S&P menține ratingul României la BBB-, în categoria recomandată investițiilor

Agenția de rating Standard&Poor’s a decis vineri seara să mențină ratingul suveran al României la BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Decizia evită, pentru moment, retrogradarea țării în categoria speculativă, cunoscută în piețe drept „junk”. Anunțul vine într-un context marcat de o criză politică prelungită și de eforturile Guvernului de a reduce deficitul bugetar.

S&P explică menținerea ratingului prin faptul că, în pofida crizei politice și a absenței unui acord pentru formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală pentru 2026 rămâne pe traiectoria stabilită. Agenția notează că România a reușit să deblocheze până în septembrie peste 90% din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, inclusiv prin măsuri legislative adoptate ad-hoc.

Perspectiva ratingului rămâne negativă

Agenția se așteaptă ca ajustarea bugetară din 2027-2028 să fie susținută de procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, dar avertizează că deteriorarea structurală a finanțelor publice și externe după pandemie a făcut România mai vulnerabilă la dobânzi ridicate și la schimbările de sentiment ale investitorilor.

Din acest motiv, S&P consideră esențială formarea unui guvern capabil să aplice un cadru de politici coerent și susținut. Perspectiva ratingului rămâne negativă, ceea ce semnalează posibilitatea unei retrogradări dacă situația fiscală și instituțională s-ar deteriora.

Ultima treaptă din categoria „investment grade”

Calificativul BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”. O retrogradare cu o singură treaptă ar fi împins România în categoria speculativă și ar fi putut pune presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale statului.

Păstrarea ratingului recomandat investițiilor este importantă în primul rând pentru finanțarea statului. O parte dintre marii investitori instituționali au reguli care limitează expunerea la obligațiuni aflate în categoria speculativă. Pierderea calificativului „investment grade” la mai multe agenții poate reduce baza de investitori și poate crește presiunea asupra randamentelor cerute României pentru a se împrumuta. România are deja un necesar brut de finanțare care depășește 10% din PIB, în condițiile în care costurile cu dobânzile au crescut.

Decizia închide seria evaluărilor din 2026

Decizia S&P închide seria principalelor evaluări programate ale României din acest an. La finalul lunii iulie, Fitch a menținut România pe ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă, avertizând că instabilitatea politică reduce vizibilitatea asupra politicilor fiscale după 2026. În august, și Moody’s a păstrat România în categoria „investment grade”.

Toate cele trei mari agenții de rating au atras atenția asupra nivelului ridicat al deficitului și datoriei și asupra necesității continuării ajustării bugetare. Băncile de investiții avertizaseră înaintea deciziei S&P că menținerea ratingului în această toamnă nu înseamnă automat că riscul unei retrogradări a dispărut. Un scenariu de bază al acestora prevedea păstrarea României în categoria recomandată investițiilor la evaluarea din 2 octombrie, dar semnala un risc mai ridicat de retrogradare în primul trimestru din 2027 dacă procesul de consolidare fiscală încetinește.

Alexandru Rogobete: TAROM nu este o jucărie politică și nici un experiment pentru tot felul de „specialiști”

Unul dintre liderii PSD, Alexandru Rogobete, a reacționat după ce senatorul USR Cristian Ghinea a declarat că TAROM va intra în faliment. Social-democratul a transmis un mesaj pe Facebook în care a subliniat că TAROM nu este o jucărie politică și nici un experiment pentru tot felul de „specialiști”.

„Lăsați compania TAROM în pace! TAROM nu este o jucărie politică și nici un experiment pentru tot felul de specialiști care descoperă peste noapte cum se conduce o companie aeriană. Este compania națională a României, cu zeci de ani de istorie, cu profesioniști și cu oameni care muncesc acolo zi de zi”, a scris Alexandru Rogobete.

Fostul ministru social-democrat a mai spus că TAROM are nevoie de management profesionist și nu de declarații „aruncate la televizor”.

„TAROM are nevoie de management profesionist, investiții și o strategie serioasă de dezvoltare. Nu de declarații aruncate la televizor și nici de experimente făcute pe spatele unei companii strategice românești. Cui nu-i convine TAROM, are alternative. Inclusiv trotineta electrică”, a precizat Alexandru Rogobete.

Reacția a apărut după ce senatorul USR, Cristian Ghinea, a declarat într-un podcast că TAROM va falimenta în perioada imediat următoare. Declarațiile au fost făcute de fostul ministru al Proiectelor și Investițiilor Europene, miercuri, în cadrul podcastului Comunitatea Liberală 1848, difuzat pe YouTube.

„Eu aș vrea să fie privatizat TAROM-ul, dar nu-l cumpără nici dracu’. Deci e dincolo de salvare. (…) În următoarele șase luni, TAROM-ul va falimenta!”, a acuzat senatorul USR, citat de B1TV.

Indicatorii tehnico-economici ai Proiectului Bala 2, avizați de AFDJ Galați

Noii indicatori tehnico-economici ai proiectului Bala 2 au fost avizați în cadrul Consiliului Tehnico-Economic al Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați. Proiectul vizează creșterea nivelului Dunării pe brațul Bala, sursa de apă pentru răcirea instalațiilor Centralei Nucleare de la Cernavodă, oprită integral pe 13 august din cauza nivelului extrem de scăzut al fluviului. Anunțul a fost transmis de oficialii regiei autonome, prin Ministerul Transporturilor.

