Emma Delaney, unicul candidat pentru președinția Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom

Emma Delaney, director general executiv și președinte al Directoratului OMV, compania-mamă a Grupului OMV Petrom, este singurul candidat înscris pentru funcția de membru și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom. Procedura de depunere a candidaturilor a fost lansată la finalul lunii trecute, iar lista finală a propunerilor, însoțită de CV-ul și declarațiile candidatului, a fost publicată pe site-ul companiei.

Postul de președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom este deținut în mod tradițional de liderul grupului cu sediul la Viena. Emma Delaney a preluat funcția interimar începând cu 1 septembrie, după ce fostul șef al OMV a renunțat la mandatul său de membru al Consiliului de Supraveghere.

Prima femeie și prima persoană care nu este etnic austriac sau german la conducerea OMV

Irlandeza Emma Delaney este prima femeie și prima persoană care nu este etnic austriac sau german care conduce OMV, începând din 1 septembrie. Dacă numirea va fi aprobată, Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom ar putea fi prezidat în premieră de o femeie care nu este nici etnic austriac sau neamț.

Potrivit CV-ului depus, Emma Louise Delaney McKnight are un Master în Management la ESCP Business School și o licență în Arte – Economie și Afaceri la Trinity College Dublin. În timpul carierei sale de 30 de ani la bp, a ocupat poziții de conducere executivă în cadrul diviziilor de upstream și downstream ale companiei și a condus programe complexe de transformare în piețe și regiuni aflate în evoluție rapidă. Experiența sa internațională acoperă Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia Pacific. Din 1 septembrie 2026, Emma Delaney deține rolul de Președinte al Directoratului și Director General al OMV Aktiengesellschaft, cu sediul în Viena, Austria.

Vizită de lucru în România

Între timp, șefa OMV a avut o vizită de lucru în România, unde grupul derulează una dintre cele mai mari investiții ale sale, proiectul de exploatare a gazelor naturale în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, în parteneriat egal cu producătorul național de gaze Romgaz. Echipa condusă de Emma Delaney, inclusiv șefa OMV Petrom, Christina Verchere, s-a întâlnit la București cu președintele Nicușor Dan și cu premierul interimar Ilie Bolojan.

Aprobarea numirii, pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor

Aprobarea numirii noului membru titular al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom pentru durata rămasă din mandatul acordat lui Alfred Stern, ca urmare a renunțării acestuia la mandatul său de membru al Consiliului de Supraveghere, se află pe ordinea de zi a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor, convocată pentru 6 noiembrie, în prima convocare.

Potrivit procedurii anunțate în convocator, acționarii societății, indiferent de participația deținută în capitalul social, precum și membrii Consiliului de Supraveghere au putut prezenta propuneri de candidați pentru numirea în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere, însoțite de o serie de documente, până cel târziu la data de 12 octombrie. Lista și datele candidaților propuși au fost publicate pe site-ul companiei ca materiale informative pentru adunarea generală și urmează să fie actualizate periodic în baza propunerilor primite.

OMV Petrom este controlată de compania omonimă din Austria, OMV Aktiengesellschaft, care deține 51,15% din acțiuni. Acționarii români dețin circa 46% din acțiuni, dintre care statul român, prin Ministerul Energiei, 20,69%, iar 25,1% fondurile de pensii din România, precum și alte persoane fizice și entități juridice românești, potrivit datelor de la sfârșitul lunii iunie 2026. Restul de 3% sunt deținute de alți investitori străini.

Dragoș Pîslaru: 843 de milioane de lei, rest de plată pentru proiectele PNRR nefinalizate

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat, după ședința de Guvern, că suma estimată pentru proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care nu au fost finalizate și pentru care mai există plăți de efectuat este de 843 de milioane de lei.

Oficialul a precizat că autoritățile analizează în continuare situația împreună cu Ministerul Finanțelor, iar estimările finale ar urma să fie clarificate la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie.

Necesarul rămas pentru închiderea bugetului PNRR

Întrebat câte proiecte asumate prin PNRR nu au fost încheiate până la 31 august și care este valoarea totală a acestora, Dragoș Pîslaru a explicat că situația nu poate fi redusă la proiecte nefinalizate la termen, întrucât o parte dintre investiții au fost eliminate din plan în urma revizuirilor negociate anul trecut.

„Întrebarea pe care o puneți face obiectul unei analize pe care o avem cu Ministerul de Finanțe acum”, a declarat ministrul, care a precizat că instituțiile lucrează în prezent la o raportare privind situația financiară a proiectelor.

