investi în titluri de stat cu maturități de 1, 3 și 5 ani. Aceste investiții vin cu dobânzi anuale neimpozabile de 6,50%, 7,00% și 7,50%, atrăgând astfel un interes crescut din partea populației.

În primele trei luni ale anului 2026, s-a observat un entuziasm remarcabil, cu subscrieri în valoare de 7,75 miliarde de lei, mai precis 7.750.234.269 de lei, evidențiind încrederea românilor în instrumentele de economisire propuse de stat.

Modalități de subscriere

Persoanele interesate își pot achiziționa titlurile de stat prin intermediul platformei Ghișeul.ro, în perioada specificată mai sus. De asemenea, în intervalul 6 aprilie – 7 mai 2026, subscrierile online vor fi accesibile și pentru persoanele fizice care sunt înregistrate în Spațiul Privat Virtual (SPV), având posibilitatea de a realiza emisiuni prin intermediul unităților Trezoreriei Statului.

De la sediile unităților Trezoreriei Statului, titlurile pot fi cumpărate în aceeași perioadă, iar în mediul urban subscrierile prin subunitățile poștale ale Companiei Naționale Poșta Română vor fi disponibile între 6 aprilie și 7 mai 2026, iar în mediul rural între 6 aprilie și 6 mai 2026.

Avantajele programului Tezaur

Programul TEZAUR aduce cu sine o serie de avantajele notabile: veniturile generate din aceste titluri sunt neimpozabile, iar plata dobânzii se face anual. De asemenea, investitorii au la dispoziție opțiuni de transfer al titlurilor și de răscumpărare anticipată, facilitând astfel gestionarea investiției. Potrivit autorităților, există posibilitatea de a efectua mai multe subscrieri în cadrul aceleași emisiuni, iar acestea pot fi anulate în perioada de subscriere, printr-o cerere formală.

Cine poate investi

Programul este destinat persoanelor fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Fondurile obținute prin aceste emisiuni vor fi utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar, precum și pentru refinanțarea datoriei publice, un aspect important pentru stabilitatea financiară a țării.

De asemenea, Ministerul Finanțelor subliniază importanța accesibilității acestei oportunități de investiție. Începând cu martie 2025, cetățenii care dețin un cont pe platforma Ghișeul.ro și un card de debit pot realiza achiziții online pentru titlurile TEZAUR, ceea ce facilitează semnificativ participarea la acest program.

Informații suplimentare și proceduri

Investitorii care doresc să transfere rapid fondurile din contul de subscriere TEZAUR în contul lor bancar personal pot consulta un ghid pregătit de Ministerul Finanțelor. Procedura implică completarea formularului „Ordin de plată multiplu electronic” (OPME), disponibil pe site-ul Ministerului, și validarea acestuia. Comisionul pentru transfer este de 0,51 lei pentru sume de până la 50.000 de lei și de 6 lei pentru sume mai mari.

Informațiile detaliate referitoare la prospectul de emisiune și la eventualele modificări sunt disponibile pe secțiunea dedicată titlurilor de stat de pe site-ul Ministerului, precum și pe cel al Poștei Române.

Românii au subscris 7,7 miliarde de lei în titlurile de stat Tezaur în 2026

În acest an, românii au demonstrat un interes crescut pentru titlurile de stat Tezaur, având subscrieri record de 7,7 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2026. Ministerul Finanțelor, care administrează aceste titluri, va relansa programul începând cu data de 6 aprilie 2026, permițând cetățenilor să investească în titluri cu maturitate variind între 1, 3 și 5 ani, având dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și 7,50% respectiv.

Este important de menționat că veniturile generate din aceste investiții sunt neimpozabile, ceea ce adaugă o atracție suplimentară pentru investitorii români. Dobânda se va plăti conform calendarului specificat în prospectul de emisiune, iar titlurile emise sunt transferabile și pot fi răscumpărate anticipat, oferind astfel o flexibilitate investitorilor. Se permite și efectuarea mai multor subscrieri în cadrul unei singure emisiuni, ceea ce încurajează diversificarea investițiilor.