Un proiect vechi de 17 ani, readus în actualitate de alerta energetică

Proiectul Bala 2, vechi de 17 ani, fusese gândit încă de la ultima oprire a capacităților nucleare din cauza secetei, acum 23 de ani. A fost scos din sertarele Ministerului Transporturilor pe fondul stării actuale de alertă energetică. Demersurile de actualizare sunt avansate și ar urma să intre în ultimele etape de avizare. Premierul interimar Ilie Bolojan a readus proiectul în atenția publică pe 31 iulie, când a anunțat că a dispus ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, scoaterea acestuia de la sertar.

Finanțare și parametri ai investiției

Proiectul „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre” este finanțat din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Prin HG nr. 1.079/04.09.2024 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului. Valoarea totală a investiției, inclusiv TVA, era de 1.020.762.000 lei, la prețuri valabile la 21.02.2023. Perioada de implementare este de 60 de luni, din care 12 luni proiectare și 48 de luni execuție, cu o garanție de 36 de luni.

Cronologia celor două luni de discuții

Pe 11 august 2026 a avut loc o întâlnire online cu reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, BEI PASSA și secretarul de stat Ionel Scriosteanu, pentru accelerarea demersurilor. Pe 14 august a fost publicată Decizia Prim-Ministrului nr. 278/2026 privind constituirea Comitetului Interministerial BALA, cu obiective ce includ identificarea soluțiilor pentru alimentarea cu apă a reactoarelor de la Cernavodă și actualizarea indicatorilor tehnico-economici. Pe 2 septembrie, CNE Cernavodă a organizat o ședință cu AFDJ Galați și SNN/EnergoNuclear privind actualizarea modelului hidrodinamic 2D/3D. Pe 7 septembrie, Unitatea de Implementare a proiectului a solicitat o întâlnire pentru pregătirea reluării procedurii de achiziție. Pe 14 septembrie, la sediul MTI, au fost analizate aspecte privind caietul de sarcini, inclusiv scufundarea a patru barje încărcate cu piatră și detonarea stâncii Pârjoia. Pe 15 septembrie a fost semnată comanda pentru revizuirea Devizului general, pe 18 septembrie a fost transmis proiectul caietului de sarcini, pe 22 septembrie a fost recepționat Devizul general revizuit, iar pe 28 septembrie noii indicatori au fost avizați în CTE al AFDJ.

Următoarele etape

Urmează avizarea în cadrul CTE al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. După emiterea filei de buget, se va lansa procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție. Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, a fost oprită integral pe 13 august, după ce intervențiile nu au mai putut menține un nivel optim al apei în bazinul de aspirație al pompelor de răcire. Starea de alertă energetică a fost prelungită, iar prognoza debitului Dunării nu oferă o perspectivă sigură de repornire a unei unități în octombrie 2026.

Competențele AI care transformă piața muncii din băncile internaționale

Inteligența artificială schimbă profund modul în care instituțiile financiare își construiesc echipele, iar cererea pentru anumite competențe tehnice a explodat într-un ritm fără precedent. Numărul anunțurilor pentru posturi legate de AI la bănci precum JPMorgan Chase, Citigroup și Capital One a crescut cu 49% în 2026 față de anul anterior, ajungând la 139.819 de poziții.

„Agent orchestration” este competența care a înregistrat cea mai rapidă creștere, cu un avans de 1.721% al mențiunilor în anunțurile de angajare analizate în acest an. Această abilitate presupune proiectarea și coordonarea mai multor agenți AI astfel încât aceștia să colaboreze pentru îndeplinirea unei sarcini comune.

„Este, probabil, cea mai căutată competență de pe Wall Street”, a declarat Vijay Swaminathan, directorul general al companiei Draup, specializată în analiza datelor despre piața muncii. Potrivit acestuia, instituțiile au nevoie de angajați care înțeleg atât datele și inteligența artificială, cât și modul în care tehnologia poate fi aplicată în activitatea unei companii.

De la chatboturi la agenți AI integrați în operațiuni complexe

Băncile depășesc stadiul simplu al chatboturilor și încep să introducă agenți AI în activități tot mai diverse, de la tranzacționare și conformitate până la operațiuni administrative și resurse umane. Dacă primul val de recrutări viza în principal ingineri și specialiști în date care construiau sau adaptau modele AI, instituțiile financiare caută acum așa-numiții „forward-deployed engineers” — ingineri care introduc direct soluțiile AI în activitatea companiilor și care trebuie să combine competențele tehnice cu o bună cunoaștere a domeniului.

Un proces poate implica mai mulți agenți AI cu roluri distincte: unul verifică datele, altul analizează documentele, iar un al treilea controlează respectarea cerințelor de reglementare. Specialiștii trebuie să stabilească ce rol are fiecare agent, cum colaborează aceștia și în ce situații este necesară intervenția unui angajat.