Potrivit lui Pîslaru, sumele exacte vor fi clarificate în următoarele săptămâni, însă, în acest moment, necesarul rămas pentru închiderea bugetului estimat pentru PNRR este de aproximativ 7,6 miliarde de lei. Ministrul a mai afirmat că tragerile din PNRR au depășit 87% din valorile prevăzute în graficele de implementare și că estimarea de peste 3 miliarde de euro pentru componenta de granturi ar putea acoperi necesarul rămas.

Ce se întâmplă cu proiectele care nu au fost finalizate

Solicitat să ofere un număr concret al proiectelor care nu au fost închise până la 31 august, inclusiv al celor derulate de autoritățile locale, ministrul nu a prezentat o cifră exactă. Acesta a susținut că, în urma revizuirilor PNRR, proiectele rămase în derulare au fost preluate în alte mecanisme de finanțare sau incluse în bugetele instituțiilor responsabile.

„Nu avem acest concept de proiecte care au rămas orfane, ci toate sunt prinse într-un fel sau altul în buget”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Oficialul a explicat că investițiile care nu au mai rămas în ultima versiune negociată a PNRR au fost încadrate în alte surse de finanțare, inclusiv în bugetele Ministerului Dezvoltării, Ministerului Educației și Ministerului Mediului, prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).

Pîslaru a menționat că tabloul de bord privind proiectele a fost actualizat, cu excepția unor date din domeniul educației care mai trebuie revizuite. El a indicat, de asemenea, că printre investițiile aflate încă în execuție se numără proiecte din sectorul transporturilor.

Întrebat despre cele peste 2.000 de proiecte care s-ar fi aflat în analiză din cauza documentației incomplete sau a lipsei închiderii administrative, ministrul a insistat asupra diferenței dintre proiectele incluse în ultima formă negociată a PNRR și cele care continuă prin alte surse de finanțare.

Ce spune ministrul despre jalonul privind incompatibilitățile

În cadrul conferinței de presă, Dragoș Pîslaru a fost întrebat și despre corespondența dintre autoritățile române și Comisia Europeană privind legea referitoare la regimul incompatibilităților, precum și despre posibilitatea ca România să fie sancționată sau să nu primească integral suma aferentă jalonului.

Ministrul a declarat că, din perspectiva conținutului, Comisia Europeană a confirmat că jalonul răspunde cerințelor prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului. În ceea ce privește aspectele legate de statul de drept, Pîslaru a precizat că schimburile de informații nu au implicat direct Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ci au avut loc între structurile Comisiei Europene responsabile de justiție și Guvernul României.

„În acest moment, Comisia face analize cu privire la aceste aspecte legate de statul de drept”, a afirmat ministrul.

Acesta a subliniat că evaluarea respectivă nu intră în atribuțiile sale în dialogul cu structurile europene privind îndeplinirea jaloanelor PNRR, ci ține de relația generală dintre România și Comisia Europeană în privința statului de drept. Ministrul nu a oferit un răspuns definitiv privind o eventuală sancțiune sau plata integrală a sumei aferente jalonului.

Sustenabilitatea, integrată în noua generație de proiecte IULIUS, investiții de 1,3 miliarde de euro

Grupul IULIUS, specializat în dezvoltarea de proiecte de regenerare urbană din România, a publicat Raportul de sustenabilitate pentru anul 2025. Documentul prezintă evoluția performanței de mediu, sociale și de guvernanță a companiei și marchează o etapă de maturizare a strategiei de sustenabilitate, în care criteriile ESG sunt integrate tot mai mult atât în operarea portofoliului existent, cât și în deciziile de investiții, finanțare și dezvoltare a noilor proiecte de reconversie urbană.

Investiții estimate la 1,3 miliarde de euro

Proiectele aflate în dezvoltare totalizează investiții estimate la 1,3 miliarde de euro. Acestea includ ansamblul RIVUS Cluj-Napoca, remodelarea Palas Iași, proiectul Family Market Tomești și proiectul de reconversie urbană de la Constanța.

Pentru RIVUS Cluj-Napoca, IULIUS și Atterbury Europe au obținut o finanțare verde sindicalizată de 400 de milioane de euro, cel mai mare credit acordat până la acel moment unei dezvoltări real-estate din România. Finanțarea integrează cerințe de sustenabilitate asociate întregului ciclu de dezvoltare, operare și refinanțare, inclusiv obținerea certificărilor LEED Platinum și EDGE Advanced.