Fondurile strânse de Ministerul Finanțelor prin această emisiune sunt esențiale pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru refinanțarea datoriei publice. Interesul pentru programul Tezaur reflectă nu doar un aspect al economiei naționale, ci și o opțiune viabilă pentru cetățeni de a-și gestiona mai eficient economiile și de a contribui la stabilitatea financiară a țării.

Astfel, Ministerul Finanțelor continuă să promoveze acest program, având în vedere că, de la debutul său, titlurile de stat Tezaur s-au bucurat de un răspuns pozitiv din partea populației, acumulând în doar câteva luni cifre semnificative care confirmă încrederea românilor în aceste instrumente financiare.

Critica lui Gabriel Biriș asupra măsurilor Guvernului în domeniul carburanților

Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, a exprimat o opinie fermă cu privire la măsurile temporare adoptate de Guvern vineri pentru a atenua scumpirile pe piața carburanților. Potrivit acestuia, aceste măsuri ar putea genera o reacție pozitivă în rândul șoferilor, dar vor duce la o creștere a consumului, ceea ce ar putea reaprinde riscul de penurie pe piața carburanților, un scenariu pe care Executivul intenționează să îl evite.

Biriș a subliniat că măsurile fiscale precum reducerea accizei la motorină și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru anumite firme nu vor avea un impact semnificativ asupra costurilor pentru consumatori. El propune ca, în locul acestor decizii, ar trebui eliminat impozitul specific industriei, ceea ce ar putea aduce beneficii reale în reducerea prețurilor.

Preocupările legate de consumul excesiv

Avocatul a recunoscut că a propus aviz negativ în Consiliul Economic și Social (CES) pe marginea acestui proiect și a reiterat soluția pe care o susține cu tărie de la începutul crizei. El consideră că, deși reducerea accizei ar putea fi percepută ca o veste bună de către mulți șoferi, adevărata problemă rămâne legată de riscurile de penurie mai degrabă decât de preț.

„Mulți pot să se bucure de reducerea prețului la motorină, dar nu trebuie să uităm că un consum crescut poate duce la o criză de aprovizionare,” a adăugat Biriș. El a explicat că aproximativ 75% din consumul de motorină provine de la firme și că măsura propusă de Guvern nu va aborda corect problematica consumului nejustificat, care se reflectă în trafic.

Măsuri alternative propuse de Biriș

Din perspectiva lui Biriș, soluția ideală ar fi fost eliminarea impozitului ICAS, care afectează capacitatea comercianților de a-și reduce adaosurile. El a remarcat că reducerea accizei, deși binevenită, nu va rezolva problemele structurale de pe piața carburantului și s-a arătat dezamăgit de lipsa de deschidere a decidenților față de propunerile sale.

„Este frustrant că nu doresc să discute despre opțiuni care ar putea reechilibra piața și ar putea ajuta consumatorii. Orgoliile personale par să prevaleze,” a concluzionat avocatul, evidențiind importanța unei soluții investiționale care să nu afecteze consumatorii, ci să îmbunătățească sistemul de aprovizionare.

Impactul prețurilor internaționale

În ceea ce privește evoluția prețurilor internaționale, Biriș a subliniat că aceste fluctuații sunt haotice și că intervențiile statului ar putea fi limitate. El a avertizat asupra riscului de creștere a prețurilor la petrol, care ar putea anula efectele reducerii accizei, generând astfel o criză și mai mare pentru consumatori.

El a evidențiat că prețul la motorină se poate schimba rapid, iar orice măsură administrativă ar putea să nu rezolve problemele fundamentale ale pieței carburanților. Biriș a reiterat necesitatea de a analiza critica acestei situații, cerând o abordare mai rațională care să nu se bazeze pe decizii ad-hoc sau temporare.

Reducerea temporară a accizei la motorină și contribuția de solidaritate în sectorul petrolier

Guvernul României a decis să implementeze o măsură economică importantă în contextul crizei actuale de pe piața petrolului și a carburanților. Astfel, acciza pentru motorina standard va fi redusă temporar cu 30 de bani pe litru, ceea ce se traduce într-o scădere de 36 de bani pe litru, incluzând TVA. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a oferit detalii despre această decizie, subliniind că această reducere va fi aplicată pe toată perioada în care se va declara criza pe piața petrolului.

