Tribunalul București respinge cererea de insolvență a AnimaWings

Tribunalul București a respins miercuri cererea companiei aeriene românești Anima Wings Aviation SA de deschidere a procedurii insolvenței. Instanța a stabilit un nou termen pentru examinarea solicitărilor formulate de creditori, care vor fi judecate separat, în noiembrie.

Decizia a fost luată în baza articolului 67 alineatul (2) din Legea insolvenței, care obligă societățile să depună documente referitoare la situația financiară, patrimoniu, creditori și intențiile privind reorganizarea activității. Lipsa acestora poate duce la respingerea cererii. Soluția publicată de instanță nu precizează ce documente au lipsit.

Nouă entități aeroportuare, printre creditori

Printre creditori se numără aeroporturile din Oradea, Suceava, Brașov, Craiova, Sibiu, Arad, Timișoara și Cluj-Napoca, precum și Compania Națională Aeroporturi București. De asemenea, pe lista creditorilor figurează Banca Transilvania, Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), Uplift Airport Services și mai multe societăți comerciale și persoane fizice.

Tribunalul a stabilit că solicitările acestora vor fi examinate separat, la termenul din 11 noiembrie 2026. Cererile a patru dintre creditori ar putea fi anulate. Uplift Airport Services, Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, Compania Națională Aeroporturi București și un creditor persoană fizică au fost citați să achite taxa judiciară de timbru pentru ca solicitările lor să poată fi examinate de instanță.

Hotărârea pronunțată miercuri poate fi atacată cu apel în termen de șapte zile de la comunicare.

Pierderi de peste 100 de milioane de lei

AnimaWings se confruntă cu dificultăți financiare, cheltuielile companiei depășind cu mult veniturile obținute. Compania a înregistrat pierderi de aproximativ 111 milioane de lei în 2025, potrivit datelor financiare raportate la Ministerul Finanțelor. La sfârșitul anului 2025, operatorul aerian avea datorii totale de aproximativ 157 de milioane de lei.

La 30 iunie 2026, compania înregistra și restanțe de circa 11,5 milioane de lei către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). La 1 octombrie, AnimaWings a anunțat suspendarea tuturor zborurilor între 2 și 24 octombrie 2026, urmând să le reia din 25 octombrie, pe baza unui program revizuit.

Lufthansa preia 44,9% din TAP Air Portugal, într-o tranzacție de 1,2 miliarde de euro

Guvernul Portugaliei a ales compania aeriană germană Lufthansa pentru a cumpăra 44,9% din acțiunile TAP Air Portugal, într-o tranzacție evaluată la 1,2 miliarde de euro. Decizia a fost anunțată miercuri, după negocieri care s-au întins pe mai mulți ani și au fost amânate în repetate rânduri.

Tranzacția reprezintă un nou pas în procesul de consolidare a industriei aviatice europene. Integrarea în grupuri mai mari este considerată o soluție prin care companiile aeriene naționale mai mici își pot consolida poziția pe piață și pot face față mai ușor dificultăților economice.

Analiștii și reprezentanții industriei estimează că acest proces s-ar putea accelera pe fondul creșterii puternice a prețurilor combustibilului pentru avioane, provocată de războiul din Iran. În aceste condiții, companiile aeriene cu o situație financiară mai fragilă sunt nevoite să caute parteneriate cu grupuri mai mari, care dispun de resurse financiare mai solide.

Lufthansa a câștigat în fața Air France-KLM

Lufthansa, care deține deja companii aeriene precum Austrian Airlines, ITA Airways și SWISS, s-a impus în fața grupului aviatic franco-olandez Air France-KLM. Premierul portughez Luís Montenegro a anunțat, într-o conferință de presă, că oferta Lufthansa a fost cu 16% mai mare decât cea prezentată de Air France-KLM.

Înainte de anunțarea deciziei, directorul general al TAP, Luís Rodrigues, a declarat că integrarea într-un grup mai mare i-ar permite companiei portugheze „să aibă acces la mai multe resurse, în condiții mai avantajoase”.

