Turbina cu Gaz 1 a Centralei Mintia a fost sincronizată pentru prima dată la sistemul energetic național

Turbina cu Gaz 1 (TG1) din cadrul Centralei Electrice cu Ciclu Combinat (CECC) Mintia a fost sincronizată cu succes, joi, 15 octombrie, pentru prima dată la Sistemul Electroenergetic Național (SEN), a anunțat operatorul național de sistem și transport al energiei electrice. Momentul marchează începutul etapei de testare a echipamentelor și sistemelor de producere a energiei electrice în condiții de funcționare conectată la SEN.

Centrala de la Mintia, viitoarea cea mai mare centrală electrică pe gaze din Europa, cu o putere instalată de 1.700 MW, este construită pe locul fostei termocentrale, de Mass Global Energy Rom, compania irakiană care investește 1,4 miliarde euro.

Două intervale de funcționare în prima zi de teste

Potrivit Transelectrica, în prima zi de funcționare în regim de teste, turbina a fost conectată la SEN în două intervale, primul începând cu ora 11:15, iar cel de-al doilea la ora 12:21. În cadrul celui de-al doilea interval, turbina a atins o putere brută maximă de 135 MW la bornele generatorului. Testele din această primă zi s-au încheiat la ora 16:35.

În perioada următoare vor fi realizate reglaje și ajustări tehnice ale sistemelor și subsistemelor turbinei, în vederea optimizării parametrilor de funcționare. Următoarea zi de producție este programată pentru luni, 19 octombrie 2026, după care sunt planificate aproximativ trei săptămâni de teste zilnice.

Testele, corelate cu vârful de consum de seară

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA și MASS Global au agreat corelarea testelor cu necesitățile de funcționare ale Sistemului Electroenergetic Național. Testele din următoarele trei săptămâni se vor desfășura în intervalele de seară, astfel încât producția planificată să intre în sistem la vârful de consum de seară.

Prin această abordare, contribuția Centralei Electrice cu Ciclu Combinat Mintia va putea fi valorificată în intervalele cu cerere ridicată de energie electrică, în contextul condițiilor dificile de operare a Sistemului Electroenergetic Național din ultimele luni, inclusiv al indisponibilității capacității de producție de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, au transmis oficialii operatorului național de sistem și transport al energiei.

Peste 1.000 MW integrați în SEN până la finalul anului 2026

Turbina cu Gaz 1 CECC Mintia are o capacitate instalată de 575 MW. Conform calendarului estimat, la jumătatea lunii decembrie 2026 este prevăzută începerea testelor pentru Turbina cu Gaz 2, care are, de asemenea, o capacitate de 575 MW.

Astfel, până la sfârșitul anului 2026 este preconizată integrarea în SEN a unei capacități de producție de peste 1.000 MW din cadrul Centralei Electrice în Ciclu Combinat Mintia, un aport semnificativ pentru consolidarea capacității de producție disponibile și pentru susținerea funcționării în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național.

Scumpirea motorinei se propagă în economie: transporturile și alimentele, primele afectate

Creșterea accelerată a prețului motorinei începe să se resimtă în tot mai multe ramuri ale economiei americane, de la transportul de mărfuri până la producția de alimente și chiar cea de jucării. Datele privind inflația producătorilor, publicate de Departamentul american al Muncii, arată că presiunile asupra costurilor cresc mai repede decât se așteptau economiștii.

În Statele Unite, prețurile motorinei s-au dublat în ultimul an, iar efectele se reflectă deja în transporturi, agricultură și industrie. Primul sector lovit este transportul rutier, pentru că o mare parte dintre produsele cumpărate de consumatori ajung în magazine sau direct la domiciliu cu camioane alimentate cu motorină. Când carburantul se scumpește, firmele de transport suportă costuri mai mari, pe care le pot transfera apoi către producători, comercianți și, în final, către consumatori.

