Catalin Iordachescu, românul din spatele Tezaur și al „jumătății din Lugano”
După trei decenii de discreție, Catalin Iordachescu, cunoscut în Elveția drept „il rumeno”, își spune povestea construcției financiare și imobiliare, între București și Lugano. Nu aruncă cifre, preferă să lase faptele să vorbească și, în general, cumpără ca să păstreze. S-a întâmplat cu clădirile din Lugano și cu Tezaur, companie pe care a păstrat-o în pofida unei oferte cu foarte multe zerouri. „Nu am nicio intenție să vând. Acum construim”, spune el.
La Lugano, portofoliul descris de publicația elvețiană depășește o sută de apartamente și include multe clădiri centrale, printre care ultima achiziție, imobilul în care a funcționat magazinul Gucci, pe Via Nassa. În România, următorul pariu este extinderea Tezaur cu încă 100 de agenții, într-un interval de unu până la trei ani pe care speră să îl închidă în doi.
De la case de schimb valutar la imobiliare
La începutul anilor ’90, Iordachescu a intrat în comerțul privat prin România Exchange și a contribuit la reglementarea pieței. Au urmat împrumuturile cu garanții, iar pe Calea Moșilor a adus un bijutier care să îi învețe să evalueze aurul. Rețeaua creștea, dar fiecare locație venea cu chiria care se repeta. Din această observație s-a născut următoarea afacere: în 1997–1998 a vândut activitățile de servicii financiare și a mutat capitalul către imobiliare. Portofoliul ajunsese la sute de spații comerciale, iar pentru unele proprietăți estimează că valoarea s-a multiplicat de peste zece ori.
Criza din 2008 a adus o situație nouă: chiriașii își restrângeau activitatea. Iordachescu a redus spațiile, iar ce a rămas l-a folosit pentru noua etapă Tezaur, cu interioare placate cu lemn și oameni cu experiență bancară. „Ne părea rău când nu mai puteau să își recupereze obiectul”, spune el despre bijuteriile lăsate în garanție, explicând telefoanele înainte de scadență și aplicația prin care clientul poate face operațiuni de la distanță.
Lugano, între randament și chiriași
În 2018, un bancher din Zürich i-a recomandat Lugano. Banii investiți au venit din dividende și din vânzarea unor proprietăți din România, iar ulterior a început să lucreze și cu băncile elvețiene. Cumpără clădiri pentru veniturile pe care le pot produce, iar magazinele de la parter susțin clădirea în timp ce apartamentele sunt în lucru. A început să ofere apartamente mobilate, lucrând cu arhitecți tineri din România, după ce a văzut chiriași încercând să potrivească mobilierul adus de acasă. Două apartamente s-au închiriat doar pe baza randărilor.
Printre achizițiile recente se află imobilul de pe Via Nassa în care a funcționat Gucci. Magazinul își anunțase plecarea înainte de tranzacție, iar Iordachescu spune că a refuzat unele propuneri pentru spațiu, dorind un brand important care să contribuie la atractivitatea străzii.
Revenirea lui Gabriel Mutu și planurile de extindere
România rămâne în programul său lunar: revine cel puțin o săptămână și continuă proiectele rezidențiale, inclusiv la Snagov și în nordul Bucureștiului. La Tezaur sunt deja peste 53 de agenții, iar ținta este să adauge încă 100, cu fonduri asigurate, fără să precizeze bugetul. Tot acum experimentează cu servicii noi, Tezaur Expert, pentru valorificarea, evaluarea și obținerea unui împrumut pentru posesorii unor ceasuri, bijuterii, genți de marcă și obiecte de artă.
În această etapă reapare un nume din începuturi: Gabriel Mutu, asociat în rețeaua anilor ’90, care alesese politica în 2008. După o serie de conversații, Mutu s-a retras definitiv din viața politică pe 24 august 2026 și a revenit în afaceri, cu rol în extinderea și dezvoltarea Tezaur, mai ales în țară. Întrebat dacă un investitor ar putea reveni cu o ofertă, Iordachescu răspunde: „În primul rând, nu am nicio intenție să vând. Pe de altă parte știu că, dacă ne facem treaba la fel de serios ca până acum, vom construi o valoare pe care orice cumpărător și-ar dori-o.”