Guvernul portughez a precizat că alegerea Lufthansa nu s-a bazat doar pe suma oferită, ci și pe planurile prezentate de cele două grupuri pentru dezvoltarea TAP, inclusiv perspectivele de creștere și capacitatea companiei de a rămâne competitivă pe termen lung.

Care sunt avantajele TAP Air Portugal pentru Lufthansa

Principalul avantaj al TAP îl reprezintă sloturile aeroportuare valoroase care permit operarea zborurilor între Lisabona și destinații din Brazilia, țările africane vorbitoare de portugheză și Statele Unite.

Guvernul dorește ca viitorul partener al TAP să extindă operațiunile și conexiunile aeriene în întreaga rețea de aeroporturi a Portugaliei, nu doar pe aeroportul principal din Lisabona, ci și în Porto, Faro, Azore și Madeira.

În luna iunie, TAP opera o flotă de 101 aeronave și deservea 93 de destinații la nivel mondial: 52 în Europa, 16 în America de Sud și Centrală, 14 în Africa și 11 în America de Nord. TAP a transportat un număr record de 8,2 milioane de pasageri în prima jumătate a anului 2026, în creștere cu 4,2% față de aceeași perioadă a anului precedent.

BVB Arena 2026: Nominalizările sunt deschise până pe 15 noiembrie

Bursa de Valori București a lansat miercuri o nouă ediție anuală a programului BVB Arena, dedicat identificării, selectării și promovării companiilor antreprenoriale românești cu potențial de accesare a pieței de capital. Evenimentul de lansare a marcat, prin ceremonia clopoțelului, deschiderea oficială a etapei de nominalizare.

Antreprenorii români au astfel oportunitatea de a interacționa cu profesioniști ai pieței de capital și de a explora opțiunile și mecanismele disponibile pentru următoarea etapă de dezvoltare a companiei. Nominalizările sunt deschise până la 15 noiembrie 2026.

Un nou parcurs și o nouă metodologie de evaluare

Ediția din acest an aduce o nouă metodologie de evaluare și selecție, precum și un nou parcurs pentru companiile antreprenoriale românești. Performanța financiară a companiilor nominalizate va fi analizată în contextul sectorului de activitate, prin benchmark-uri financiare sectoriale și un sistem de scoring de performanță relativă.

După încheierea etapei de nominalizare, membrii Comitetului de Nominalizare votează și selectează 40 de companii „IPO Candidate”, care vor continua în etapele următoare ale programului. Acestea vor participa la vizite 1-on-1, oferind ocazia unui dialog direct cu profesioniști ai pieței de capital.

În urma vizitelor vor fi întocmite Fișele de Evaluare a Potențialului de Listare, care vor reprezenta unul dintre instrumentele utilizate de juriu, alături de celelalte informații și criterii prevăzute în metodologie. În final, juriul va desemna cele 12 companii „IPO Ready”. Fișele de Evaluare nu reprezintă o certificare a pregătirii pentru listare, un proces de due diligence sau o recomandare de investiție și nu oferă garanții privind listarea companiei.

Criterii de eligibilitate și etapele programului

Programul se adresează companiilor antreprenoriale românești cu potențial de creștere și de accesare a pieței de capital. Criteriile de eligibilitate vizează, printre altele, un prag al cifrei de afaceri de minimum 5 milioane de lei și înregistrarea de profit în fiecare dintre ultimii 3 ani de activitate. Nominalizările se pot face pe platforma dedicată, de către membrii Comitetului de Nominalizare, de antreprenori, inclusiv prin nominalizarea propriei companii, dar și de către publicul larg. Detaliile privind criteriile de eligibilitate și metodologia de selecție sunt disponibile în Regulamentul Programului.

Parcursul companiilor în cadrul BVB Arena 2026 este construit în jurul a cinci etape: Identificare, Selecție, Conectare, Dialog și Recunoaștere. După etapa de identificare, Comitetul de Nominalizare va selecta 40 de companii „IPO Candidate”, care vor participa la vizite 1-on-1. Ulterior, Votul Publicului va desemna 3 companii „IPO Public Choice”, iar juriul va selecta 12 companii „IPO Ready”. Companiile selectate în aceste două etape vor fi anunțate și premiate în cadrul Galei BVB Arena.