Costurile transportului rutier, cu 19% mai mari într-un an

În septembrie, indicele american al prețurilor producătorilor a arătat o creștere anuală de 19% a costurilor transportului rutier de mărfuri, cea mai mare din ultimii peste patru ani. Majorarea are loc într-un ritm mai rapid decât în perioada scumpirilor care au urmat pandemiei. Una dintre explicații este cererea încă relativ solidă din economie, susținută de o rată a șomajului de 4,2%.

Agricultura, următorul sector afectat: costuri cu 15,6% mai mari

Efectele motorinei scumpe nu se opresc la transport. În agricultură, carburantul este folosit pentru tractoare, combine și alte utilaje, iar energia influențează și costul îngrășămintelor, al substanțelor agricole și al transportului recoltei. Deși prețurile alimentelor plătite de consumatorii americani au crescut relativ moderat în septembrie, costurile din etapele anterioare ale producției au avansat mult mai rapid.

Costurile medii ale unor factori de producție alimentară din primele două etape ale lanțului de aprovizionare au crescut cu 15,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, cea mai mare majorare din aproximativ patru ani. În cazul unor produse agricole sensibile la costurile energiei, precum porumbul, fânul și semințele oleaginoase, creșterile au depășit 25%. Aceste majorări nu se regăsesc automat și integral în prețurile alimentelor, dar reprezintă un semnal de avertizare. Matthew Martin, economist senior la Oxford Economics, estimează o accelerare a inflației alimentare în Statele Unite spre sfârșitul acestui an.

De ce cresc prețurile și pentru cei care nu folosesc motorină

Scumpirea motorinei îi afectează și pe consumatorii care nu cumpără niciodată acest carburant. Un produs alimentar poate presupune mai multe etape de transport: de la fermă la fabrică, apoi la depozit și, în final, la supermarket. Dacă fiecare etapă devine mai costisitoare, presiunea asupra prețului final crește. Situația este asemănătoare în industrie, unde materiile prime trebuie produse, prelucrate și transportate, iar energia scumpă poate majora costurile fiecărei operațiuni.

Companiile au două opțiuni principale: să accepte profituri mai mici sau să transfere o parte din cheltuieli către clienți. Cu cât prețurile energiei rămân ridicate mai mult timp, cu atât crește riscul ca aceste costuri să fie reflectate în prețurile de consum.

Jucăriile de Crăciun, scumpite de costurile de transport

Una dintre cele mai surprinzătoare consecințe apare într-un sector aparent îndepărtat de piața carburanților: industria jucăriilor. Potrivit datelor americane pentru septembrie, prețurile jucăriilor au înregistrat cea mai mare creștere lunară din istoricul seriei statistice analizate. Costurile transportului reprezintă unul dintre factorii care contribuie la această evoluție, alături de alte presiuni asupra industriei. Scumpirile apar înaintea sezonului cumpărăturilor de sărbători, când cererea pentru jucării și alte cadouri crește. Pentru comercianți, transportul mai scump poate însemna costuri suplimentare în aprovizionare, iar pentru cumpărători, riscul unor prețuri mai mari.

Ce înseamnă aceste evoluții pentru România

Datele prezentate se referă la Statele Unite și nu pot fi aplicate direct pieței românești. Totuși, mecanismul economic este relevant și pentru România, unde transportul rutier și agricultura depind în mare măsură de motorină. O creștere susținută a costurilor carburanților poate pune presiune asupra tarifelor de transport, a prețurilor materiilor prime și, ulterior, asupra produselor din magazine.

Impactul efectiv depinde însă de evoluția prețului motorinei în România, de costurile suportate de producători, de contractele de transport și de capacitatea comercianților de a absorbi majorările.

Proiectul de stocare de la Ișalnița: 950 MW în locul centralei pe gaz, în analiză la Bruxelles

Un sistem de stocare a energiei electrice cu o putere instalată de aproximativ 950 MW, care ar urma să fie construit în locul centralei electrice pe gaz cu ciclu combinat de la Ișalnița, se află în prezent în dezbatere între autoritățile române și Comisia Europeană, pentru încadrarea în criteriile de finanțare din Fondul pentru Modernizare. Proiectul ar urma să aibă și o capacitate de stocare de 950 MWh, potrivit studiilor.