Construcția RIVUS a început în martie și presupune regenerarea unei foste platforme industriale de 14 hectare. Proiectul va integra peste 52.000 de metri pătrați de spații verzi și soluții extinse de mobilitate alternativă și eficiență energetică, alături de reconversia unor clădiri cu valoare de patrimoniu industrial pentru comunitatea locală.

Cel mai amplu demers privat de remediere din Europa, la Constanța

Tot în 2025, IULIUS a început la Constanța cel mai amplu proces privat de bioremediere din Europa, care vizează 38 de hectare din fosta platformă nord a Oil Terminal. Investiția alocată remedierii este estimată la peste 29 de milioane de euro și include atât tratarea solului contaminat, cât și a apei subterane.

Demersul precede dezvoltarea unui proiect mixed-use de peste 800 de milioane de euro, cu funcțiuni culturale, office, retail, concepte educaționale și facilități de interes public, inclusiv un parc creat de la zero.

Rezultate operaționale: emisii, apă și deșeuri

Strategia de sustenabilitate a IULIUS are ca pilon central reducerea cu 78,9% a intensității emisiilor operaționale Scope 1 și 2 până în 2030, față de 2019. Obiectivul este susținut prin utilizarea de energie electrică 100% din surse regenerabile în toate proiectele existente și printr-o capacitate proprie în panouri fotovoltaice de peste 5,5 MW, care acoperă aproximativ 10% din necesarul anual.

Rezultatele raportate arată o scădere cu 73% a emisiilor operaționale absolute și cu 86% a intensității acestora, evoluție corelată cu reducerea consumului absolut de apă cu 22% și a intensității generării de deșeuri cu 19%, comparativ cu anul de referință 2019.

Opt proiecte certificate conform standardelor internaționale de clădiri verzi

Portofoliul IULIUS include opt proiecte 100% certificate conform standardelor internaționale de clădiri verzi, în Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava.

Integrarea naturii în proiectele urbane rămâne una dintre direcțiile strategice ale companiei. Portofoliul include peste 180.000 de metri pătrați de grădini și spații verzi, posibile prin investiții totale de peste 20 de milioane de euro. Noile proiecte vor continua extinderea amprentei verzi a orașelor prin grădini construite de la zero, iar în pepinierele companiei se aclimatizează peste 2.000 de arbori maturi.

Implicare în comunitate și programe pentru tineri

Proiectele IULIUS găzduiesc anual peste 1.000 de inițiative din zona educației, culturii, sportului, sănătății și protecției mediului, spațiile publice din cadrul ansamblurilor funcționând ca locuri de întâlnire pentru comunitățile locale. Beneficiile directe din taxe și impozite aferente portofoliului IULIUS au depășit, cumulat, 330 de milioane de euro până la finalul anului 2025.

Un exemplu al componentei sociale este programul Rising Stars. În 2025, pentru cele 24 de locuri au aplicat 821 de tineri, iar la finalul programului 12 dintre aceștia au fost angajați de către IULIUS.

Despre IULIUS

Compania IULIUS este dezvoltator și operator specializat în ample proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu o experiență de peste 25 de ani în real estate și cu o prezență în patru mari orașe din țară: Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava. Investițiile realizate depășesc 1,2 miliarde de euro.

Portofoliul este compus din două proiecte mixte (Palas Iași și Iulius Town Timișoara), rețeaua națională Iulius Mall (Iași, Cluj-Napoca, Suceava), două proiecte de proximitate Family Market (Iași) și 15 clădiri office în Iași, Timișoara și Cluj-Napoca. Portofoliul include peste 335.000 de metri pătrați de spații de retail, cu peste 73 de milioane de vizite anual.

Germania aprobă o reformă prin care copiii primesc 10 euro lunar pentru viitoarea pensie

Bundestagul a adoptat vineri o reformă prin care copiii începând de la vârsta de șase ani vor primi câte 10 euro lunar de la stat, într-un cont de economisire destinat viitoarei pensii. De acest program vor putea beneficia și copiii românilor stabiliți în Germania.

Reforma a fost adoptată cu voturile partidelor din coaliția de guvernare, CDU/CSU și SPD. Verzii și Die Linke au votat împotrivă, iar AfD s-a abținut. Pentru a intra în vigoare, legea mai trebuie aprobată de Bundesrat, camera care reprezintă cele 16 landuri germane.