Lansat în 2017 sub numele „Made in Romania”, programul intră începând cu ediția 2026 într-o nouă etapă, cu un nou parcurs și o nouă metodologie de evaluare și selecție.

Declarațiile oficialilor BVB

Remus Vulpescu, Director General al Bursei de Valori București, a declarat că toate companiile care devin IPO Candidate în BVB Arena anul acesta sunt companii înființate, crescute și conduse de oameni care au luat decizii bune. El a subliniat că acești antreprenori au ocazia să se întâlnească cu partenerii BVB Arena, purtători ai celor mai valoroase lecții de economie învățate în ultimele două secole.

„Niște antreprenori care au avut curaj să treacă la nivelul următor au ajuns astăzi branduri globale și înseamnă că alți antreprenori care au avut mai puțină viziune, mai puțin curaj sau sfaturi mai puține ori mai puțin bune nu au reușit și le-au lăsat locul celor care astăzi, în calitatea de parteneri BVB Arena, vin să întoarcă înspre comunitatea de business românească lecțiile învățate de-a lungul a două secole de economie de piață”, a afirmat Remus Vulpescu.

El a adăugat că această interacțiune va întări comunitatea antreprenorială din România și a celor dintre cele 40 de companii listate care au curaj să treacă la nivelul următor, înțelegând că astfel pot rezista provocărilor, concurenței și situațiilor de volatilitate, ambiguitate și incertitudine. „Creșterea, continuarea creșterii, asumarea corporatizării în unele cadre a unor companii pur antreprenoriale este cea mai bună rețetă de reziliență”, a conchis directorul general al BVB.

Un profesor din Timiș a raportat venituri de 575.000 de lei din meditații, cel mai mare din vestul țării

Un cadru didactic din județul Timiș a declarat la ANAF venituri brute de 575.000 de lei obținute din meditații în anul 2025, potrivit datelor Direcției Regionale a Finanțelor Publice Timișoara. Suma reprezintă cel mai mare venit individual raportat pentru această activitate în regiunea de vest, formată din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Autoritățile fiscale nu au făcut publică identitatea profesorului și nici disciplina la care acesta oferă pregătire suplimentară.

Valoarea de 575.000 de lei reprezintă venitul brut declarat, nu suma rămasă profesorului după plata taxelor și a eventualelor cheltuieli.

Peste 30 de milioane de lei declarați în vestul țării în doi ani

În perioada 2024-2025, persoanele care desfășoară activități de meditații în cele patru județe din vestul României au declarat la Fisc încasări totale de peste 30 de milioane de lei. În 2024, un număr de 676 de contribuabili au raportat venituri brute de 11,4 milioane de lei. Un an mai târziu, numărul celor care și-au declarat câștigurile a ajuns la 941, iar suma totală a crescut la 18,7 milioane de lei.

Astfel, încasările raportate au crescut cu 7,3 milioane de lei într-un singur an, iar numărul contribuabililor a fost mai mare cu 265. Datele indică o creștere atât a sumelor declarate, cât și a numărului persoanelor care raportează venituri din pregătirea particulară a elevilor.

Timiș, pe primul loc în regiune. Caraș-Severin, cele mai puține declarații

Județul Timiș conduce clasamentul regional atât în privința numărului de declarații fiscale depuse pentru veniturile din meditații, cât și al valorii record raportate individual. La polul opus se află județul Caraș-Severin, unde autoritățile fiscale au înregistrat cele mai puține declarații pentru această activitate.

Datele prezentate de ANAF nu arată câți profesori oferă meditații fără să își declare veniturile. Creșterea încasărilor raportate reflectă sumele declarate oficial, fără a reprezenta întreaga piață a meditațiilor.

Cum trebuie să își declare profesorii veniturile din meditații

Profesorii care oferă meditații contra cost trebuie să respecte obligațiile fiscale prevăzute de lege. Potrivit reprezentanților Direcției Regionale a Finanțelor Publice Timișoara, primul pas este obținerea autorizării de la Registrul Comerțului din județul unde își au domiciliul.