Potrivit datelor Transelectrica valabile la 1 octombrie, instalațiile de stocare din România au ajuns la 1.162 MW putere instalată și 2.312 MWh capacitate. Sunt în funcțiune 55 de grupuri de stocare, unele de sine stătătoare, care se încarcă din sistem în momentele propice, altele în cadrul unor centrale mixte. Noul sistem de la Ișalnița ar acoperi peste 80% din capacitatea actuală instalată.

De la centrala pe gaz la baterii

Ideea construirii instalațiilor de stocare a apărut după eșecul licitațiilor pentru centrala pe gaz de 850 MW, o investiție totală de 759 de milioane de euro, cu o finanțare aprobată de 253 de milioane de euro prin Fondul pentru Modernizare. Societatea de proiect CCGT Power Ișalnița are ca acționar majoritar Complexul Energetic Oltenia (59,9%) și ca acționar minoritar ALRO (40,1%). CE Oltenia este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 87,48% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea, cu 11,81%, și Electrocentrale Grup, cu 0,46%.

Președintele Consiliului de Administrație al ALRO, Marian Năstase, declara în mai că la Ișalnița capitalul propriu al companiei este deja alocat, iar în conturile societății de proiect există 43 de milioane de euro blocați de trei ani pentru acest proiect. El explica atunci că trecerea de pe axa neprioritară, a gazului, pe axa prioritară, a stocării, presupune parcurgerea unor pași procedurali cu Comisia Europeană.

În raportul pentru primul semestru, publicat la finalul lunii august pe site-ul Bursei de Valori București, ALRO preciza că este în curs o analiză privind înlocuirea conceptului de centrală pe gaz cu un sistem de stocare a energiei la scară largă și că a fost inițiată procedura de achiziție pentru studiul de fezabilitate și documentația tehnică necesară obținerii avizelor și autorizațiilor.

Bruxellesul nu a primit încă o notificare oficială

Comisia Europeană a transmis că, la data de 15 octombrie 2026, nici Banca Europeană de Investiții, nici Comisia Europeană nu primiseră vreo notificare oficială cu privire la această investiție și că o formă finală a proiectului nu a fost încă înaintată.

Calendarul estimat de Ministerul Energiei

Secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, a detaliat pașii demersului. Potrivit acestuia, după eșecul licitației, ministerul a solicitat societății de proiect să analizeze alternative de investiții care să se încadreze în cerințele Fondului pentru Modernizare, iar analiza a dus la propunerea unei instalații de stocare.

Investiția a fost inclusă în modelul financiar al planului de restructurare modificat al CE Oltenia, transmis Comisiei în iulie. O a treia variantă a planului este în curs de consultare cu Consiliul Concurenței și urmează să fie trimisă în câteva zile către Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene, care aprobă ajutorul de stat. Abia după obținerea acestei aprobări vor putea fi făcute oficial demersurile de finanțare la Fondul pentru Modernizare, astfel încât operațiunile să fie aliniate.

Oficialul ministerului estimează că aprobarea din partea DG Competition ar putea veni până în decembrie, iar următoarea sesiune a comitetului de investiții al Fondului pentru Modernizare este programată în februarie sau martie 2027. Termenul oficial pentru punerea în funcțiune a sistemului de stocare este octombrie 2029, adică peste aproximativ trei ani.

Fondul pentru Modernizare este finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii în cadrul EU ETS și sprijină 13 state membre cu venituri mai mici, printre care și România, în tranziția către neutralitatea climatică. Retragerea formală a centralei pe gaz de pe lista proiectelor aprobate prin fond nu a fost făcută până în prezent.