Instrumentele tehnice și competențele de control câștigă teren

Anunțurile de angajare cer tot mai des cunoștințe despre tehnologii folosite pentru agenții AI. Mențiunile LangGraph, un instrument care ajută agenții AI să execute sarcini în mai multe etape, au crescut cu 679%, iar cele pentru LlamaIndex, care permite aplicațiilor AI să folosească datele unei companii, cu 291%. De asemenea, mențiunile RAG, o tehnologie prin care AI poate găsi și folosi informații din bazele de date ale unei companii, au crescut cu 259%.

În paralel, băncile acordă tot mai multă atenție controlului și riscurilor asociate inteligenței artificiale. Cererea pentru competențe legate de „responsible AI” a crescut cu 657%, pentru guvernanța AI cu 394%, iar pentru managementul riscului cu 359%. Competențele din zona guvernanței AI apar în peste 16.000 de anunțuri analizate, aproape dublu față de cele aproximativ 8.400 care vizează pregătirea și utilizarea modelelor AI.

Salarii de până la 190.000 de dolari și investiții în pregătirea internă

Noile competențe sunt recompensate prin salarii mai mari. Posturile legate de inteligența artificială generativă și agenții AI sunt, în general, mai bine plătite decât alte poziții tehnologice din sectorul financiar. În cazul managerilor din domeniul AI generativ, salariul de bază se situează în jurul valorii de 190.000 de dolari pe an.

În ciuda remunerațiilor ridicate, instituțiile financiare întâmpină dificultăți în găsirea specialiștilor necesari. Din acest motiv, marile bănci investesc în programe interne prin care actualii dezvoltatori și angajații cu experiență în diferite domenii sunt pregătiți pentru noile roluri. Pe lângă cunoștințele tehnice, companiile pun accent pe capacitatea de rezolvare a problemelor, creativitate, înțelegerea proceselor și abilitatea angajaților de a pune întrebările potrivite.

Antreprenorii români, pesimiști: 81,4% spun că mediul de afaceri s-a deteriorat în 2026

Mediul de afaceri s-a deteriorat în 2026 față de anul trecut, consideră 81,4% dintre antreprenorii chestionați de IMM România, în timp ce peste jumătate dintre aceștia se așteaptă la o scădere a activității economice în următoarele șase luni.

Potrivit studiului prezentat de IMM România, 46,5% dintre antreprenori spun că mediul de afaceri s-a deteriorat „mult”, iar 34,9% consideră că deteriorarea a fost „foarte mare”. În același timp, 75,1% dintre respondenți consideră că politicile publice nu ajută afacerile, ci îngreunează activitatea acestora.

Printre principalele probleme indicate se află creșterea costurilor de funcționare, fiscalitatea ridicată, impredictibilitatea legislativă, instabilitatea economică și birocrația. Doar 6,2% dintre antreprenori consideră că politicile publice au un efect pozitiv asupra mediului de afaceri, inclusiv prin facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și programe de sprijin.

În ceea ce privește sprijinul mediului politic pentru antreprenoriat, peste 86% dintre antreprenori îl consideră nefavorabil.

Scăderea cererii și creșterea costurilor

Scăderea cererii este indicată printre principalele probleme cu care se confruntă antreprenorii. Reducerea puterii de cumpărare și inflația au afectat vânzările, cu efecte asupra fluxurilor de numerar și capacității firmelor de a-și achita obligațiile.

Evoluția consumului este reflectată și în răspunsurile antreprenorilor: 55% dintre aceștia spun că au înregistrat scăderea încasărilor în ultimele șase luni.

În paralel, creșterea prețurilor la energie electrică și combustibili a dus la majorarea costurilor de operare pentru 53,2% dintre întreprinderi. Aceste costuri suplimentare sunt transferate, în parte, în prețurile produselor și serviciilor, ceea ce poate duce la reducerea vânzărilor și, ulterior, a încasărilor. Doar 18,6% dintre întreprinderi spun că își permit să absoarbă creșterile de prețuri la energie și combustibili pentru a-și păstra poziția pe piață.

Perspective pesimiste pentru următoarele șase luni

Perspectivele pentru următoarele șase luni sunt, de asemenea, pesimiste. Potrivit IMM România, 53,5% dintre antreprenori estimează o scădere a activității economice, iar 27,9% se așteaptă la stagnare. Doar 9,3% prognozează o creștere moderată a activității, în timp ce niciun respondent nu estimează o creștere semnificativă.

Pesimismul se reflectă și în planurile de angajare. 55,8% dintre antreprenori spun că vor păstra numărul actual de angajați, în timp ce 35,7% estimează că vor face concedieri în perioada următoare.

Măsurile fiscale cerute de antreprenori

Reducerea impozitării forței de muncă este măsura fiscală indicată cel mai frecvent de antreprenori. 68,2% consideră că o astfel de măsură ar putea contribui la creșterea veniturilor salariaților fără majorarea costurilor suportate de companii și ar ajuta firmele să păstreze forța de muncă.

De asemenea, 56,6% dintre antreprenori cer reducerea impozitului pe dividende, considerând că măsura ar putea stimula investițiile și competitivitatea companiilor.