„Contribuabilii care prestează o asemenea activitate de meditații au obligația, pentru a fi autorizați legal, să meargă la Registrul Comerțului din județul unde își au domiciliul și să obțină autorizarea acestei activități. Registrul Comerțului le emite un CUI, un cod fiscal, iar la ANAF, pe baza CNP-ului, ei își declară venitul completând formularul declarației unice”, a explicat Petru Răzvan Vlad, inspector în cadrul instituției.

Declarația unică este documentul prin care persoanele fizice raportează veniturile realizate și obligațiile fiscale aferente. Profesorii care obțin bani din meditații trebuie să țină evidența încasărilor și să respecte procedurile legale pentru declararea acestora.

Rheinmetall nu a notificat încă preluarea Șantierului Naval Mangalia

Consiliul Concurenței și Comisia de Examinare a Investițiilor Directe (CEID) nu au primit deocamdată nicio notificare oficială din partea Rheinmetall privind acordul de preluare a Șantierului Naval Mangalia, au declarat surse apropiate procesului de avizare. Notificarea este așteptată în zilele următoare.

Contactați pentru a confirma achiziția și trimiterea notificării către entitățile de care depinde finalizarea tranzacției, responsabilii diviziei navale a Rheinmetall au precizat că vor transmite informații oficiale printr-un comunicat de presă în perioada următoare.

Licitația, adjudecată pentru 138 de milioane de euro

Damen Shipyards Mangalia a fost adjudecat către Rheinmetall Real Estate România SRL, în cadrul licitației organizate de lichidatorul judiciar CITR, pentru suma de 138 de milioane de euro, fără TVA.

„Acest demers asigură posibilitatea reluării activității Șantierului Naval Mangalia, unul din cele mai importante active industriale ale României. Vânzarea reprezintă finalul unui proces complex de valorificare menit să asigure continuitatea activității și o perspectivă de viitor încurajatoare”, a declarat Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Avizele obligatorii pentru finalizarea tranzacției

Pentru a fi finalizată, tranzacția trebuie să primească avizul favorabil, obligatoriu prin lege, al Comisiei de Examinare a Investițiilor Directe (CEID), aflată sub umbrela Cancelariei Premierului. În unele situații, aceasta poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Pragul valoric de la care investițiile străine directe sunt analizate de CEID este de peste 5 milioane de euro, prag crescut de la 2 milioane de euro în luna martie. Este obligatoriu și avizul Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial, având în vedere că gigantul german deține deja active și are producție în România.

Teoretic, în funcție de cifra de afaceri a entităților implicate, analiza tranzacției poate fi preluată de Comisia Europeană, conform Regulamentului CE privind concentrările economice.

Comandă de 920 de milioane de euro prin programul SAFE

Divizia navală a Rheinmetall are o comandă din partea Guvernului român, finanțată prin programul european SAFE, pentru construcția a patru nave militare, în valoare de 920 de milioane de euro, conform raportului pe primul semestru al companiei.

Aceasta a fost aprobată de Parlament prin programul SAFE, pentru proiectul de înzestrare a Forțelor Navale Române cu două nave de patrulare maritime de tip Military Offshore Patrol Vessel – MOPV, pentru care a fost alocată o sumă estimată la 836 de milioane de euro fără TVA, și pentru proiectul de înzestrare a Forțelor Navale Române cu două vedete de intervenții pentru scafandri, unde este estimată o valoare de 84 de milioane de euro fără TVA.

Operatorul economic indicat în ambele cazuri este NVL B.V. & Co. KG/Rheinmetall Naval Systems, iar procedura de atribuire menționată este de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

„Am promis când eram la Ministerul Economiei oamenilor de la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai că vor avea activitate în continuare acolo și șantierul va fi salvat. Acela a fost momentul în care în SAFE au fost introduse patru nave care costă azi în jur de un miliard de euro, cu condiția menționată și aprobată azi în Parlamentul României de la se face la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai, care să fie modernizat și administrat de cei de la Rheinmetall”, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruță.

România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia, din cadrul Programului Security Action For Europe (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să selecteze companiile cu care să încheie contracte care trebuie să poată fi finalizate la sfârșitul anului 2030.