În februarie, Comisia Europeană anunțase deschiderea unei investigații aprofundate privind ajutoarele de stat pentru planul de restructurare modificat al CE Oltenia, iar Ministerul Energiei a precizat ulterior că aceasta reprezintă o etapă procedurală normală. Planul fusese prenotificat Comisiei în septembrie 2025 și notificat oficial în decembrie 2025.

Grupul ALRO este deținut de Vimetco PLC, din Cipru, cu un pachet de control de 54,19% din capitalul social, alături de Pavăl Holding (23,2%) și Fondul Proprietatea (10,2%), restul de 12,4% din acțiuni fiind liber tranzacționabile pe Bursa de Valori București.

Banca Mondială își propune să își extindă de cinci ori activitatea în sectorul mineralelor critice

Banca Mondială pregătește o extindere majoră a finanțărilor pentru mineralele critice, cu un obiectiv de 19 miliarde de dolari până în 2030, a anunțat președintele instituției, Ajay Banga, în cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, în Thailanda.

„În domeniul mineralelor critice, intenționăm să ne extindem activitatea de cinci ori în cinci ani”, a declarat Ajay Banga. „Săptămâna aceasta, am lansat primele noastre acorduri cu țări partenere, împreună cu băncile multilaterale de dezvoltare, pentru a construi industrii locale și a păstra mai multe locuri de muncă și mai multă valoare în economiile respective”, a adăugat acesta.

Douăzeci de țări identificate pentru parteneriate

Instituția a identificat deja 20 de țări cu care ar putea încheia parteneriate pentru dezvoltarea unor proiecte privind mineralele critice. Noul plan de implementare al Băncii Mondiale pentru metale și minerale prevede finanțări de 19 miliarde de dolari în perioada fiscală 2026-2030, comparativ cu 3,6 miliarde de dolari în perioada 2021-2025.

Statele Unite solicită investiții mai mari

Dezvoltarea sectorului mineralelor critice reprezintă un domeniu în care Statele Unite, cel mai mare acționar al Băncii Mondiale, au solicitat creșterea finanțărilor. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat la începutul săptămânii că instituția ar trebui să joace un rol mai important în dezvoltarea capacităților de extracție și procesare a mineralelor critice.

Potrivit acestuia, sprijinul ar trebui să includă reducerea riscurilor asociate proiectelor, finanțarea și investițiile în infrastructura necesară, inclusiv pentru exploatarea minieră de mare adâncime pe fundul mărilor și oceanelor. Banga nu a făcut referire la exploatarea minieră submarină, însă planul Băncii Mondiale privind metalele prevede o „abordare precaută” în acest sector aflat la început de dezvoltare. Documentul precizează că orice implicare sau investiție trebuie să respecte politicile aplicabile ale instituției.

Finanțări totale de 230 de miliarde de dolari

Ajay Banga a prezentat și creșterea finanțărilor acordate de Banca Mondială în anul fiscal 2026, încheiat la 30 iunie. Potrivit acestuia, instituția a mobilizat capital privat în valoare de 112 miliarde de dolari, de peste trei ori mai mult decât în anul fiscal 2022, înainte ca Banga să preia conducerea. Împreună cu împrumuturile acordate din resursele proprii ale Băncii Mondiale, finanțarea totală a grupului a ajuns la 230 de miliarde de dolari în anul fiscal 2026.

Guvernul pregătește atragerea unui investitor strategic la TAROM în 2027

Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu intenționează să lanseze în 2027 o procedură pentru atragerea unui investitor strategic la TAROM, care ar putea prelua un pachet minoritar de 20%-49% sau chiar unul majoritar, potrivit programului de guvernare.

Planul prevede că operatorul aerian trebuie să își demonstreze viabilitatea până la 31 decembrie 2026, pentru protejarea ajutorului de stat de 95,3 milioane de euro aprobat companiei. Restructurarea TAROM și atragerea unui investitor strategic figurează printre obiectivele viitorului Executiv pentru sectorul aeronautic.