Nivelul accizei la motorină va scădea astfel de la 2.804,29 lei pe 1.000 de litri la 2.504,29 lei, iar pentru tona de motorină, acciza va fi redusă de la 3.318,74 lei la 2.963,7 lei. Aceste măsuri vor fi oficializate prin adoptarea unei Ordonanțe de Urgență, având scopul de a sprijini atât consumatorii, cât și sectorul economic afectat de fluctuațiile mari ale prețurilor pe piața energiei.

Contribuția de solidaritate pentru sectorul petrolier

Pe lângă reducerea accizei, Guvernul va introduce și o contribuție de solidaritate pentru companiile care desfășoară activități în domeniul petrolului, fie prin extracție, fie prin extracție și comercializare pe teritoriul României. Această nouă impozitare va fi aplicată doar asupra câștigurilor excepționale obținute în această perioadă, având ca scop păstrarea atractivității investițiilor în sector.

Contribuția de solidaritate va fi calculată pe baza unor praguri raportate la prețul petrolului Brent, iar Dogioiu a explicat că scopul acestor praguri este de a evita descurajarea investițiilor. Astfel, impozitarea se va aplica exclusiv profitului considerat excepțional, asigurând în același timp continuitatea și sustenabilitatea activităților economice în sector.

Impactul bugetar al măsurilor adoptate

Implementarea reducerii accizei va avea un impact financiar asupra bugetului național, estimat la aproximativ 0,61 miliarde de lei. În ceea ce privește contribuția de solidaritate, veniturile aduse la buget vor varia între 0,07 și 0,65 miliarde de lei, în funcție de quantumul veniturilor din impozitare. Aceste măsuri, corelate cu încasările suplimentare din TVA generate de creșterea prețurilor la carburanți, ar putea compensa într-o măsură semnificativă costurile suportate de stat.

Ioana Ene Dogioiu a menționat că, prin aceste măsuri, Guvernul urmărește nu doar să sprijine cetățenii și economia locală, ci și să asigure un cadru fiscal echitabil și sustenabil, care să nu afecteze investițiile în sectorul energetic, crucial în contextul actual al economiei românești.

Ministerul Finanțelor demarează digitalizarea integrală a serviciilor vamale

Ministerul Finanțelor din România, prin intermediul Centrului Național pentru Informații Financiare (MF-CNIF), în colaborare cu Autoritatea Vamală Română (AVR), a inițiat un proiect ambițios intitulat „Digitalizarea serviciilor vamale pentru cetățeni și operatori economici”, înregistrat sub codul SMIS 349435. Această inițiativă se va desfășura printr-o investiție semnificativă, totalizând peste 40 milioane lei.

Noua platformă informatică propusă va revoluționa modul în care se desfășoară serviciile vamale, oferind posibilitatea depunerii digitalizate a cererilor de autorizare vamală, gestionarea electronică a autorizațiilor și monitorizarea în timp real a proceselor. Acest sistem înlocuiește abordarea tradițională, preponderent birocratică, cu un serviciu accesibil online pentru toți utilizatorii.

Implementarea acestui sistem se va realiza pe întreg teritoriul României, acoperind nu doar cele șapte direcții regionale vamale, ci și aproximativ 80 de birouri vamale. Valoarea totală a proiectului este estimată la 40.834.435,50 lei, din care 35,3 milioane lei vor fi alocate Ministerului Finanțelor, iar 5,5 milioane lei vor reveni AVR. Contribuția din fonduri europene nerambursabile va depăși 30,6 milioane lei, ceea ce reprezintă aproape 75% din bugetul total al proiectului.

Legea bugetului de stat pentru anul 2026, care a intrat în vigoare recent, preconizează direcționarea acestor fonduri către digitalizarea eficientă a serviciilor publice. Se subliniază că digitalizarea va conduce la reducerea timpului și costurilor administrative, eliminând, de asemenea, erorile cauzate de procesele manuale, facilitând o comunicare mai rapidă între instituțiile publice și sectorul privat.