Cine este eligibil

Potrivit noilor prevederi, copiii născuți începând cu anul 2020 și care au domiciliul sau reședința în Germania vor primi câte 10 euro lunar de la stat, de la vârsta de șase ani până la împlinirea vârstei de 18 ani. Programul se va aplica indiferent de cetățenie, astfel că și copiii românilor care locuiesc în Germania vor putea beneficia de contribuțiile statului, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Cum vor fi acordați banii

Banii nu vor fi acordați direct familiilor, ci vor fi investiți pe piețele financiare, pentru a constitui economii destinate viitoarei pensii. Părinții trebuie să deschidă pentru copil un cont de investiții la un furnizor autorizat, precum o societate de administrare a fondurilor de investiții. Contul va fi deschis pe numele copilului și va funcționa asemănător unui plan simplu de economisire.

Potrivit Ministerului german al Finanțelor, eligibilitatea copiilor va fi verificată automat, prin compararea datelor cu cele deținute de Oficiul Federal Central pentru Impozite. Contribuțiile statului vor fi virate direct în cont, trimestrial. În cazul în care părinții nu deschid un astfel de cont, statul va investi automat contribuțiile într-un fond special administrat de Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank). Sumele acumulate vor fi destinate exclusiv pensiei și nu vor putea fi retrase, în principiu, înainte de împlinirea vârstei de 65 de ani.

Estimări privind economiile acumulate

Ministerul german al Finanțelor a realizat o simulare pentru a arăta cât ar putea crește economiile, presupunând că investițiile obțin un randament mediu anual de 7%. Potrivit calculelor, cei 1.440 de euro depuși de stat ar putea ajunge la aproximativ 2.200 de euro până la împlinirea vârstei de 18 ani. Fără contribuții suplimentare, suma ar putea crește până la aproximativ 53.000 de euro la vârsta de 65 de ani.

Autoritățile subliniază însă că aceste cifre reprezintă doar estimări, iar câștigurile nu sunt garantate. De asemenea, calculele nu țin cont de inflație sau de impozitele care vor fi aplicate ulterior.

Programul ar urma să înceapă în 2027

Programul va începe cu generația copiilor născuți în 2020. În fiecare an va fi inclusă o nouă generație, astfel că în 2027 vor deveni eligibili și copiii născuți în 2021. Cei născuți înainte de 2020 nu vor primi contribuția statului.

Guvernul german estimează că programul va costa 198 de milioane de euro în 2027. Cheltuielile vor crește treptat, urmând să ajungă la aproximativ 411 milioane de euro în 2030. La aceste sume se adaugă costurile administrative. În total, Comisia pentru buget a Bundestagului estimează cheltuieli de aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru perioada 2027-2030.

G7 va testa securitatea sistemului financiar prin simularea unor atacuri cibernetice cu inteligență artificială

Miniștrii de Finanțe din statele G7 au convenit să organizeze exerciții de simulare a unor atacuri cibernetice care utilizează inteligența artificială, pentru a testa capacitatea de reacție a autorităților. Anunțul a fost făcut de ministrul japonez al Finanțelor, Satsuki Katayama.

Decizia vine după ce Fondul Monetar Internațional a avertizat, săptămâna aceasta, că un atac cibernetic realizat cu ajutorul inteligenței artificiale asupra unui serviciu esențial al unei instituții financiare ar putea afecta încrederea în sistemul financiar.

„Adjuncții miniștrilor de Finanțe din G7 discutaseră ideea organizării unor exerciții de simulare privind inteligența artificială avansată, iar propunerea a fost aprobată la nivel ministerial”, a declarat Katayama joi, în fața jurnaliștilor.

Declarațiile au fost făcute după participarea sa la o reuniune a miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din statele G7, organizată în marja reuniunii anuale a FMI, desfășurată la Bangkok, capitala Thailandei.

Potrivit unui oficial al Ministerului japonez de Finanțe, planul prevede simularea unor atacuri cibernetice care folosesc inteligența artificială, pentru a verifica modul în care autoritățile financiare din G7 ar reacționa în astfel de situații. Rezultatele exercițiilor vor fi folosite pentru a evalua eficiența procedurilor existente și pentru a le îmbunătăți, astfel încât autoritățile să poată răspunde mai bine unor asemenea atacuri.

Oficialul a precizat că exercițiile vor fi organizate de ministerele de Finanțe și băncile centrale din G7 și ar putea include și instituții financiare private, în funcție de scenariile alese.

Autoritățile de reglementare bancară din întreaga lume își intensifică eforturile pentru a limita riscurile tot mai mari asociate inteligenței artificiale.