„Susținem în fața Comisiei Europene planul de afaceri revizuit pe doi ani, care trebuie să demonstreze până la 31 decembrie 2026 viabilitatea TAROM și să protejeze ajutorul de stat aprobat de 95,3 mil. euro”, prevede programul de guvernare.

Procedură transparentă și competitivă în 2027

După instalarea unui management profesionist, viitorul Guvern intenționează să deschidă compania către un investitor strategic. Documentul lasă deschisă atât varianta cedării unui pachet minoritar, cât și posibilitatea ca investitorul să preia un pachet majoritar.

„Odată cu instalarea unui management profesionist, derulăm în 2027 o procedură transparentă și competitivă de atragere a unui investitor strategic (pachet minoritar de 20–49% sau majoritar), cu menținerea mentenanței tehnice și a rutelor interne esențiale prin obligații de serviciu public atribuite competitiv”, se arată în program.

Programul condiționează însă procedura din 2027 de instalarea unui management profesionist și pune accent pe păstrarea mentenanței tehnice și a conectivității aeriene interne considerate esențiale.

Grup Aeronautic Național, după modelul ROMARM

Separat de restructurarea TAROM, Cabinetul propus de Niculescu vrea să creeze un Grup Aeronautic Național, după modelul ROMARM. Proiectul ar urma să reunească sub o guvernanță comună patru operatori din industria aeronautică: TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova.

„Împreună cu Ministerul Economiei, elaborăm cadrul juridic și organizatoric pentru reunirea sub o guvernanță comună a operatorilor aeronautici TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova, după modelul ROMARM, pentru lucrări civile și militare de mentenanță și producție pe piața internațională”, prevede programul de guvernare.

Astfel, planul viitorului Executiv cuprinde două direcții distincte în sectorul aeronautic: restructurarea TAROM și atragerea unui investitor privat, pe de o parte, și concentrarea unor capacități românești de mentenanță și producție aeronautică într-o structură cu guvernanță comună, pe de altă parte.

Programul furnizat nu stabilește un termen pentru constituirea Grupului Aeronautic Național și nici forma juridică exactă sau participațiile pe care companiile implicate le-ar urma să aibă în noua structură.

Concordia deschide un birou permanent la Bruxelles, aproape de masa negocierilor

Confederația Patronală Concordia și-a deschis un birou permanent la Bruxelles, o mișcare strategică prin care mediul de afaceri românesc își mută centrul de influență direct în nucleul unde se redactează legislația europeană. Organizația reprezintă companii cu o contribuție de 30% din Produsul Intern Brut al României.

Deschiderea biroului întărește eforturile Concordia de a implica mediul de afaceri din România în formularea politicilor europene, înainte ca acestea să fie adoptate. „Pentru o companie din Cluj, Iași, Bacău sau Baia Mare, deciziile luate la Bruxelles înseamnă facturi la energie, acces la capital, angajări și șanse de creștere. Vrem ca experiența acestor companii să fie auzită înainte ca deciziile să fie luate”, a declarat Dan Șucu, președintele Concordia.

O structură condusă de Adelina Dabu

Noua structură de reprezentare, condusă de Adelina Dabu, director Afaceri Europene și Internaționale în cadrul Concordia, va acționa ca un canal de dialog instituțional și avertizare timpurie. Biroul va conecta interesele capitalului românesc cu rețelele de decizie europene: organizația umbrelă BusinessEurope și confederațiile patronale din celelalte state membre, Comitetul Economic și Social European și instituțiile UE. De asemenea, va coordona relațiile economice ale României cu organizațiile din Paris (Business at OECD) și Geneva (IOE).