Un aspect esențial al noului sistem informatic este digitalizarea unor procese critice, inclusiv eliberarea și gestionarea autorizațiilor pentru produsele accizabile, autorizarea importurilor fără taxe și TVA, precum și emiterea și modificarea numerelor EORI. Aceasta va optimiza activitatea internă a AVR și va îmbunătăți accesibilitatea serviciilor prin utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicație (TIC).

Proiectul va beneficia de o durată de execuție de 36 de luni, începând cu 13 februarie 2026 și încheindu-se pe 13 februarie 2029. Ministerul Finanțelor va gestiona, prin intermediul CNIF, achiziția serviciilor de dezvoltare software, implementarea sistemului, asigurarea securității cibernetice și auditarea, în timp ce AVR se va ocupa de achiziția echipamentelor hardware, comunicarea cu publicul și organizarea de evenimente pentru promovarea inițiativei.

Acest proiect își propune să asigure un mediu digitalizat 100% pentru orice tip de solicitări venind din partea operatorilor economici, instituțiilor sau persoanelor fizice, contribuind astfel decisiv la reducerea birocrației și la creșterea transparenței în serviciile digitale oferite de autorități.

Italia se așteaptă ca UE să ia în considerare relaxarea regulilor privind deficitul bugetar dacă criza din Orientul Mijlociu va continua

Într-o declarație recentă, ministrul economiei italian, Giancarlo Giorgetti, a afirmat că Uniunea Europeană va fi nevoită să reevalueze regulile privind deficitul bugetar, în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, în special între SUA, Israel și Iran. Această criză globală ar putea avea repercusiuni asupra politicilor economice ale statelor membre UE, iar Italia își exprimă îngrijorarea că nu va putea respecta limitele deficitului stabilite la 3% din PIB.

Giorgetti a precizat că guvernul italian a aprobat alocarea a aproximativ 500 de milioane de euro pentru a prelungi până la 1 mai 2026, reducerea accizelor la carburanți, de la 7 aprilie. Această măsură caută să stabilizeze prețurile, având în vedere impactul economic al crizei globale. „Dacă situația rămâne neschimbată, discuțiile la nivel european vor deveni inevitabile”, a adăugat acesta.

Ministrul a reiterat că punctul de vedere al Italiei a fost exprimat chiar de la debutul conflictului, susținând că va menține această poziție în toate forumurile internaționale relevante. Presiunea economică generată de criza din Orientul Mijlociu afectează deja marjele de profit în industria aluminiului, iar prețurile acestui material esențial au crescut dramatic.

Declarațiile sale sugerează o revizuire a estimărilor privind deficitul bugetar, care, conform previziunilor actuale, ar putea să nu mai scadă la 2,8% din PIB, în contextul unei creșteri economice mai slabe decât se anticipa, agravată de majorările de prețuri în sectorul energetic. Cu toate acestea, oficialii UE au activat recent o „clauză generală de derogare” pentru a permite statelor membre să răspundă mai eficient la provocările economice generate de pandemia COVID-19.

Începând cu 2024, această clauză nu va mai fi valabilă, lăsând Italia sub atenția strictă a Comisiei Europene, din cauza procedurii de infringement pentru deficit excesiv. Giorgetti a subliniat că durabilitatea conflictului din Orientul Mijlociu va influența politicile fiscale și monetare ale țărilor afectate, făcând apel la o reacție coordonată la nivel european pentru a face față provocărilor economice emergente.

Într-o altă declarație, Fabio Panetta, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a menționat că tensiunile pe piețele energetice sunt îngrijorătoare, având potențialul de a destabiliza financiar economiile deja afectate de acumularea de datorii. Guvernul italian urmează să publice, în curând, o actualizare a estimărilor bugetulare și de creștere a PIB-ului, iar analizele preliminare sugerează o revizuire a creșterii prognozate pentru 2026, ceea ce ar putea afecta și mai profund strategia economică a țării.