Dosarele prioritare de pe masa negocierilor

Biroul va urmări proiectele legislative europene și va aduce poziția mediului de afaceri românesc în discuție înainte ca acestea să devină obligatorii. Printre dosarele prioritare se numără bugetul UE și finanțarea, cu o politică de coeziune solidă în bugetul multianual 2028–2034 și un fond european de competitivitate accesibil companiilor din statele membre. De asemenea, sunt vizate simplificarea birocrației și o piață unică funcțională, cu accent pe nevoile IMM-urilor, reguli adaptate viitorului pe piața muncii, construite prin dialog social, politici energetice care să asigure prețuri accesibile și predictibile, precum și susținerea finalizării aderării României la OCDE.

„Una dintre marile povești de convergență ale proiectului european”

În cei aproape 20 de ani de la aderare, economia României s-a triplat, cu un ritm de creștere de peste două ori mai rapid decât media blocului comunitar, iar venitul pe locuitor a urcat de la sub 50% la aproape 80% din media UE. „Puține țări au parcurs această distanță într-o singură generație. Este una dintre marile povești de convergență ale proiectului european și aceasta trebuie să continue, cu o politică de coeziune solidă pe care mergem la Bruxelles să o apărăm”, a adăugat Dan Șucu.

Referindu-se la competitivitatea economiei europene, președintele Concordia a subliniat necesitatea unui echilibru între investițiile care reduc decalajele de dezvoltare și cele care susțin apariția unor campioni europeni. „Avem nevoie de campioni europeni, fără îndoială. Dar, la fel ca în fotbal, talent există peste tot. Ceea ce lipsește sunt condițiile pentru a-l dezvolta. Fondurile de coeziune ajută la construirea acestei baze. Finanțarea pentru competitivitate ajută talentul să ajungă la cel mai înalt nivel. Europa are nevoie de ambele dacă vrem să avem mai multe echipe capabile să concureze cu cei mai buni la nivel mondial”, a conchis Dan Șucu.

O punte în ambele sensuri

Pentru a transforma semnalele economice din companiile românești în propuneri concrete la nivel european, Concordia va lucra integrat cu structurile BusinessEurope și va construi coaliții alături de confederațiile din alte state pe interese economice comune. Organizația deține deja patru reprezentanți în Comitetul Economic și Social European. „Biroul de la Bruxelles va fi o punte în ambele sensuri: aducem la masa europeană datele și experiența companiilor românești și aducem acasă, din timp, informația despre regulile care urmează”, arată Adelina Dabu. Concordia lansează un apel către companiile românești să integreze analiza afacerilor europene în strategia lor curentă și să ofere contribuții concrete biroului din Bruxelles.

Catalin Iordachescu, „il rumeno”, omul din spatele Tezaur și al unei bune părți din centrul Lugano

După trei decenii în care și-a construit afacerile departe de lumina reflectoarelor, Catalin Iordachescu, fondatorul Tezaur, a acceptat o discuție rară cu presa despre drumul său de la casele de schimb valutar din București la clădirile deținute în centrul orașului elvețian Lugano. Publicația Corriere del Ticino l-a descris drept „omul care a cumpărat jumătate din Lugano”, iar elveții îl numesc „il rumeno”.

Un portofoliu construit pentru a rămâne

Iordachescu evită să vorbească despre cifre și preferă să lase faptele să vorbească. În general, cumpără pentru a păstra, iar acest principiu s-a aplicat atât clădirilor sale din Lugano, cât și companiei Tezaur, pe care a păstrat-o în ciuda unei oferte cu multe zerouri. „Nu am de gând să vând. Acum construim”, spune el. În Lugano, portofoliul său include peste 100 de apartamente și mai multe clădiri în centrul orașului, iar printre cele mai recente achiziții se numără fosta clădire Gucci de pe Via Nassa.

De la casele de schimb la piața imobiliară

La începutul anilor 1990, Iordachescu a intrat în domeniul financiar prin Romania Exchange, unde a contribuit la reglementarea pieței. A urmat creditarea cu garanții, iar la prima sucursală Tezaur, de pe Calea Moșilor, a adus un bijutier pentru a-i învăța pe angajați să identifice și să evalueze aurul. Pe măsură ce rețeaua se extindea, chiria devenea o cheltuială recurentă, iar antreprenorul a decis să devină el însuși proprietar. În 1997–98 a vândut afacerea de servicii financiare și a mutat capitalul în imobiliare: mai întâi spații comerciale, apoi ansambluri rezidențiale și clădiri de birouri, ajungând la sute de proprietăți comerciale pe zeci de mii de metri pătrați.

Un nou început pentru Tezaur

Criza din 2008 a schimbat dinamica afacerii, iar chiriașii au cerut spații mai mici. Iordachescu a folosit suprafețele eliberate pentru a relansa Tezaur, cu interioare placate cu lemn, fotolii pentru clienți, aer condiționat și, în unele sucursale, aparate de cafea. A recrutat personal cu experiență bancară și a schimbat modul în care clienții sunt întâmpinați atunci când aduc un bun drept garanție. Potrivit lui, grija față de client are un scop practic: să îi ajute pe oameni să își recupereze obiectele. Clienții primesc apeluri și mesaje înainte de expirarea contractelor, pot prelungi contractul și pot face tranzacții de la distanță prin aplicație.

Lugano, un oraș al detaliilor

În 2018, un bancher din Zurich i-a sugerat Lugano, iar antreprenorul s-a mutat acolo împreună cu familia. Portofoliul său este concentrat pe cele mai prestigioase străzi ale orașului elvețian: Via Motta, Contrada di Sassello și Via Nassa. Fondurile au venit din dividende și din vânzarea unor proprietăți din România, iar ulterior a început să lucreze și cu bănci elvețiene. La început a mobilat apartamentele după obiceiul pieței locale, cu bucătării complet echipate și celelalte camere goale, dar a observat că chiriașii întâmpină dificultăți. A început să colaboreze cu tineri arhitecți români și să ofere apartamente complet mobilate, lucrând direct cu producători din Italia. Două dintre cele trei apartamente aflate încă în renovare au fost închiriate doar pe baza randărilor.

Planuri de extindere în România

România rămâne o prezență constantă în agenda sa lunară, iar proiectele rezidențiale continuă, inclusiv în Snagov și în nordul Bucureștiului. La Tezaur, accentul s-a mutat pe recrutare, spații noi și deschideri. Rețeaua are deja peste 53 de sucursale, iar Iordachescu plănuiește încă 100, cu un orizont de unu până la trei ani și speranța de a atinge ținta în doi. Finanțarea este asigurată, însă bugetul rămâne confidențial. Compania testează și Tezaur Expert, un serviciu care evaluează ceasuri, bijuterii, genți de designer și opere de artă și oferă credite garantate cu acestea, fără obligația de a vinde sau de a lăsa bunul drept garanție.

Parteneriatul cu Gabriel Mutu

În anii 1990, Iordachescu a construit rețeaua alături de Gabriel Mutu, iar drumurile lor s-au despărțit în 2008, când Mutu s-a orientat spre politică. Cei doi au reluat discuțiile în februarie, după ce Mutu s-a retras din conducerea organizației de partid din Sectorul 6. Iordachescu l-a întrebat dacă meritase să renunțe la afacere, iar pe 24 august 2026 Gabriel Mutu a decis să părăsească definitiv viața politică și să revină în business, concentrându-se acum pe extinderea Tezaur la nivel național.

Transelectrica a inaugurat instalațiile STATCOM de la Sibiu Sud și Bradu, o investiție strategică pentru siguranța sistemului energetic

Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, a inaugurat joi, la Stația Electrică de Transformare Sibiu Sud, instalațiile de tip STATCOM (Compensator Static) de la Sibiu Sud și Bradu. Proiectul, finanțat prin Fondul pentru Modernizare, reprezintă o investiție strategică pentru creșterea siguranței Sistemului Electroenergetic Național și este realizat în premieră în sudul Europei.

Inaugurarea a marcat finalizarea proiectului de investiții „Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în stațiile 400/220/110/37/20 kV Sibiu Sud și 400/220/110/37/20 kV Bradu”. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 260 de milioane de lei, din care finanțarea nerambursabilă din Fondul pentru Modernizare s-a ridicat la 254,65 milioane de lei. Investiția a fost finalizată integral în august 2026, înaintea termenului prevăzut în contractul de finanțare, respectiv mai 2027.

Două echipamente de compensare a puterii reactive, unic în rețeaua din România

Proiectul a constat în instalarea a două echipamente moderne de compensare a puterii reactive, de tip STATCOM, fiecare cu o putere nominală de ±150 MVAr, în stațiile electrice Sibiu Sud și Bradu. Cele două instalații formează un sistem de compensare a puterii reactive unic în Rețeaua Electrică de Transport din România, conceput pentru a răspunde rapid variațiilor parametrilor rețelei și pentru a susține funcționarea sigură și stabilă a Sistemului Electroenergetic Național, inclusiv în condiții de consum redus.

Contractul de proiectare și execuție a fost semnat la 16 august 2023, lucrările fiind realizate de Asocierea Siemens Energy SRL – Electromontaj SA. Ambele instalații au fost energizate și puse în funcțiune înaintea termenelor contractuale: cea de la Sibiu Sud în decembrie 2025, iar cea de la Bradu în mai 2026.

Ce presupune tehnologia STATCOM

Potrivit oficialilor Transelectrica, tehnologia STATCOM contribuie la creșterea capacității de transport în condiții de siguranță, la reducerea riscurilor de instabilitate și la optimizarea operării rețelei în situații de congestie, variații rapide ale consumului sau alte regimuri dificile de funcționare.

Investiția răspunde unor nevoi esențiale ale sistemului energetic actual: creșterea flexibilității operaționale a rețelei, consolidarea rezilienței acesteia și facilitarea integrării surselor de energie regenerabilă, a căror producție variabilă impune cerințe suplimentare de echilibrare și control al parametrilor de funcționare.

Instalația STATCOM asigură reglajul dinamic și continuu al tensiunii în nodul de rețea, compensarea permanentă a puterii reactive, creșterea stabilității de tensiune în regim normal și de avarie, sporirea flexibilității Sistemului Electroenergetic Național în condițiile creșterii ponderii energiei regenerabile și amortizarea oscilațiilor de tensiune interzonale, care apar la nivelul interconexiunii ENTSO-E.

Declarațiile oficialilor

„Siguranța Sistemului Electroenergetic Național se construiește prin investiții care răspund concret provocărilor unei rețele aflate într-o continuă transformare. Finalizarea acestui proiect concretizează capacitatea de a gestiona mai eficient variațiile din rețea, de a reduce riscurile de instabilitate și de a consolida Rețeaua Electrică de Transport. În același timp, această investiție creează condițiile optime de răspuns pentru cerințe de operare din ce în ce mai complexe. Rezultatul final este rodul unui efort susținut, al expertizei specialiștilor și al continuității în realizarea proiectelor strategice pentru România de la momentul la care s-a născut această idee, până la punerea acesteia la dispoziția Dispecerului Energetic Național”, a declarat Ștefăniță Munteanu, președintele Directoratului Transelectrica.

Compania a transmis, de asemenea, că investiția are un impact direct asupra securității energetice naționale, prin creșterea capacității de transport, reducerea riscurilor de instabilitate și optimizarea operării rețelei în situații de congestie, evenimente neprevăzute sau variații rapide de consum. Totodată, proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor României privind modernizarea infrastructurii energetice, creșterea rezilienței rețelei de transport și facilitarea integrării accelerate a surselor regenerabile în Sistemul Electroenergetic Național.

Potrivit oficialilor, investițiile implementate de Transelectrica în Rețeaua Electrică de Transport, cu finanțare din Fondul pentru Modernizare, sunt investiții pentru stabilitatea și sustenabilitatea Sistemului Energetic al României, prin construirea unei rețele mai flexibile și pregătite pentru provocările tranziției energetice.